Strategia de dezvoltare, 2011-2020 - Primăria Voluntari

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ AORAŞULUI VOLUNTARI, 2011-2020

CUPRINS

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ AORAŞULUI VOLUNTARI, 2011-2020

1. CADRUL GENERAL

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 9Aşezare geografică şiaccesibilitateRegiunea Bucureşti Ilfov, constituită dinoraşul Bucureşti - capitala României - şijudeţul Ilfov, este situată în sudul ţării,în partea centrală a Câmpiei Române.Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti-Ilfov este de 1.821 km 2 , din care 13,1%reprezintă teritoriul administrativ alOraşului Bucureşti şi 86,9% al judeţuluiIlfov. Cele două entităţi care alcătuiescregiunea sunt totodată şi cele mai miciunităţi teritorial administrative aleRomâniei din punct de vedere alîntinderii.Teritoriul administrativ al judeţuluiIlfov este situat în sud-estul ţării, încentrul Câmpiei Valahe, cuprinzând caun inel municipiul Bucureşti, în bazinelehidrografice Argeş, Ialomiţa şiMostiştea. Judeţul Ilfov se învecineazăcu următoarele judeţe: la nord cujudeţul Prahova, la est cu judeţeleIalomiţa şi Călăraşi, la sud cu judeţulGiurgiu, iar la vest cu judeţul Dâmboviţa.Cea mai mare parte a acestui teritoriufăcea parte din întinsele păduri aleVlăsiei, care au dispărut parţial, făcândloc suprafeţelor agricole şi locuibile. Dinsuprafaţa acoperită cu păduri au rămascâteva dense fragmente, aşa cum suntactualele păduri Tunari, Andronache,Vulpachi, Pasărea.Pe actualul teritoriu al oraşului seregăsesc doar trei fragmente dinîntinsul Codru al Vlăsiei: PădureaBăneasa, Pădurea Ștefănești şi PădureaAndronache.Limitele oraşului sunt impuse deurmătoarele vecinătăţi:- Nord – comuna Tunari;- Nord-Est – comunele Ștefănești şiAfumaţi;- Sud-Est – comuna Dobroeşti;- Sud – municipiul Bucureşti, sectorul2, delimitarea reprezentând-o caleaferată Bucureşti-Constanţa;- Vest –municipiul Bucureşti, sector 1.Acces rutier. Oraşul Voluntari, aflat înproximitatea municipiului Bucureşti,are o poziţionare optimă în raport cureţele de transport. Este străbătut de DN2 (E 60) dinspre Urziceni – Voluntari -Bucureşti, se află la numai 4 km de DN1şi este mărginit pe o distanţă de 12 kmde Şoseaua de centură aBucureştiului(DJ 100A).Figură 1 Harta principalelor drumuri şi căi ferate din judeţul IlfovEste cel mai mic judeţ al ţării cu osuprafaţă totală de 158.328 hectare(1.583 km 2 ).Oraşul Voluntari este situat în parteade nord-est a municipiului Bucureşti,între două cursuri de apă: Colentina şiPasărea. De-a lungul acestor râuri s-auformat câteva din cele mai vechilocalităţi din această parte a ţării: pevalea Colentinei s-au format localităţilePlumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pevalea râului Pasărea s-au ridicatlocalităţile Tunari, Ștefănești şi Afumaţi.

Accesul dinspre Bucureşti se face prinŞoseaua Colentina, pe bulevardul carepoartă numele localităţii.Acces feroviar. Accesul feroviar se faceprin Bucureşti, având astfel acces laprincipalele magistrale de transportferoviar:- linia 300 – Bucureşti – Ploieşti –Predeal – Braşov – Blaj – ClujNapoca – Oradea – EpiscopiaBihorului – cale ferată dublăelectrificată;Figură 2: Traseul Coridoarelor Pan-Europenelinia 500 – Bucureşti – Ploieşti –Buzău – Focşani – Bacău – Suceava– Vicşani - cale ferată dublăelectrificată până la Suceava;- linia 700 – Bucureşti – Urziceni –Făurei – Brăila – Galaţi – caleferată simplă neelectrificată pânăla Făurei;- linia 900 – Bucureşti – Videle –Craiova – Caransebeş – Timişoara– Jimbolia – cale ferată dublăelectrificată până la Strehaia –ramură coridor paneuropean IX –Bucureşti – Videle – Giurgiu.Liniile feroviare aferente acestuia:• linia 801 – Bucureşti Obor – Titan Sud– Olteniţa – cale ferată simplăneelectrificată• linia 901 – Bucureşti – Chitila – Titu –Piteşti – cale ferată dublă neelectrificată• linia 902 – Bucureşti – Jilava – Giurgiu– Ruse (BG) – cale ferată neelectrificată– coridorul paneuropean IX• linia de centură a municipiuluiBucureşti:- Pantelimon – Chitila – cale ferată dublăelectrificată- Chitila – Jilava – cale ferată dublăneelectrificată- Jilava – Pantelimon – cale ferată simplăneelectrificată.Starea tehnică a reţelei ferate dinjudeţul Ilfov este în general bună, iarnivelul dotărilor şi stare tehnică a linieipermite viteze de 80 – 120 km/h.Acces aerian. Accesul aerian estedeosebit de facil Aeroportul Băneasaeste situat la numai 7 km, iar aeroportulHenri Coandă la 14 km distanţă.Cel mai mare aeroport din ţară –Aeroportul Internaţional Bucureşti –Otopeni este situat la 14,5 km de centrulcapitalei, în partea de nord a acesteia.Aeroportul este destinat traficuluiinternaţional de pasageri şi mărfuri, curegim de funcţionare 24 ore/zi, fiindprincipala poartă aeriană a ţării pentruzborurile europene şi intercontinentale.Legătura aeroportului cu capitala fiindasigurată de un singur acces, drumulnaţional DN 1 (E 60), arteră intenssolicitată.Aeroportul Internaţional Otopenidispune de o infrastructură care poateasigura aterizarea şi decolarea oricăruitip de aeronavă în condiţii de maximăsiguranţă şi operabilitate.Oraşul Voluntari se încadrează petraseul coridorului pan-european IXAcesta asigura infrastructura Europei perelaţia Nord-Sud, pornind de la MareaBaltica (Lituania) si Golful Finic SktPetersburg, in direcția Moscova - Kiev -Chisinau - Romania - Ruse - Stara Zagora- Svilengrad - Alexandropol.Pe teritoriul României, componentaferoviară urmează traseul Ungheni - Iași- Paşcani - Bacău - Adjud - Mărășești -Buzău - Ploieşti - Bucureşti -Giurgiu/Ruse iar cea rutiera Albita -Focşani - Buzău - Bucureşti -Giurgiu/Ruse.IstoricDin punct de vedere istoric judeţul Ilfoveste regăsit pentru prima oară într-odiplomă a principelui Ţării RomâneştiBasarab cel Tânăr (Ţepeluş), din 23martie 1482 la Gherghiţa.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 11Dezvoltarea administrativă a orașuluiVoluntari este strâns legată de cea amunicipiului București, dar cele douăzone ale Voluntariului au o istoriediferită.Numele orașului Voluntari se pare caprovine de la ardelenii care în anii 1916-1918 au trecut munții pentru a participala lupta naţionala de eliberare de subjugul habsburgic.Zona Voluntari a luat naștere dupăprimul război mondial, nucleul fiindparcelarea denumită "CetateaVoluntărească", ca urmare a legii din1921 privind împroprietărireademobilizaților, invalizilor, văduvelor derăzboi. În preajma celui de-al doilearăzboi mondial localitatea a fost extinsăprin parcelarea Olaniţa, o parcelare demai mici dimensiuni, parțial adiacentăprimei, de forma alungită, având cadirecție principală șoseaua spreAfumați.Înainte de 1936, cartierele din Voluntariaparțineau de comuna suburbanaColentina, astăzi cartier situat peteritoriul sectorului 2 al municipiuluiBucurești.Documentele tipărite înregistreazătârziu structura administrativa in careeste inclus cartierul Pipera, deșimărturiile arheologice atesta locuireaacestui teritoriu încă din epoca neolitică.Satul Pipera a apărut în urmă cuaproximativ 200 de ani pe teritoriulmoșierilor Ion Boamba și MirceaClimescu, numărând circa 20 de case.Denumirea se bănuiește ca ar avea laorigine existența unor plantații de ardeiiute.O monografie datând din anul 1966precizează ca împroprietărirea făcută deCuza în 1864 a determinat înființareaunui cătun compus din 20-25 degospodari. Locuitorii avuseseră statutde iobagi pe moșiile din jur.Împroprietărirea lor a furnizat primulnucleu al actualei comunitatea.Anul 1898 găsește aceasta comunitate înadministrarea comunei Băneasa,teritoriul ocupat de rezidenți păstrândusein aceasta situație până în anul 1908.În anul 1901 este menționată existențasatului Tătărani (vechea denumire acartierului Pipera), care făcea parte dincomuna rurală Băneasa-Herăstrău,situată la est de Băneasa, pe ValeaPipera, la est de Plumbuita. Satul seîntindea pe o suprafață de 767 ha, cu opopulație de 122 de locuitori.Luna august a anului 1944 este un punctde referință în istoria orașului,mărturiile localnicilor fiindcutremurătoare în evocareabombardamentelor și a trecerii trupelorrusești și germane prin localitate.Bombardarea capitalei de către nemți afost însoțită de lupte de stradădesfășurate atât în sectorul de sud cât șiîn cel de nord, acesta din urmacorespunzând și localității Voluntari.Este notată acțiunea forțelor armateromânești în zona Aeroportului Băneasasoldată cu eliberarea acestui punctstrategic de sub dominația germană.Intrarea Armatei Roșii în capitală la 30august și preluarea tuturor punctelorstrategice de la trupele române până ladata de 18 septembrie este evocată decătre localnici de o manierăsurprinzătoare. Este menționatăprezența unei cazarmă rusești peteritoriul orașului, situată pe loculactualei clădiri a primăriei; deosebirilemajore semnalate de localnici între celedouă structuri armate țin în special decomportamentul soldaților obișnuiți cafiind în favoarea germanilor.În urma Legii nr. 5 din 8 septembrie1950, când au fost desființate vechilejudețe, teritoriul fostului județ Ilfov afost integrat și a evoluat în cadrulregiunii București, cu unele pendulariale teritoriilor limitrofe în limitele altorregiuni, Voluntariul aparținând dinpunct de vedere administrativ desectorul 2.Legea nr. 2/17.02.1968 privindorganizarea administrativă a teritoriuluis-a concretizat prin reînfiinţareajudețelor și înlocuirea regiunilor șiraioanelor și a dus la înființareajudețului Ilfov, aceasta structurafuncționând pana in 1981, când prinDecretul Consiliului de Stat nr.15/23.01.1981 județul a fost desființat,cu o reducere teritorială, plasat în jurulcapitalei, subordonat acesteia șidenumit Sectorul Agricol Ilfov.Ca urmare a Legii nr. 24 din 12 aprilie1996 (art. 124), denumirea SectoruluiAgricol Ilfov a fost înlocuita cu aceea dejudețul Ilfov.Organizare administrativăPe teritoriul judeţului Ilfov se află 32 decomune şi 8 oraşe: Buftea, Bragadiru,Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon,Popeşti-Leordeni şi Voluntari. Reşedinţajudeţului Ilfov se află pe teritoriulMunicipiului Bucureşti.

În prezent, statutul localităţii este acelade oraş, după ce în aprilie 2004 fostacomună a devenit orașul Voluntari.Oraşul Voluntari integrează încomponenţa lui teritorială două zonedistincte ca localizare geografică, darunitare din punct de vedere alconcepţiei administrative: Voluntari şicartierul Pipera.Cartierul Pipera este situat la o distanţăde 7 km faţă de centrul capitalei, sute denoi locuinţe construindu-se în aceastăzonă, ilustrând tendinţa actuală demodernizare din punct de vederearhitectural a localităţii.Din punct de vedere organizatoric, zonaVoluntari are o evoluţie strâns legată decea a Bucureştiului.Figură 3 Structura administrativă aRegiunii Bucureşti - IlfovSuprafaţă şi reliefSuprafaţa totală actuală pe care seîntinde oraşul Voluntari este de 3.740ha, reprezentând 2,4% din suprafațajudețului Ilfov și 0,02% din suprafațaRomâniei.Orașul Voluntari ca unitate distinctăeste amplasat în Câmpia Vlăsiei, careface parte din punct de vedere geograficdin Platforma Valahă.În prezent se constată antropizareareliefului prin volumul masiv deconstrucţii, prin sistematizarea spaţiilorverzi și amenajarea pădurilor.Orașul Voluntari se înscrie în liniamajoră a Câmpiei Române,caracteristice fiind nisipurile,pietrișurile si argilele, apele subterane sihidrocarburile, dar valorificată este doarreţeaua hidrografică bogată.Câmpia Vlăsiei este străbătută acum derâurile Ialomiţa, Argeş, Sabar şiDâmbovița. De asemenea există şi oserie de râuri mai mici care își auobârșia pe teritoriul judeţului Ilfov:Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău,Cociovaliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc.Reţeaua hidrografică a judeţului are odensitate de 0,2-0,3 km/km 2 , multedintre râurile mici având un curssemipermanent, secând în timpulverilor secetoase.Resursele de apă utilizate pentrualimentarea cu apă potabilă alocalităţilor judeţului Ilfov şi pentrucelelalte categorii de folosinţe sunt atâtapele de suprafaţă cât şi cele subterane.Apa de suprafaţă este stocată în lacuride acumulare care la nivelul întreguluijudeţ are un volum total de 213,95 mil.mc.Debitul de apă subterană realizat înprezent prin captările de apă subterană,la nivelul întregului judeţ este de 91,0mil. mc./an.Principalele cursuri de apă de peteritoriul judeţului sunt:- Argeşul cu un debit mediumultianual de 38,5 mc/s la postulhidrometric Malul Spart şi 63,1mc./s la vărsare;- Dâmboviţa, afluent al Argeşului, cuun debit mediu anual de 17,0 mc/sla ieşirea din judeţ;- Colentina, afluent al Dâmboviţei,cu un debit mediu multianual decirca 0,63 mc/s la postulhidrometric Colacul;- Ialomiţa cu un debit mediumultianual de 13,5 mc/s laintrarea în judeţ şi 14,5 mc/s laieşirea din judeţ.Apele subterane cele mai importantesunt localizate în aluviunile de luncă alerâurilor Ialomiţa, Argeş şi Dâmboviţa,cantonate la adâncimi cuprinse între 1,6m, dar care sunt oscilante în funcţie denivelul apei râurilorClimaClima păstrează caracteristicile generaleale climatului Câmpiei Române, fiindtemperat-continentală cu ușoare nuanțeexcesive caracteristice zonei desilvostepă în care se află, și cuamplitudini mari de temperatura de-alungul celor 4 anotimpuri.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 13Dominante sunt masele de aer deorigine polar-maritimă și continentală(din sectorul estic), urmate de cele deorigine tropical-maritim și tropicalcontinentaldin sud.Vara este cel mai călduros anotimpdatorită uscăciunii și pătrunderiimaselor de aer tropical uscat și fierbintedin Africa de Nord și a celor uscat și calddin sud-estul continentului european,fiind 105-108 zile de vară, 34-40 ziletropicale și 0,5-2,5 nopți tropicale.Temperatura medie înregistrată este de20-23°C, cu fenomene de secetăvariabile în timp.Iarna, clima se află sub influențacirculației de aer est-continentale șiarctice, care generează Crivățul, fiind110-130 zile cu îngheț, 25-30 zile deiarnă, 11-24 nopți geroase, temperaturimedii de -2,7 °C și 0,2 °C, temperaturizilnice cuprinse între -10 °C și -20 °C,fiind prezente zăpezi abundente șiviscole. Prima ninsoare se anunță deobicei la sfârșitul lunii noiembrie, uneorimai devreme, în luna octombrie, iarultima în perioada 20 martie-10 aprilie.Stratul de zăpadă este instabil șidiscontinuu, vântul din nord-est,cunoscut sub denumirea populară decrivăț, având intensități variabiledeterminând formarea de troiene înzonele locuibile și în regiunile forestiere.Media temperaturii de iarnă este de -3°C. Minimele absolute variază între -30°C si -35°C, pentru Voluntari media fiindde -32,5°C.În ultimii 50 de ani cea mai scăzutătemperatură din județul Ilfov a fost de -30°C, înregistrată la 25 ianuarie 1940,iar cea mai ridicată a fost de 41,1°C la 20august 1945.În ultima perioada se observă unfenomen de îndulcire a celei de-a douaperioade a iernii (ianuarie-februarie), cudiverse cauze, unul dintre acestea fiindși efectul de seră.Cele două anotimpuri de tranziție,primăvara și toamna, completeazăvariația aspectului climatic al acesteizone de câmpie.Regimul Precipitaţiilor. Precipitaţiilecăzute pe acest teritoriu apar sub formălichidă şi solidă şi au mari variaţiineperiodice; în cursul anului, cantitateamedie de precipitaţii este de 500-550ml. Maximul de precipitaţii este specificlunii iunie (92 mm), iar minimul luniifebruarie (25 mm). Cantitatea deprecipitaţii maxime anuale în 24 h,înregistrată în Voluntari a fost de 780mm în data de 6.07.1970.Importanţa deosebită a acestorprecipitaţii este vădită în dezvoltareavegetaţiei spontane, a plantelor decultură şi în asigurarea unui climatpropice pentru habitatul uman.Există un deficit de umiditate identificatde caracterul negativ al bilanţului hidrical suprafeţei active, determinat devaloarea mai mare a potenţialului deevapo-transpiraţie faţă de cel alprecipitaţiilor. Aceste valori sunt unrezultat direct al influenţei oraşului încrearea nucleelor de condensare şiformare a ploilor.După datele meteorologice de la staţiaBăneasa, cifra medie a precipitaţiilordintr-un an se repartizează astfel peanotimpuri:Iarna Primăvara Vara Toamna17,39% 25,4% 34,24% 21,3%16 zile 17 zile 17 zile 15 zilePrecipitaţiile solide reprezintă 16% dincantitatea anuală. Stratul de zăpadă esteinfluenţat de starea timpului şi decondiţiile locale, fiind prezent 53 de zilepe an. Valoarea medie a grosimiistratului de zăpadă este de 7,8cm înprima decadă a lunii ianuarie. Grosimeamaximă absolută a fost de 6m, acestindicator variind în funcţie de timp şi departicularităţile suprafeţei active.Teritoriul judeţului aparţine ţinutului cuclimă continentală în cadrul căreiaprincipalele caracteristici se prezintăastfel:- temperatura medie anuală: 10,5 0 C;- temperatura medie a luniiianuarie: -2,5 o C;- perioada medie a îngheţului: 95 –100 zile;- temperatura medie a lunii iulie:22,5 o C;- precipitaţii medii anuale: 550 mm;- numărul mediu de zile cu stare dezăpadă: 50;- grosimea medie a stratului dezăpadă: 50 – 60 cm.Resurse naturaleResursele naturale reprezintă ocomponentă esenţială a bogăţiei ţării.Valorificarea acestor resurse prinexploatarea atât a materiilor primeneregenerabile, cât şi a celorregenerabile şi prelucrarea lor înprocese necesare vieţii, determină în

mare măsură stadiul de dezvoltareeconomică şi socială, starea mediului şicondiţiile de trai ale populaţiei.În judeţul Ilfov se exploatează:- nisip şi pietriş în zona localităţilor:Clinceni – comuna Clinceni, 1Decembrie - comuna 1 Decembrie(baza piscicolă şi de agrement),amonte Nuci – comuna Nuci,Copăceni – comuna Copăceni,Cornetu (lac Mihăileşti ) – comunaCornetu, Domneşti - comunaDomneşti, Dumitrana - comunaMăgurele.- căldură din sistemelehidrogeotermale: oraş Otopeni.- ţiţei şi gaze naturale în zonalocalităţilor: Bragadiru - oraşBragadiru, Novaci - Dumitrana –comuna Măgurele, Jilava – comunaJilava, Bălăceanca – comunaCernica, Periş - comuna Periş.- ţiţei în zona localităţii: Căldăraru –comuna Cernica.Orașul Voluntari se înscrie în liniamajoră a Câmpiei Române,caracteristice fiind nisipurile,pietrişurile si argilele, apele subterane sihidrocarburile, dar valorificată este doarreţeaua hidrografică bogată.Solurile. Diversele tipuri de soluri, au orăspândire neuniformă, în funcţie deevoluţie şi formele de relief. Cea maimare răspândire o au solurile brunroşcatede pădure şi cernoziomuriledezvoltate pe loessurile care acoperăcâmpiile: sunt soluri fertile deosebit defavorabile culturilor agricole.Solurile formate de depozitelealuvionare din luncile râurilor, oferăcondiţii optime culturii legumelor şi aplantelor furajere.Geologia. Fundamentul este alcătuit dinformaţiuni cristaline proterozoice. Pesteel s-a dezvoltat un sedimentar vechi(paleozoic şi mezozoic) alcătuit dincalcare, argile, dolomite, marne,marnocalcare şi gresii. Sedimentarulneozoic este în mod deosebit marnos înprima parte şi argilo-nisipos în a doua.Depozitele de la suprafaţă aparţin înîntregime cuaternarului. Cea mai marerăspândire o au depozitele de pietrişuri,nisipuri cu argile în bază, aşa numitele“strate de Frăteşti”, peste care urmeazăun complex marnos, apar nisipuri,pietrişuri şi depozite loessoide.Resurse naturale regenerabileFauna şi flora constituie o bogăţieregenerabilă de mare preţ în condiţiileunei valorificări raţionale.Fauna piscicolă: caracuda, linul,roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul,somnul şi două specii de guvizi (Gobiussp. şi Broteshoryns sp. – endemice).Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anasquerquedula), raţa mare (Anasplatyrhyncos), raţa mică (Anas crecca),gârliţa (Anser albifrons), găinuşa debaltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulicaatra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.Pe teritoriul judeţului Ilfov se întâlnescşi specii de interes cinegetic şi anume:porumbelul gulerat (Columbapalumbus), porumbelul de scorbură(Columba oenas), turturica(Streptopelia turtur), potârnichea(Perdix perdix), graurul (Sturnusvulgaris), guguştiucul (Streptopeliadecaocto), sitarul de pădure (Scolapaxrusticola), ţigănuşul (Plegadisfalcinellus), prepeliţa (Coturnixcoturnix), raţe şi gâşte sălbatice(admise de lege), fazan (Phasianuscolhicus), iepure de câmp (Lepuseuropeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure(Meles meles), căprior (Capreoluscapreolus), cerb lopătar (Dama dama),vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putoriusputorius), nevăstuică (Mustela nivalis),bizam (Ondrata zibethica) şi jder decopac (Martes martes).O altă sursă naturală regenerabilă, de peteritoriul judeţului Ilfov, sunt pădurilecare ocupă o suprafaţă de cca. 19.653ha.Pădurile judeţului Ilfov fac parte dinrenumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezentfiind de interes social şi recreativ.Acestea sunt formate din diverse speciide foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei),în amestec sau în masive. Stejarul –specia predominantă – formeazămasive, în pădurile Snagov, Căldăruşani,Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul seîntâlnesc în masiv, în pădureaScroviştea.Exploatarea masei lemnoase din acestepăduri se face în baza planurilor deexploatare aprobate de Direcţiile silvice,lemnul fiind utilizat ca materie primă înindustria mobilei sau lemn de foc.Resurse antropiceSunt generate de fenomenele antropicedatorate acţiunii omului cu urmăriasupra reliefului, vegetaţiei şi climei.Aceste resurse includ toate categoriilede bunuri mobile şi imobile care au fostrealizate de-a lungul evoluţiei istorice asocietăţii umane.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 15La nivelul oraşului Voluntari,principalele resurse antropice suntreprezentate de:Figură 4 Poziţionare geografică oraş Voluntari- Biserica Sfântul Ilie – localizată încartierul Pipera;- Monumentul “Eroilor Voluntari”din Parcul Central Gheaţă;- Monumentul “VoluntarilorArdeleni”;- Casa de Cultură Voluntari -organizarea acţiunilor culturalartistice,educative, de informareşi de divertisment- Clubul Sportiv OrăşenescVoluntari- Institutul de Microtehnologie;- Centrul de cercetare şi producţiede biopreparate şi medicamentede uz veterinar.

Majoritateapopulaţieirespondente, din cadrul Sondajului deopinie cu privire la dezvoltarea socioeconomicăa oraşului Voluntari, s-adeclarat mulţumită şi foarte mulţumităcu privire la oraşul Voluntari (65,3%locuitori intervievaţi declarându-semulţumiţi şi foarte mulţumiţi), zona derezidenţă (71,6% locuitori intervievaţideclarându-se mulţumiţi şi foartemulţumiţi) şi locuinţa acestora (80,2%locuitori intervievaţi declarându-semulţumiţi şi foarte mulţumiţi).Totodată, oraşul Voluntari sebucură de o serie de aspecte pozitive, prinproiectele de dezvoltare implementate/încurs de implementare ce privescinfrastructura rutieră şi tehnico-edilitară,dar şi resursele naturale de care acestadispune. Locuitorii care au participat lastudiu, au menţionat ca principaleaspecte pozitive ale oraşului Voluntari:modernizarea unor străzi din oraş,extinderea reţelei de canalizare în zonade rezidenţă a respondenţilor, şiextinderea reţelei de gaz.În opinia locuitorilor din VoluntariOraş, aceste aspecte pozitive sunturmate de: construcţia catedralei şiexistenţa spaţiilor verzi/pădurilor cecontribuie la asigurarea unui aer curat.În schimb, locuitorii din Piperaconsideră ca aspecte pozitiveurmătoare: existenţa reţelei deiluminat public şi renovarea/modernizarea unităţilor deînvăţământ din zonă.În plus, au fost menţionate ca aspectepozitive ale oraşului Voluntari:extinderea reţelei de apă în zonă,Gradul de mulţumire vis-a-vis de oraşul Voluntarioraşul Voluntarizona de rezidenţălocuinţa actualăadministraţiapublică locală47,9%Cele mai importante aspecte pozitive ale or. VoluntariModernizarea unor străzi din oraşExtinderea reţelei de canalizare în zonăExtinderea reţelei de gaz în zonăConstrucţia catedraleiExistenţa parcurilor/spaţiilor verzi - aer curatExistenţa reţelei de iluminat publicRenovarea şi modernizarea unit. de înv.Extinderea reţelei de apă în zonăCurăţenia, salubritateaZona rezidenţială departe de centrul oraşului65,3%71,6%80,2%19,0%15,2%6,0%5,8%3,9%3,9%3,7%3,5%3,5%24,5%Mulţumit şi foarte mulţumitNici, niciNemulţumit şi Foarte nemulţumit17,8%12,9%13,1%16,9%15,4%12,3% 7,4%27,6%Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntaricurăţenia, salubritatea,zona rezidenţială departe de centruloraşului,implicarea administraţiei publice înrezolvarea problemelor oraşului,iniţiativele/implementareaproiectelor de dezvoltare a oraşului,transportul public,dezvoltarea imobiliară accelerată,apropierea de municipiul Bucureşti,sectorul comercial bine dezvoltat,dezvoltarea economică a oraşului.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 17reprezentate de starea infrastructuriirutiere şi existenţa reţelelor de utilităţiamenajarea zonelor de agrement(ex.: parcuri, teren de sport, etc.),Locuitorii oraşului Voluntari, careau participat la studiu, consideră căprincipalele probleme cu care acesta seconfruntă, sunt reprezentate de stareainfrastructurii rutiere/lipsa amenajărilorspecifice (ex. trotuare, marcaje rutierecorespunzătoare, staţii transport comun,etc.) şi calitatea apei / lipsa reţelei deapă potabilă. Atât populaţia din cartierulPipera, cât şi populaţia din cartierulVoluntari Oraş au clasat pe primelelocuri aceste probleme. Acestea sunturmate de:lipsa reţelei de canalizare din zonelede rezidenţă ale respondenţilor,curăţenia deficitară,insuficienţa parcurilor de joacă/aspaţiilor verzi,numărul scăzut de unităţi sanitare(cabinete medicale, lipsa unui/uneispital/policlinici, etc.),existenţa şi numărul ridicat al câinilorvagabonzi,lipsa locurilor de muncă,transportul public insuficientdezvoltat,liniştea şi ordinea publică deficitară,taxele şi impozitele ridicate,starea financiară precară a populaţieilipsa reţelei de gaz,dezvoltarea şi aspectul urbanistic aloraşului,insuficienţa numerică a grădiniţelor,zgomotul datorat şantierelor,aeroportului,lipsa iluminatului stradal din unelezone rezidenţiale.Aşadar se observă că principaleleprobleme ale oraşului Voluntari suntPrincipalele probleme ale oraşului VoluntariStarea infrastructurii rutiere/ lipsa …Calitatea apei/ Lipsa reţelei de apă potabilăLipsa reţelei de canalizareCurăţenia deficitară a oraşuluiParcuri de joaca/spaţii verzi insuficienteUnităţi sanitare insuficienteExistenţa câinilor vagabonziLipsa locurilor de muncăTransportul public insuficient dezvoltatLiniştea şi ordinea publică deficitară(apă, canalizare, gaz) în zonelerezidenţiale.Locuitorii oraşului Voluntari aupropus o serie de acţiuni pentruremedierea problemelor existente.28,0% din persoanele care au lansat opropunere au menţionat modernizareainfrastructurii rutiere şi amenajareaspaţiilor aferente (ex.: treceri pietoni,parcări, trotuare, etc.).Locuitorii intervievaţi au menţionat,după modernizarea infrastructuriirutiere, ca şi acţiuni necesare pentrurezolvarea problemelor (în ordinedescrescătoare a frecvenţei demenţionare):extinderea reţelei de apă potabilă,6,5%5,3%3,8%3,8%3,3%2,9%2,8%2,4%23,2%28,3%Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntariasigurarea siguranţei populaţiei şiaplicarea legii,construirea unui spital /uneipoliclinici,atragerea investitorilor şi crearealocurilor de muncă,dezvoltarea serviciilor sociale (ex.:cantina săracilor, azil de bătrâni, etc.),sprijinirea locuitorilor în rezolvareaproblemelor,păstrarea curăţeniei în oraş şireducerea numărului de câini vagabonzi,înfiinţarea unor noi linii de transport,extinderea reţelei de canalizare,continuarea proiectelor de dezvoltareaflate în desfăşurare,

implicarea asistaţilor sociali îndezvoltarea oraşului, extinderea reţeleide gaz, scăderea taxelor şi impozitelor.

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 21Situaţia şi structurademograficăLa 1 iulie 2010, populaţia oraşuluiVoluntari număra 34.560 persoane,reprezentând 10,8% din populaţiatotală a judeţului Ilfov şi aproximativ25% din populaţia urbană a judeţului.Densitatea populaţiei pe întregteritoriul oraşului (3.740 ha) este de924,1 locuitori/km 2 , mult peste cea de lanivel judeţean, unde densitatea este de202,7 locuitori/km 2 din suprafaţa totală.Raportând populaţia stabilă la suprafaţaterenului intravilan se observă cădensitatea oraşului Voluntari este de1.216,9 locuitori/km 2 de terenintravilan, iar densitatea populaţieiurbane de la nivelul judeţului Ilfov estede 732,2 locuitori/km 2 teren intravilandin mediul urban.Comparativ cu anul 2002, anul derealizare a recensământului populaţieişi al locuinţelor, efectivul populaţiei acrescut cu aproximativ 23,7% (+6.618persoane), în anul 2010.Structura etnică a populaţiei oraşuluiVoluntari, conform datelor de laPrimăria Oraşului Voluntari, esteurmătoarea: 95,1% români, 2,2%aromâni, 1,7% rromi şi 1,0% alte etnii.În categoria alte etnii prezente în oraşulVoluntari se înscriu: macedoromâni,turci, maghiari, greci, germani, italieni,macedoneni-slavi, etc.Principalele religii ale populaţieioraşului Voluntari sunt: religia ortodoxă(97,5% din populaţia oraşului), religiaromano-catolică (0,6% din populaţie) şireligia penticostală (0,5% din populaţie)şi altele.Structura pe sexe a populaţiei relevăpreponderenţa populaţiei feminine,aceasta reprezentând 51,3% dinpopulaţia totală a oraşului, în timp cepersoanele de sex masculin reprezintă48,7% din total.Raportul de masculinitate este de94,9%, însemnând că un număr de 94,9bărbaţi revin la 100 de femei, ceea cedenotă o structură pe sexe a populaţieidestul de echilibrată la nivel de oraş.37000350003300031000290002700025000Evoluţia populaţiei stabile la 1 iulie, din oraşul Voluntari27.942 28.283 28.630 29.147 29.910 30.906 32.32233.438+6.618 pers. creştere absolută+23,7% creştere procentuală34.5602002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Români95,1%Piramida vârstelor arată o ușoarărevenire a populaţiei de vârstă cuprinsăîntre 0 şi 4 ani. Faptul că piramida nueste simetrică, în partea superioară,indică prezenţa fenomenului de supramortalitatea populaţiei masculine.Populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă14,9% din totalul populaţiei oraşului,populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă72,9% din total, iar populaţia vârstnică(65 de ani şi peste) reprezintă 12,2%din total. Conform acestor valori, seSursa: INS, Baza de Date TempoStructura etnică a populaţiei oraşului VoluntariAromâni2,2%Rromi (ţigani)1,7%Alte etnii1,0%Sursa: Primăria Oraşului Voluntari

22 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r ipoate sesiza un echilibru al structuriipopulației la nivelul oraşului Voluntari.Comparativ cu anul 2004, structura pevârste a populaţiei oraşului Voluntari nua suferit modificări notabile. La 1 iulie2004, proporţia persoanelor tinere (0-14 ani) era de 14,5% din total, iarpersoanele adulte (15 - 64 ani)reprezentau 72,8% şi persoanelevârstnice (65 de ani şi peste) însemnau12,7%.Durata medie a vieţii în perioada2006-2009, judeţul Ilfov, este de peste72 ani cu diferenţe mai mari de 6 aniîntre femei şi bărbaţi. În anul 2009,durata medie a vieţii era de 72,75 ani,iar pe sexe aceasta era de 68,8 anipentru bărbaţi şi 76,9 ani pentru femei.La nivelul județului nu se semnaleazădiferenţe majore între durata medie avieţii pe medii de rezidenţă: 73,2 ani înmediul urban şi 72,4 ani în mediul rural.Indicatori statistici demograficiPopulaţia oraşului Voluntari poate ficaracterizată cu ajutorul indicatorilorstatistici demografici.Gradul de îmbătrânire al populaţieieste de 821,4‰, însemnând că la 1.000de persoane tinere cu vârsta de până la14 ani revin aproximativ 821 persoanevârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste.Comparativ cu gradul de îmbătrânire apopulaţiei la nivel de judeţ, de 912,7‰,oraşul Voluntari înregistrează un nivelmai scăzut al acestui indicator.Rata de dependenţă demograficăcaracterizează potenţialul de activitateal populaţiei şi are o valoare de370,9‰, în oraşul Voluntari, în anul2010.Acest indicator măsoară presiuneaexercitată de populaţia inactivă (tânărăşi vârstnică) asupra populaţiei active(populaţia adultă). Aşadar, în oraşulVoluntari, la 1.000 de persoane cuvârsta cuprinsă între 15-64 de ani revinaproximativ 371 persoane tinere (0-14ani) şi persoane vârstnice (65 ani şipeste).Aşadar, la 8 persoane adulte (15 – 64ani) corespund 3 persoane tinere şivârstnice (din care 1,6 persoane auvârsta de până la 14 ani şi 1,4 persoaneau o vârstă de 65 de ani sau peste).85 ani si peste80-84 ani75-79 ani70-74 ani65-69 ani60-64 ani55-59 ani50-54 ani45-49 ani40-44 ani35-39 ani30-34 ani25-29 ani20-24 ani15-19 ani10-14 ani5- 9 ani0- 4 aniStructura pe vârste a populaţiei oraşului Voluntari,la 1 iulie 2010FemininMasculin2.000 1.500 1.000 500 0 500 1.000 1.500 2.000Rata de dependenţă demografică la niveljudeţean este de 394,4‰, în anul 2010,iar la nivel naţional înregistra o valoarede 429,2‰.Raportul de dependenţă a tinerilorreprezintă raportul dintre persoanele devârstă 0-14 ani şi persoanele adulte devârstă cuprinsă între 15 şi 64 ani şi are ovaloare de 203,7‰. Conform celorprezentate anterior, la 1.000 depersoane adulte revin aproximativ 204persoane tinere.Rata de înlocuire a forţei de muncă lanivelul oraşului Voluntari are o valoarede 611‰. Această valoare înseamnă că1.000 de persoane adulte (15-64 ani)vor fi înlocuite peste 15 ani cu doar 611persoane, creându-se un deficit deresurse de muncă de aproximativ 39%

(la un necesar de 1.000 de persoane pepiaţa muncii vor lipsi 389 persoane).Mişcarea naturală şi migratorie apopulaţieiMişcarea naturală a populaţiei. Înanul 2009, s-au înregistrat 479 născuţivii şi 331 decese, rezultând un spornatural pozitiv de 148 de persoane.Rata natalităţii este de 14,3‰, ceea ceînseamnă că la 1000 de persoane revin14,3 născuţi vii, în oraşul Voluntari, înanul 2009. Privind acest indicator,oraşul depăşeşte valoarea de la niveljudeţean: de 13,1% per total şi de 13,8%la nivelul mediului urban judeţean.Rata mortalităţii, în acelaşi an, a fost9,9‰, inferioară ratei mortalităţii de11,8‰, înregistrată în judeţul Ilfov.În perioada 2002-2009 sporul naturaldin oraşul Voluntari a fost pozitiv,contribuind astfel la creştereaefectivului populaţiei stabile.În judeţul Ilfov, sporul natural dinperioada 2004-2007 a fost negativ spredeosebire e sporul natural din oraşulVoluntari.120110018016014012011‰15,014,013,012,011,010,09,08,0S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 23985,71.099,1912,7821,4Gradul deîmbătrâniredemograficăIndicatorii statistici demografici la 1 iulie 2010429,2 394,4368,3 370,9Rata de dependenţădemografică216,2 206,2175,5 203,7Raportul dedependenţă atinerilor648,5 618,6611,0526,4Rata de înlocuire aforţei de muncăRomânia Regiunea Bucureşti Ilfov Judeţul Ilfov Oraşul Voluntari10,7 10,79,9 9,811,710,9Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule propriiEvoluţia sporului natural în oraşul Voluntari12,4 12,39,99,214,32004 2005 2006 2007 2008 2009Rata natalităţiiRata mortalităţiispor natural pozitiv9,9Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule proprii

pers./1.000 loc. (‰)24 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iNumărul deceselor sub un an este de 2decese în 2009, cu 4 decese mai puţinedecât în anul precedent. Aşadar, ratamortalităţii infantile (decedaţi sub 1an ce revin la 1.000 de locuitori) este de0,06‰, în anul 2009.În perioada 2004-2009, rata mortalităţiiinfantile din oraşul Voluntari a fluctuatîntre o valoare maximă de 0,19‰ şi ovaloare minimă de 0,06‰. Valoriridicate ale ratei mortalităţii infantile, lanivelul localităţii, s-au înregistrat în anii2006 şi 2008.În oraşul Voluntari valorile ratei demortalitate infantilă se situează multsub valorile de nivel judeţean (8,4‰),regional (6,4‰) şi naţional (10,1‰), în2009.Migraţia populaţiei din/în or. Voluntarinr. pers.2004 2005 2006 2007 2008Plecări cu domiciliul(inclusiv migraţia externă)370 279 357 400 476Stabiliri cu domiciliul(inclusiv migraţia externă)863 805 1189 1309 1717Soldul stabilirilor de domiciliu 493 526 832 909 1241Plecări cu reședința 97 139 109 121 97Stabiliri de reședința 74 92 58 206 226Soldul schimbărilor de reşedinţă -23 -47 -51 85 129Emigranți 3 6 2 4 3Imigranți 7 9 30 54 68Soldul migraţiei externe 4 3 28 50 65Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule AddvancesStarea civilă a populaţiei. În cursulanului 2009, s-au oficiat 263 de căsătoriişi s-au înregistrat 42 de divorţuri înoraşul Voluntari. Aşadar, rata dedivorţialitate a populaţiei căsătorite estede 1,26‰.În perioada 2004-2009, rata dedivorţialitate a populaţiei căsătoritenu a depăşit pragul de 1,3‰,încadrându-se în intervalul 0,37‰-1,26‰, la nivelul localităţii, fiind la unnivel apropiat comparativ cu rata dedivorţialitate de la nivel judeţean(1,27‰) şi regional (1,46‰).Mişcarea migratorie a populaţiei. Înanul 2009, s-au înregistrat 361 persoanecare au plecat cu domiciliul (inclusiv înstrăinătate) şi 1.378 de persoane careşi-au stabilit domiciliul în oraşulVoluntari, fiind un sold pozitiv de 1.017persoane. Din anul 2004, soldulstabilirilor de domiciliu a avut o evoluţiecrescătoare continuă, până în anul 2008,când a atins valoarea de 1.241 persoane.60,050,040,030,020,010,00,0Evoluţia fenomenului de migraţie în oraşul Voluntari53,139,842,430,141,227,612,99,611,9 12,9 14,710,82004 2005 2006 2007 2008 2009Rata plecărilor cu domiciliul (inclusiv migaţia externă)Rata stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migraţia externă)Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule AddvancesUn număr de 118 de persoane au plecatcu reşedinţa din oraş şi 439 de persoanecare şi-au stabilit reşedinţa în Voluntari.Numărul de emigranţi este de 6persoane, reprezentând 12,0% dintotalul emigrărilor din judeţul Ilfov.Soldul migraţiei externe este pozitiv,fiind înregistrate 103 persoaneimigrante.Raportat la 1.000 de locuitori, ratastabilirilor de domiciliu în Voluntari, înanul 2009, este de 41,2‰, superioarăratei plecărilor cu domiciliu, de 10,8‰,înregistrându-se un spor migratorpozitiv.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 25Forţa de muncăNumărul mediu de salariaţi din oraşulVoluntari a fost, în anul 2009, de 13.113persoane, reprezentând 12,4% dinsalariaţii de la nivelul judeţului Ilfov.În perioada 2004 – 2009 numărul mediual salariaţilor a crescut cu 240%, adicăcu 7.670 salariaţi, în timp ce numărulsalariaţilor, la nivelul judeţului, acrescut cu aproximativ 72,1%În judeţul Ilfov, în anul 2009,principalele sectoare economice dupăefectivul de salariaţi sunt: Comerţul(26,7% salariaţi), Industriaprelucrătoare (24,3% salariaţi),Transportul şi depozitarea (8,9%salariaţi), aceste domenii concentrândaproximativ 60% din salariaţii dinjudeţul Ilfov.Faţă de anul 2008, în judeţul Ilfov s-auînregistrat modificări notabile, în ceeace priveşte efectivul de salariaţi, înactivităţi economice precum: ActivităţiStructura pe activităţi ale economiei naţionale a salariaţilor din judeţul Ilfov,în anul 2009Nr. pers. %Total 107.984 100,0Agricultură, silvicultură şi pescuit 2.403 2,2%Industrie 31.163 28,9%Industria extractivă 231 0,2%Industria prelucrătoare 26198 24,3%Producţia si furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldăşi aer condiţionat 379 0,4%Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi dedecontaminare 4.355 4,0%Construcţii 5.704 5,3%Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şimotocicletelor 28.781 26,7%Transport si depozitare 9.638 8,9%Hoteluri şi restaurante 2.795 2,6%Informaţii si comunicaţii 1.911 1,8%Intermedieri financiare si asigurări 817 0,8%Tranzacţii imobiliare 1.516 1,4%Activităţi profesionale, științifice si tehnice 6.289 5,8%Activităţi de servicii administrative si activitatea de servicii suport 4.312 4,0%Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 3.431 3,2%Învăţământ 3.558 3,3%Sănătate si asistenta sociala 4.341 4,0%Activităţi de spectacole, culturale si recreative 845 0,8%Alte activităţi de servicii 480 0,4%Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule Addvancesnr. pers.5.443Evoluţia numărului mediu de salariaţidin or. Voluntari12.896 13.1138.58010.26910.851+7.670 pers. creştere absolută+141% creştere procentuală2004 2005 2006 2007 2008 2009Sursa: INS, Baza de Date Tempoindustriaprelucratoare;24,3%Distribuţia salariaţilor pe activităţi economicela nivelul judeţului Ilfov, în anul 2009comert ;26,7%transport sidepozitare;8,9%alte activitati ;13,7%5,8%5,3%4,0%4,0%4,0%3,3%activitati profesionale,stiintifice si tehniceconstructiidistributia apei;salubritate, …sanatate si asistentasocialaactivitati de servicii adm. siactiv. de serv. suportinvatamantSursa: INS, Baza de Date Tempo

ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.ian.feb.mar.2,12,12,12,02,12,02,01,92,02,02,02,01,81,81,81,71,71,71,61,61,61,61,51,51,41,41,41,21,21,11,11,21,21,41,41,41,31,41,51,51,51,41,61,72,02,12,32,42,62,82,92,92,82,82,72,72,72,82,82,82,62,62,426 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r ide spectacole, culturale şi recreative(+66,7% salariaţi), Producţia şifurnizarea de energie electrică şitermică, gaze, apă caldă şi aercondiţionat (-36,6% salariaţi), Activităţide servicii administrative (-22,1%salariaţi), Industria extractivă (-16,3%salariaţi), Administraţie publică şiapărare (-14,9% salariaţi), Construcţii (-13,8% salariaţi).ŞomajulAnii 2009 şi 2010 au reprezentat operioadă dificilă pe fondul crizeieconomice. Un indicator cecaracterizează această situaţie este rataşomajului, care a atins pragul de 2,8%la nivelul judeţului Ilfov şi de 6,9% lanivel naţional, în luna decembrie 2010.Dacă la mijlocul anului 2008 rataşomajului de la nivelul judeţului era dedoar 1,1%, finalul anului 2008 se făcearemarcat prin tendinţele crescătoare aratei şomajului, pe fondul situaţieieconomice naţionale. Valorile maxime(2,9%) ale acestui indicator s-auobservat în lunile martie, aprilie 2010,urmând să scadă treptat în perioadaurmătoare, până la 2,4% în martie 2011.Comparativ cu nivelul naţional, rataşomajului din judeţul Ilfov se situeazăsub aceasta, fapt ce denotă dezvoltareaeconomică şi oportunităţile în ceea cepriveşte locurile de muncă din zonă, înspecial a localităţilor din proximitateamunicipiului Bucureşti, printre care seînscrie şi oraşul Voluntari.Venituri salarialeÎn luna aprilie 2011, câştigul salarialmediu net la nivelul judeţului Ilfov aveao valoare de 1.932 lei/persoană (471,3euro/pers.), cu 90 de lei (21,9 euro) mairidicat faţă de luna anterioară, însă cu78 de lei (19 euro) mai scăzut faţă deluna finalul anului 2010.La nivel naţional, câştigul salarial mediunet avea o valoare de 1.498 lei/pers.(365,4 euro/pers.) fiind cu 434 lei subvaloarea câştigului salarial mediu net dela nivelul judeţului Ilfov din luna aprilie2011.lei/pers.1.932Total - judeţIlfovCâştigul salarial mediu netîn jud. Ilfov, aprilie 20111.144Agricultură,Silviculturăşi Pescuit1.575Industrie şiconstrucţii2.117ServiciiSursa: INS, Baza de dateEvoluţia lunară a ratei şomajului la nivelul judeţului Ilfov (%)2006 2007 2008 2009 2010 2011Sursa: INS, Buletinul Statistic Lunar Judeţean

Centralizatorul datelor statistice cu privire la demografieDemografie (date la 1 iulie 2010) u.m. oraş Voluntari judeţ Ilfov RomâniaDensitatea populaţiei (supraf. totală) loc. km 2 924,1 202,7 89,9Densitatea populaţiei (supraf. intravilan) loc. km 2 1.216,9 732,2 2.878,5Structura pe sexe - urbanmasculin % 48,7 48,7 47,7feminin % 51,3 51,3 52,3Structura pe grupe 0-14 ani % 14,9 14,8 15,1de vârstă 15-64 ani % 72,9 71,7 70,065 ani şi peste % 12,2 13,5 14,9Gradul de îmbătrânire (vârstnici la 1.000 persoane tinere) ‰ 821,4 912,7 985,7Rata de dependenţă demografică (tineri + vârstnici la 1.000 persoaneadulte) ‰ 370,9 394,4 429,2Raportul de dependenţă a tinerilor (tineri la 1.000 persoane adulte) ‰ 203,7 206,2 216,2Rata de înlocuire a forţei de muncă ‰ 611,0 618,6 648,5Rata natalităţii (2009) ‰ 14,3 13,1 10,4Rata mortalităţii (2009) ‰ 9,90 11,8 12,0Rata plecărilor cu domiciliul (2009) ‰ 10,8 12,4 15,9Rata stabilirilor cu domiciliul (2009) ‰ 41,2 39,5 15,8

199,19204,78216,75366,96365,1314,4910,9010,619,6013,1012,9110,4010,60430,4615,9115,83641,69842,28783,02642,57640,09985,9441,6940,01202,790,03909,766.001,005.001,00Reprezentare comparativă densitatea populaţiei(loc./kmp)oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România5.228,454.001,003.001,002.001,001.001,001.198,061.687,211,00oraş Voluntari judeţ Ilfov RomâniaDensitatea populaţiei (supraf.totală)Densitatea populaţiei (supraf.intravilan)Reprezentare comparativă indicatori demografici(‰)oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, RomâniaReprezentare comparativă indicatori demografici(‰)oraşul voluntari, judeţul Ilfov, România1.201,001.001,00801,00601,00401,00201,001,00oraş Voluntari judeţ Ilfov RomâniaGradul de îmbătrânire (vârstnici la 1.000 persoanetinere)Rata de dependenţă demografică (tineri + vârstnicila 1.000 persoane adulte)Raportul de dependenţă a tinerilor (tineri la 1.000persoane adulte)Rata de înlocuire a forţei de muncăSursa: Baza de DateTEMPO, Calcule Addvances46,0041,0036,0031,0026,0021,0016,0011,006,001,00oraş Voluntari judeţ Ilfov RomâniaRata natalităţii (2009)Rata mortalităţii (2009)Rata plecărilor cu domiciliul (2009) **Rata stabilirilor cu domiciliul (2009) **Sursa: Baza de DateTEMPO, Calcule Addvances

3. TERENURI ŞI LOCUINŢES t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 29

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 31Terenuri. Zonificare teritoriuOraşul Voluntari deţine 2,4% dinsuprafaţa totală a judeţului, întinzândusepe o suprafaţă de 3.740 hectare, dincare 917 hectare reprezintă terenagricol şi 2.823 hectare teren neagricol.de 7 km faţă de centrul capitalei, peste2.000 de noi locuințe construindu-se înaceasta zonă, ilustrând tendința actualăde modernizare din punct de vedereFigură 5 Harta oraşului Voluntariarhitectural a localității. Din punct devedere organizatoric, zona Voluntari areo evoluție strâns legată de cea aBucureștiului, statutul actual de oraș alRaportat la judeţul Ilfov, oraşulVoluntari deţine 0,9% din terenulagricol şi 5,4% din terenul neagricol.Din totalitatea suprafeţei oraşuluiVoluntari, 2.840 ha reprezintă terenintravilan, ceea ce înseamnă un procentde 76,0%.Orașul Voluntari integrează încomponenţa lui teritorială două zonedistincte ca localizare geografică, darunitare din punct de vedere alconcepției administrative: Voluntari şicartierul Pipera.Actualul cartier Pipera se dezvoltă pe oveche vatră datată în jurul anului 1900şi care făcea parte din comuna ruralăBăneasa Herăstrău.Cartierul Pipera este situat la o distanţăTerenul oraşului Voluntari după modul defolosinţăterenneagricol2.823 ha75,5%terenagricol917 ha24,5%10.321Evoluţia fondului locativ din oraşul Voluntari10.84711.50412.06512.598+2.851 locuinţe - creştere numerică+27,6% creştere procentuală13.172Sursa: INS, Baza de Date Tempo2004 2005 2006 2007 2008 2009Sursa: INS, Baza de Date Tempo

județului Ilfov survenind în urma unormodificări importante aduse de-a lungultimpului structurilor teritoriale.De asemenea, poziţionarea oraşuluiVoluntari în proximitatea municipiuluiBucureşti şi modificarea statutuluilocalităţii în oraş în anul 2004 au condusla modificări semnificative asupramediului construit şi natural:dezvoltarea infrastructurii rutiere şitehnico-edilitare, apariţia construcţiilorrezidenţiale colective, construcţiaclădirilor specifice sprijinirii afacerilor,dezvoltarea infrastructurii educaţionaleşi sociale, etc.Fondul locativFondul locativ al oraşului Voluntaricuprinde 13.172 locuinţe, reprezentând10,7% din fondul locativ al judeţuluiIlfov în anul 2009. Dintre acestea,aproximativ 13.095 locuinţe sunt înproprietate privată, adică 99,4% dintotalitatea locuinţelor din oraş.În perioada 2004 – 2009, fondul locatival oraşului a crescut simţitor, cu 2.851locuinţe, însemnând o creştere de27,6%, în anul 2009, faţă de anul de750700650600550500450400479Evoluţia locuinţelor terminate în cursul anuluiîn or. Voluntari720569bază 2004. În această perioadă, ratamedie de creştere anuală s-a situat la4,9%.Suprafaţa locuibilă totală este de1.061.028 mp, revenind în medie 80,6mp/locuinţă.Comparativ cu anul de bază, 2004,suprafaţa medie locuibilă a crescut cuaproximativ 10 mp/locuinţă, crescândde la 70,7 mp/locuinţă în anul 2004,până la 80,6 mp/locuinţă.Se remarcă o diferenţă importantă întresuprafaţa medie locuibilă în locuinţeleîn proprietate publică, de 35,4mp/locuinţă, şi suprafaţa medielocuibilă în locuinţele în proprietateprivată, de 80,8 mp/locuinţă. Aşadar,diferenţa de suprafaţă locuibilă cerevine unei locuinţe între cele douăforme de proprietate este de 45,5 mp.Suprafaţa medie locuibilă extinsă, dinlocuinţele existente din oraşul Voluntari,indică faptul că majoritatea locuinţelorconstruite în oraş sunt de tipulcaselor/construcţiilor individuale.6145612004 2005 2006 2007 2008 2009620Sursa: INS, Baza de Date TempoAşadar, locuinţele din oraşul Voluntarisunt de tipul garsonierelor şiapartamentelor cu două şi trei camereîn blocuri construite înainte de 1989,case vechi şi ansambluri rezidenţialenoi.În perioada 2004-2009 s-au recepţionat3.563 locuinţe noi, iar 20,2% din acesteaau fost finalizate în cursul anului 2006,anul de vârf din perioada menţionată.Evoluţia sectorului de construcţii, îngeneral, pe perioada desfăşurării crizeieconomice şi financiare din România dinperioada, se observă la nivelul oraşuluiVoluntari prin diminuarea numărului delocuinţe noi livrate în cursul anului2008 şi 2009, dar şi prin evoluţianumărului de autorizaţii de construcţiieliberate.Numărul ridicat de locuinţe terminate sedatorează dezvoltării în oraşul Voluntaria proiectelor imobiliare rezidenţiale,precum: ansamblul de locuinţe HenriCoandă, complexul Terra Residence,ansamblurile Hydra Residence, AthosResidence şi Artemis Residence,ansamblul rezidenţial My Dream,complexul City Lights Pipera, AnsamblulMediteraneo, Ansamblul de LocuinţeLotusului, Complexul rezidențial OmnixCity, Complexul Rezidenţial Domus Stil,Proiectului Matei Basarab Pipera, IbizaSOL, Ansamblului rezidenţial Ungroundşi High Residence.Ansamblul de locuinţe Henri Coandă,situat în partea de nord a orașuluiVoluntari, reprezintă un program delocuințe individuale prin credit ipotecar,prin Agenția Naționala pentru Locuințecare are in vedere creșterea fluxului deinvestiții, dar in același timp sisprijinirea familiilor tinere în

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 33cumpărarea de locuințe și dotareaacestora. Ansamblul de locuinţe prevedeconstruirea a 6 blocuri cu un regim deînălţime P+3E+M.Complexul Terra Residence, cuprindepeste 700 de apartamente distribuite în250 de garsoniere, 280 de apartamentecu două camere şi 170 de locuinţe cutrei camere. Ansamblul este conceput caun minicartier şi are prevăzute, în afarăde funcţiunea de locuire, diverse serviciide alimentaţie publică şi comerţ.Proiectul prevede şi dezvoltarea unuiparcaj suprateran cu spălătorie autoinclusă, construirea unui spaţiu dedicatcopiilor şi a unui imobil cu săli de sportşi întreţinere.Complexul cuprinde patru clădiri cucinci etaje şi mansardă, două blocuri cuopt etaje şi unul cu nouă niveluri.Ansamblurile rezidenţiale HydraResidence, Athos Residence şiArtemis Residence sunt realizate decătre dezvoltatorul RCC Grup.HYDRA Residence cuprinde 177apartamente cu 1-3 camere în blocuri de6E+M. ATHOS Residence cuprinde 134apartamente cu 1-4 camere. ArtemisResidence conţine 261 de apartamentedistribuite în trei blocuri cu regim deînălţime S+P+10 etaje.My Dream este un ansamblu rezidenţialsituat la limita dintre Voluntariul vechişi Pipera, cu un total de 183 deapartamente ce au fost finalizate îndecembrie 2008.Un alt ansamblu poziţionat la „graniţa”dintre Pipera şi oraşul vechi este CityLights Pipera. Complexul conţine untotal de 144 de locuinţe, dintre care optgarsoniere, 108 apartamente cu douăcamere şi 28 de locuinţe cu trei camere.Ansamblul Mediteraneo se află pe Str.Emil Gârleanu Nr. 11 (intersecția cu Str.Ionel Teodoreanu), în zona de Nord aCapitalei - Pipera, o zona de mixrezidențial si de afaceri, Mediteraneoeste un ansamblu ce cuprinde douaimobile S+P+7E cu 70 de locuințe de luxfinisate la cheie cu 3 si 4 camere.Complexul de locuințe Lotusului -Voluntari este amplasat in centrulOrașului Voluntari (aflat in N - EBucureștiului), intr-o zona liniștita sinepoluata având in apropiere douapăduri (Pădurea Boldu Creţuleasca şiPădurea Andronache). Este alcătuit din2 blocuri de cate 5 etaje fiecare, cu untotal de 60 de apartamente.Complexul rezidențial Omnix City estesituat lângă Metro Voluntari. Complexul646Evoluţia numărului de autorizaţii de construire eliberatepentru clădiri rezidenţiale, în or. Voluntari729337358 297187 1242004 2005 2006 2007 2008 2009Clădiri rezidenţiale (exclusiv cele pentru colectivităţi)Clădiri rezidenţiale pentru colectivităţieste cu circuit închis, dotat cu parcăripentru fiecare apartament, loc de joacapentru copii, spatii verzi si un moderncentru Spa dotat cu piscină interioară,sala fittness, masaj, jacuzzi, saunaumeda si sauna uscata. La parter suntspatii comerciale pentru a satisfacetoate necesităţile, supermarket, cafeneasi centru medical.Complexul Rezidenţial Domus StilConfort se întinde pe o suprafața de69.810 mp parcelat pentru circa 230 devile. Ansamblul se afla in NE capitalei inPipera , pe strada Popasului, cu ieșiredirectă în şoseaua Pipera-Tunari (accesrapid in zonele Barbu Văcărescu , LaculTei si Colentina la doar 25 de minute demers cu maşina din centrul capitalei).Tendinţele de construire de locuinţemanifestate în perioada 2004-2009, înoraşul Voluntari, se observă prinevoluţia numărului de autorizaţii deconstruire. În această perioadă, numărulmaxim de autorizaţii de construireSursa: INS, Baza de Date Tempo

pentru clădiri rezidenţiale s-a eliberat înanul 2005 (729 autorizaţii).În anul 2009, s-au eliberat doar 17,0%din autorizaţiile de construire pentruclădiri rezidenţiale eliberate în anul2005.Cele câteva blocuri din mijloculoraşului, care au un total de maximum50 de garsoniere şi apartamente deFigură 6 Harta ansamblurilor rezidenţialedouă şi trei camere, reprezintă începutulacestei sistematizări, care nu s-a făcutînsă niciodată complet.Casele vechi din Voluntari suntconstruite cu 70 de ani în urmă de către„coloniştii” ardeleni care au luptat înPrimul Război Mondial de parteaRomâniei şi care au primit aici parcelede teren. Pe timpul administraţieicomuniste au început să vină în comunătot mai mulţi oameni care lucrau înBucureşti. „Practic, Voluntari-ul era unfel de „cartier-dormitor” alBucureştiului.Preţul mediu al metrului pătrat de terenîn oraşul Voluntari variază foarte multde la 300 de euro în partea veche aoraşului până la preţuri de 1.000 Eurospre Pipera.Preţul pe metru pătrat de apartamentvechi nu depăşeşte 900 de euro.Suprafaţa unei garsoniere ajunge şi la 40de metri pătraţi, în timp ce la douăcamere nu depăşeşte 60 de metripătraţi.Costul metrului pătrat construit de casăveche variază, în funcţie de calitatea şistarea construcţiei, între 500 şi 2.000de euro.În oraşul Voluntari există foarte puţineblocuri construite înainte de 1989, curegim de înălţime parter şi trei etaje.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 35Condiţii de locuireGrad de racordare la utilităţiApă potabilă. Orașul Voluntari dispuneîn prezent de un sistem de alimentare cuapă potabilă centralizat de 24,5 kmlungime, estimându-se că până în anul2011 aceasta va ajunge până la 52,5 km.Canalizare. În oraş există reţea decanalizare, cu o lungime de 98 km.Gaze naturale. Reţeaua de alimentarecu gaz existentă în orașul Voluntari lasfârşitul anului 2009 are o lungime de150,9 Km. În prezent, sunt peste 2.250de abonaţi la operatorul de distribuţie agazelor naturale, iar cererile debranşare sunt în creştere.Energie electrică. Orașul Voluntari esteîn prezent complet electrificat.Dotările tehnico-edilitare se găsesc cupreponderenţă în cartierul Voluntariulvechi în şoseaua Iancu Nicolae. Zonelemai nou dezvoltate beneficiază doar dereţele electrice, gaze şi fose septice, iarmajoritatea locuinţelor dispun de puţuriforate care asigură apa curentă, foartepuţine având canalizare şi apă de lareţeaua localităţii.Servicii de învăţământ şi sănătateReţeaua de unităţi de învăţământ publicdin oraşul Voluntari este alcătuită din: 2creşe, 4 grădiniţe, 3 şcoli cu clasele I-VIIIşi1 liceu teoretic.Reţeaua de învăţământ privat din oraşcuprinde unităţi localizate cu precădereîn cartierul Pipera: 1 şcoală primară şigenerală, 1 liceu, 1 şcoală primară,generală şi liceu integrate şi 5 grădiniţe.În anul 2009, reţeaua unităţilor desănătate cuprindea: 2 spitale private, 14cabinete stomatologice (din care 3cabinete publice şi 11 cabinete private),3 laboratoare medicale private, 8farmacii private, 3 laboratoare privatede tehnică dentară, 1 depozitfarmaceutic privat, 2 cabinete demedicină generală private, 12 cabinetemedicale de familie (din care doar 1privat) şi 39 de cabinete medicale despecialitate private.Servicii bancareÎn oraşul Voluntari, s-a extins reţeaua deATM şi agenţii bancare, fiind prezente:- Banca Românească - SucursalaPipera;- Piraeus Bank - Sucursala Pipera;- BCR Nord Pipera;- UniCredit Tiriac Bank AgențiaMetro Voluntari;- Banca Transilvania - AgențiaPipera;- Banca Romana pentru Dezvoltare– BRD - Agenția Jolie Ville;- Banc Post - Agenția Pipera.Centre comercialeExtinderea zonei rezidenţiale a condusde asemenea şi la extinderea reţelei decentre comerciale, pe lângă magazineleşi pieţele de cartier, unele dintre acesteafiind plasate chiar în oraşul Voluntarisau în apropierea acestuia:- Mega Image,- Jollie Ville,- Shopping Area Băneasa – Ikea,- Carrefour,- Metro,- Bricostore,- Mall Băneasa- Praktiker,- Orient,- Proconfort,- Doraly,- Flora.Spaţii verzi/ParcuriÎn oraş sunt trei parcuri amenajate cubănci, foişoare şi elemente de joacădestinate copiilor, iar în apropierea luipăduri:- Parcul din jurul Catedralei;- Pădurea Tunari;- Pădurea Andronache;- Pădurea Vulpachi;- Pădurea Pasărea.Pe actualul teritoriu al oraşului seregăsesc doar trei fragmente dinîntinsul Codru al Vlăsiei (PădureaBăneasa, Pădurea Ștefănești şi PădureaAndronache).Transport în comunTransportul în comun este asigurat deServiciul de Transport Public LocalVoluntari şi RATB, prin intermediul:Liniile locale:o Linia 153: Ferma Voluntari –Republica S.Ao Linia 155: centura C.F.R. Voluntari– institutul oncologico Linia 167: b-dul. Lacul tei – I.P.R.S.Băneasao Linia 1: str. Pompiliu Ştefu(cartierul N. Bălcescu) - B-dulLacul Tei (cartier d-na Ghica).Linii R.A.T.B.: 409, 411, 415, 416, 432,454;Liniilor Maxi-Taxi.Staţiei de Metrou Pipera

80,5532,102,5157,1722,712,5238,9315,202,56Indicatori statistici privind locuinţele (2009) Voluntari Ilfov RomâniaSuprafaţa medie locuibilă per locuinţă - mp * 80,55 57,17 38,93Număr mediu persoane per locuinţă * 2,51 2,52 2,56Metri pătraţi locuibili per persoană * 32,10 22,71 15,2081,0071,0061,0051,0041,0031,0021,0011,001,00Indicatori comparativi privind locuinţeleoraşul Voluntari, judeţul Ilfov, RomâniaVoluntari Ilfov RomâniaSuprafaţa medie locuibilă per locuinţă - mp *Metri pătraţi locuibili per persoană *Număr mediu persoane per locuinţă *Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 37Probleme majoreDezvoltarea rapidă a cartierului Piperadin punct de vedere al construcţiilorrezidenţiale, spre deosebire deextinderea reţelelor tehnico-edilitareşi modernizarea infrastructuriirutiere, au condus la nemulţumireanoilor proprietari/locuitorilor dinaceste zone din oraşul Voluntari.Însă, criza economică şi financiară şi-apus amprenta, mai ales, asuprasectorului imobiliar. Aşadar, o serie deproiecte rezidenţiale lansate în oraşulVoluntari au fost amânate, iarapartamentele / casele finalizate şi-auaşteptat cumpărătorii, deşi preţurile auscăzut. Această situaţie se faceremarcată mai ales în zona cartieruluiPipera unde s-a construit într-un modhaotic, afectând zona din punct devedere estetic dar şi spaţial.Dezvoltarea noilor cartiere a condus laapariţia serviciilor de educaţie şisănătate private, care oferă servicii lapreţuri relativ ridicate. Acest aspectreprezintă o problemă în special pentrufamiliile cu venituri medii sau mai mici,din oraşul Voluntari.Aşadar, dezvoltarea recentă a acestuicartier a fost foarte rapidă, momentanexistând peste 2.000 de locuințe noi, cutendințe continue de extindere. Aceastătendinţă duce la creșterea numărului delocuitori, în mare parte familii tinere cucopii si la creșterea presiunii asupracapacitații de suport a amenajărilor detipul parcurilor (facilităţi pentrupetrecerea timpului liber).Prin dezvoltarea zonelor rezidenţiale, cuprecădere în cartierul Pipera, s-auaccentuat discrepanţele întredotările/condiţiile de locuit dintrezona rezidenţială veche aVoluntariului şi zonele noi. Clădirilevechi au fost construite înainte de 1989,necesitând în prezent reabilitareainstalaţiilor, faţadelor, etc.Municipiul Bucureşti va manifesta onecesitate de dezvoltare/extinderespaţială continuă, iar oraşul Voluntariva fi direct afectat de acest lucru, atâtprin aglomerarea construcţiilor şitraficului, cât şi prin dezvoltareaeconomică a zonei.Direcţii de acţiuneUna din problemele zonelor rezidenţialenoi este reprezentată de lipsa reţelei deapă potabilă şi canalizare, fiind astfelnecesară extinderea acestor reţele întoate zonele rezidenţiale.De asemenea, extinderea reţelelortehnico-edilitare trebuie însoţită demodernizarea infrastructurii rutiere,prin realizarea/reabilitarea covoruluiasfaltic dar şi lărgirea rutelor existentecare preiau o parte din traficuldinspre/spre Bucureşti.Extinderea şi dezvoltarea armonioasă aoraşului Voluntari se poate realiza prinrespectarea unui plan de dezvoltareurban (PUG), întocmit şi aprobat deConsiliul Local al Oraşului Voluntari.Refacerea aspectului clădirilorrezidenţiale vechi, dar şi îmbunătăţireatermică a acestor clădiri se poate realizaprin reabilitarea termică. În sprijinulacestei acţiuni a fost creat Programulnaţional multianual privind creştereaperformanţei energetice la blocurile delocuinţe.Dezvoltarea spaţială şi economică amunicipiului Bucureşti către zonele dinapropiere, inclusiv oraşul Voluntari,necesită modernizarea infrastructuriide transport, atât prin reabilitareadrumurilor existente cât şi dezvoltareatransportului în comun, prin includereaunor noi linii de transport în comuncătre/dinspre Bucureşti şi mărireafrecvenţei acestora.În contextul dezvoltării ZoneiMetropolitane Bucureşti, dezvoltareatransportului şi accesibilităţii reprezintăo necesitate.În concluzie, creșterea numărului delocuitori duce la o presiune mai mareasupra resurselor orașului, iar odatădepășită capacitatea de suport aacestora confortul si bunăstarealocuitorilor ar avea mult de suferit.Acest neajuns va putea fi evitat siprintr-o rațională adaptare ainfrastructurii la noile caracteristiciurbanistice ale orașului Voluntari:modernizarea străzilor conform noilorvalente ale traficului, creșterea graduluide supraveghere şi îmbunătăţireasiguranței publice (sisteme desupraveghere, dezvoltarea simodernizarea iluminatului public),amenajarea spatiilor verzi, de recreeresi agrement, care deși nu pot creşteproporțional cu suprafața construitacum ar fi ideal, trebuie sa tina ritmul cuviteza de dezvoltare.

Gradul de mulţumire vis-a-vis de condiţiile de locuire din or. Voluntariaspectul clădirilorrezistenţa clădirilorCondiţii de locuire98% dintre locuitoriioraşului Voluntari intervievaţi, încadrul Sondajului de opinie cuprivire la dezvoltarea socioeconomicăa oraşului, locuiesc lacasă.Majoritatearespondenţilor se declarămulţumiţi şi foarte mulţumiţi deaspectul clădirilor şi desuficienţa spaţiului din locuinţaactuală.Peste 20% dintrerespondenţi nu se declară nicimulţumiţi dar nici nemulţumiţifaţă de rezistenţa clădirilor şitermoizolarea acestora.Mulţumit şifoartemulţumit64,6%Mulţumit şifoartemulţumit41,9%termoizolarea clădirilorNici, nici22,9%Nici, nici19,2%Nemulţumitşi foartenemulţumitNu ştiu/ Nu 12,5%răspund3,7%Nu ştiu/ Nurăspund24,5%Nemulţumitşi foartenemulţumit10,7%Mulţumit şifoartemulţumit47,5%Mulţumit şifoartemulţumit75,4%Nici, nici22,2%Nemulţumitşi foartenemulţumit11,8%Nu ştiu/ Nurăspund18,5%suficienţa spaţiului din locuinţăNici, nici13,2%Nemulţumitşi foartenemulţumit9,3%Nu ştiu/ Nurăspund2,1%Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 394. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 41Infrastructura de drumuri,alei şi trotuareOraşul Voluntari, aflat în proximitateamunicipiului Bucureşti, are opoziţionare optimă în raport cu reţelede transport. Este străbătut de DN2, seaflă la numai 4 km de DN1 şi estemărginit pe o distanţă de 12 km deŞoseaua de centură a Bucureştiului(DJ100A).Căile de comunicaţii care traverseazălocalitatea Voluntari sunt în strânsalegătură cu cele care converg spremunicipiul Bucureşti. Structura reţeleide transport este dominată de căilerutiere si feroviare, la care se adăugăpista pentru aeronave a AeroportuluiBăneasa.În cadrul sistemului rutier şi aamenajărilor aferente se remarcă patrumari artere de circulaţie, la acesteaadăugându-se peste 200 de drumuriorăşeneşti, platformele carosabilepentru transportul in comun, refugiile şitrecerile pentru pietoni, ca şiamenajările zonelor verzi laterale.Arterele de circulaţie principale sunt :- DN2(E 85) – Frontieră Giurgiu –Bucureşti – Buzău – Bacău – Roman– Suceava –Frontieră Siret –coridorul IX paneuropean (parţial) şi- DN1( E 60) – Frontieră Borş – ClujNapoca – Târgu Mureş – Ploieşti –Bucureşti – Slobozia – Constanţa –coridorul IV paneuropean (parţial)- Şoseaua Afumaţi – drum judeţean;- Şoseaua Pipera – Tunari;- Şoseaua Ştefăneşti;- Şoseaua Tunari;- Artera de centurăDrumurile judeţene sicele orăşeneşti suntîntreţinute în condiţiioptime de funcţionarede către serviciilespecificealeadministraţiei publicelocale in colaborarecu Direcţia Regionalade Drumuri si PoduriBucureşti Secţia deDrumuri NaţionaleBucureşti Nord. Înlocalitatea Voluntariexistă o reţea stradalăextinsă de 300 străzi,cu multe drumurilocale, dar cu relativpuţine intersecţiiamenajate pentrucirculaţie(semaforizate).Satisfacerea nevoilorde transport alelocuitorilor se leagădestructuradrumurilor locale.140120100806040200Evoluţia raportului străzi modernizate/străzi nemodernizate înoraşul Voluntari(km)133 12928 3212338Figură 7 Infrastructura de drumuri73 75 77 8277 75 732004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat2011Străzi modernizate Străzi nemodernizate82100Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari64

Ponderea străzilor orăşeneştimodernizate în total străzi orăşeneştiera de 51,33% în anul 2009, valoarecare se află pe un trend ascendent faţăde anul 2004 şi care este peste mediajudeţului Ilfov de 38,71%.Regiunea Bucureşti ocupă ultimul loc peţară în ceea ce priveşte lungimeadrumurilor şi a căilor ferate, darraportat la teritoriu are densitatea ceamai mare.Astfel reţeaua de drumuri publice are olungime de 843 km cu o densitate de46,3 km/100 km2, fiind cu mult pestedensitatea pe ţară (32,9 km/100 km2),iar reţeaua de căi ferate are o lungimede 354 km cu o densitate de 194,4km/1.000 km2, fiind, de asemenea, cumult peste densitatea pe ţară (46,2km/1.000 km2).Situaţia infrastructuri rutiere în oraşulVoluntari arată un interes ridicat dinpartea autorităților publice pentrumodernizare, confruntându-se în acelaşitimp şi cu problema extinderilorrepetate ale spațiului locuibil, fie prinprelungirea străzilor existente, cât şiprin construirea de noi cartiere.Rețeaua stradală are în anul 2010 olungime de 162 km din care doar 82 kmsunt modernizați. Începând cu anul2006 au fost modernizați 44 km decarosabil la nivelul întregului oraș, încondiţiile în care suprafața locuibilă s-aextins cu 205.771 mp în aceeaşiperioadă.pentru nevoile populaţiei, cât şi pentruagenţii economici.Serviciul Public de Alimentare cu Apăşi Canalizare a orașului VoluntariLa începutul anului 2004 rețeaua de apăși canalizare era aproape inexistentă înorașul Voluntari, iar necesitatea605040302010160140120100806040200130 130Evoluţia lungimii totale a reţelei simple dedistribuţie a apei potabile în oraşul Voluntari(km)18,2 18,2 18,2 18,2acestora era evidentă. Așa că, în anul2004 a fost înființata societatea S.C. SACS.R.L., aceasta având ca activitatecaptarea, tratarea, înmagazinarea,transportul, distribuția apei potabile șicolectarea, transportul apelor uzatemenajere și pluviale, colectare deșeurimenajere. Noua societate împreună cuEvoluţia lungimii totale a conductelor de canalizare în oraşulVoluntari150 150 1502004 2005 2006 2007 2008 200924,5 24,540,598Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari52,5Alimentare cu apă şicanalizareOrașul Voluntari dispune în prezent deun sistem de alimentare cu apă potabilăcentralizat, care furnizează apă atât02004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat2011Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 43Consiliul Local Voluntari au dezvoltatrețeaua de canalizare din oraș în celedouă cartiere: cartierul VoluntariulVechi și cartierul Pipera. În cel dintâimenționat până în anul 2008 rețelele deapă și canalizare au fost acoperite înproporție de 95 %, iar in cel de al doileaîn proporție de aproximativ 60 % dinstrăzile existente.În anul 2007 Consiliul Local Voluntari aînființat prin Hotărârea de ConsiliuLocal nr. 1/ 25.01.2007 Serviciul Publicde Alimentare cu Apă și de Canalizareavând ca obiect de activitate: captarea,tratarea, înmagazinarea, transportul șidistribuția apei potabile și colectarea,transportul apelor uzate menajere șipluviale de pe teritoriul orașuluiVoluntari.Obiectivele Serviciului Public deAlimentare cu Apă și de Canalizare:- Îmbunătățirea condițiilor de viațăale cetățenilor în ceea ce priveșteextinderea sistemului la nivelulutilizatorilor se va asigura conformindicatorilor de performanță dinCaietul de sarcini al ServiciuluiPublic de Alimentare cu Apa si deCanalizare, aprobat conform H.C.L.nr. 360/11.12.2007;- prin extinderea sistemelor existenteși realizarea de noi sisteme dealimentare cu apă și de canalizare seva crea o infrastructura edilitarămodernă, baza a dezvoltării socioeconomice,prin asigurareautilităților în conformitate cuindicatorii de performanță;- obiectivele de protecție a mediuluivor fi îndeplinite prin colectareaapelor uzate și realizarea unei staţiide epurare a orașului Voluntari, înconformitate cu Normele S.N.I.F. șiNormele Uniunii Europene(91/271/EEC pentru ape uzateurbane).- Îmbunătățirea condițiilor de viață șide trai ale cetățenilor din orașulVoluntari;- Realizarea unei infrastructuri9008007006005004003002001000250200150100500Evoluţia capacităţii instalaţiilor de producere a apei potabile dinoraşul Voluntari(mc/zi)648 648 648 648 816 81694Evoluţia cantităţii de apă potabilă distribuităconsumatorilor în oraşul Voluntari(mii mc)137 137 137 139 139edilitare moderne, ca bază adezvoltării economice și în scopulatragerii investițiilor profitabile;- Dezvoltarea durabilă a serviciilor dealimentare cu apă și de canalizare;- Protecţia mediului;- Asigurarea contorizării consumului540 7802004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat2011Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari160Sursa: DJS Ilfov, Primăria Voluntari2002004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari

de apa pentru fiecare consumator cucare se va încheia contracte defurnizare;- Adaptarea la cerințele și exigențeleconsumatorilor.Serviciile oferite de SPAAC: Vidanjăripersoane fizice, Vidanjări persoanejuridice, Racordări canalizare,Branșamente apa, Instalații interioare,Montări apometre, Administrări rețeleinterioare de apă și de canalizare,Eliberări avize: de principiu apa / canal,finale apa / canal, Servicii de proiectareapa si canal, Servicii de consultanțătehnică, Desfundare rețele de canalizareinterioare, Spălări rețele de canalizăriinterioare.La finalul anului 2010, lungimea totală areţelei simple de distribuţie a apeipotabile în orașul Voluntari era de 40,5km, cu aproximativ 222,53% mai marefaţă de anul 2004 și cu 165,31% față deanul 2009. Cea mai importantă creşterea lungimii reţelei de distribuţie apăpotabilă se înregistrează în anul 2010când se dau în folosință 16 km de rețea.De asemenea, se constată o creștere acantității de apă distribuităconsumatorilor de la 94 mii mc în anul2004 la 160 mii mc în anul 2010. Dincantitatea totală distribuită un procentde 87,05% este destinată consumuluicasnic, în timp ce la nivel judeţeanprocentul este de numai 80,60%.Capacitatea instalațiilor de producere aapei potabile din orașul Voluntari s-amenținut relativ constantă în ultimii ani.Lungimea totală a conductelor decanalizare în oraşul Voluntari semenţine relativ constantă în perioada2004-2008.Alimentare cu gaze naturale. Reţeauade alimentare cu gaz existentă în orașulVoluntari la sfârşitul anului 2009 are olungime de 150,9 Km și a cunoscut oevoluție accentuată în anul 2005,ulterior ritmul de creștere fiind sub 5%pe an.160140120100806040200Evoluţia consumului de gaze naturale în oraşul Voluntari(mii metri cubi)20092008200720062005200450127,6 129,6 129,97.91512.41516.25021.35219.91319.578Și consumul de gaze se află pe un trendascendent de la 12.515 mii mc în anul2004 la 34.567 mii mc în anul 2009. Dincantitatea totală de gaze consumată înanul 2009 consumul casnic reprezintă66,90%. La nivelul judeţului Ilfovconsumul casnic reprezintă doarEvoluţia lungimii totale a conductelor de distribuţie a gazelornaturale în oraşul Voluntari23.12423.96830.48829.41914234.56732.1600 10.000 20.000 30.000 40.000150,92004 2005 2006 2007 2008 2009Sursa: INS, Baza de Date TEMPOuz casnictotalSursa: INS, Baza de Date TEMPO

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 4555,18% din total. Distribuţia gazelornaturale în oraşul Voluntari serealizează prin intermediul operatoruluiS.C. COVI CONSTRUCT 2000 S.R.L. Înprezent sunt peste 2.250 de abonaţi, iarcererile de branşare sunt in creştere.Energie electricăOrașul Voluntari este în prezent completelectrificat. Alimentarea cu energieelectrică este asigurată prin intermediulcompaniei Enel; în ce priveşte procentulbranşamentelor la energia electrică,acesta este de 99%.Alimentarea cu energie electrică se facedin Sistemul Energetic Naţional prinliniile electrice de înaltă tensiune LEA110 KV.Distribuţia energiei electrice de laposturile de transformare laconsumatori se face prin reţeaua dejoasă tensiune prin cabluri subterane înzona centrală a municipiului şi prin liniiaeriene pe stâlpi de beton în celelaltecartiere.Traseul reţelei de joasă tensiuneurmăreşte reţeaua stradală a localităţiişi cuprinde în întregime zona construită.Primăria Voluntari a elaborat şi depusspre finanţare proiectul “Sistemefotovoltaice pentru producerea deenergie electrică pentru iluminat public”care constă în obţinerea de energieelectrică din Surse Regenerabile deEnergie (SRE), respectiv fotovoltaice,pentru alimentarea iluminatului publicîn vederea reducerii costurilor dinbugetul local şi îmbunătăţiriiaprovizionării cu energie princonstruirea unei centrale de 1MW.Tehnologia informaţiei şitelecomunicaţiilorÎn domeniul telecomunicațiilor în oraşulVoluntari funcționează un oficiuRomtelecom, iar numărul abonațilortelefonici este în continuă creștere. Deasemenea, au apărut operatori noi pepiața locala.Orașul Voluntari este deținătorul celeimai mari central telefonice din JudețulIlfov, cu peste 3000 de abonamente,centrala amplasata la intersecţia ŞoseleiAfumaţi cu Strada Zorele.În prezent sunt un număr de 3.710posturi telefonice conectate la sistemulnaţional şi internaţional de telefonie fixăprin intermediul a două centraletelefonice automate digitale aleoperatorului Romtelecom.SC Romtelecom SA oferă servicii detelefonie, transmisie date, internet şiteleviziune digitală. Reţelele telefonicesunt în curs de extindere simodernizare, se înlocuiesc traseeleuzate cu sisteme moderne si se asigurapreluarea din centralele analogice încele digitale.Serviciile de telefonie mobilă suntoferite de operatorii de telefonieVodafone, Orange şi Cosmote.În domeniul noilor tehnologii, încomunicaţii exista tendinţe deosebit defavorabile în domenii precum:- Comunicaţii mobile GSM (Vodafone,Orange, Cosmote), existând peste20.000 de utilizatori.- Comunicarea în domeniul telefonieifixe se realizează prin intermediulcompaniilor RomTelecom si Volio(majoritatea prin centrale digitale).- Internet: exista firme cu profilul CafeInternet (cybernet). Prezenţa înspaţiul virtual /internet al localităţiiVoluntari este la o cota numerică şicalitativă ridicată.- Domenii rezervate pe internet (.ro)cu proprietari-firma din Voluntarieste apropiat de 100, inclusivinstituţiile publice.Serviciile poştale sunt asigurate dedouă oficii poştale ale DirecţieiRegionale de Poştă Ilfov:1. Oficiul Poștal Pipera, situat pe stradaPotcoavei nr. 2, are o suprafață de123 metri pătrați si esteinformatizat. În noua subunitatepoștală își desfășoară activitatea optlucrători poștali care deservescpeste 8.300 locuitori ai cartieruluiPipera.Oficiul Poștal Pipera oferă cliențiloratât servicii tradiționale, cât șiservicii informatizate de tip WesternUnion, Eurogiro, On-line, mandateelectronice. Titularii celor 5.589 degospodării arondate acesteisubunități poștale își pot achitafacturile la utilități - telefonie fixă șimobilă, curent electric, gaz, dar potefectua și plăți către băncilepartenere Poștei Române.2. Oficiul Poștal Voluntari situat în Str.Ecaterina Teodoroiu, nr. 45.

87,05%51,33%80,60%38,71%63,96%45,41%Indicatori infrastructură şi locuinţe (2009) Voluntari Ilfov RomâniaCantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor -pondere uz casnic 87,05% 80,60% 63,96%Cantitatea medie de apă distribuită (mc/persoană) 4,21 26,46 49,60Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate 51,33% 38,71% 45,41%Indicatori comparativi privind infrastructuraoraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România3631262116116121,323,6631,72oraș Voluntari judeţ Ilfov România100%90%80%70%60%50%40%30%20%10%0%Cantitatea medie de apă distribuită (mc/persoană) *Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor - pondere uz casnic *Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate *Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 47Centralizatorul principalilor indicatori privind echiparea teritoriului în orașul Voluntari2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Estimat2011Cantitatea de apă potabilă distribuităconsumatorilor (mii metri cubi) 94 137 137 137 139 139 160 200Capacitatea instalaţiilor de producere aapei potabile (mii metri cubi) 648 648 648 648 816 816 540 780Gaze naturale distribuite(mii metricubi) 12.415 23.968 29.419 30.488 32.160 34.567 - -Lungimea totală a conductelor dedistribuţie a gazelor(km) 58,2 58,62 75 75,88 87,6 87,6 94,72 98,82Străzi modernizate(km) 28 32 38 73 75 77 82 100Străzi nemodernizate(km) 133 129 123 77 75 73 82 64Lungimea totala a reţelei simple dedistribuţie a apei potabile(km) 18,2 18,2 18,2 18,2 24,5 24,5 40,5 52,5Lungimea totală simplă a conductelorde canalizare(km) 130 130 150 150 150 98 - -Procent străzi modernizate 17,39% 19,88% 23,60% 48,67% 50,00% 51,33% 50,00% 60,98%Rata de creştere a reţelei de alimentarecu apă potabilă 0,00% 0,00% 0,00% 34,62% 0,00% 65,31% 29,63%Rata de creştere a reţelei de distribuţiegaz metan 0,42% 16,38% 0,88% 11,72% 0,00% 7,12% 4,10%

Principalele problemeÎn condiţiile creşterii accelerate asuprafeţei locative din oraşul Voluntari,deşi ponderea străzilor orăşeneştimodernizate în total străzi orăşeneştiera de 51,33% peste media judeţeană,totuşi starea infrastructurii rutiereconstituie o problemă importantăpentru locuitorii oraşului.De asemenea, în contextul realizăriiautostrăzii Bucureşti-Braşov traficulrutier va creşte pe bulevardul Pipera şiBulevardul Eroilor.La nivelul reţelei de distribuţie a apeipotabile şi de canalizare se constatăaccesul relativ redus al populaţieioraşului la aceste servicii, faptevidenţiat de cantitatea medie de apădistribuită locuitorilor oraşuluiVoluntari este de 4,21 mc/persoană cumult sub media înregistrată la nivel dejudeţ , respectiv 26,46 mc/persoanăLipsa unei staţii de epurare poateavea efecte negative asupra mediului.Reţeaua de gaz metan este insuficientdezvoltată şi 66,89% din consumul degaze naturale este destinat uzului casnicîn timp ce la nivel judeţean procentuleste de numai 55,18%.Poluarea aerului din oraşul Voluntarieste cauzată, în primul rând, de traficulurban, localitatea putând fi încadrată înzonele urbane cu poluare medie. OraşulVoluntari se numără printre cele 1.963de localităţi declarate vulnerabile lapoluarea cu nitraţi din activităţi agricolePoluare sonoră este cauzată de traficulrutier şi de traficul aerian prinAeroportul Internaţional BucureştiBăneasa.Principalele probleme ale reţelei deenergie electrică, sunt întreruperiledestul de frecvente a energiei electriceşi căderile de tensiune. Cauzele acestordeficienţe sunt atât defecţiunile lareţeaua de electricitate, cât şi faptul căaceasta este suprasolicitată deutilizatori.Extinderea continuă a oraşului prinapariţia de noi zone de locuire saucomerciale va cauza în continuareprobleme atât în privinţa infrastructuriirutiere cât şi a investiţiilor foarte mariîn infrastructurile de utilităţi.Direcţii posibile de acţiuneDezvoltarea reţelei de străziorăşeneşti şi construirea de pasajerutiere menite să faciliteze accesul înzonă şi să decongestioneze traficul.Reabilitarea trebuie să vizeze atâtbulevardele principale, cât şi străzilelaterale pe baza unei prioritizări ainvestiţiilor.Racordarea la utilităţi a populaţieioraşului. Conectarea la reţeaua de apăpotabilă, de gaz şi canalizare conduce ladezvoltarea condiţiilor de trai apopulaţiei, iar necesitatea unorinvestiţii importante pentru extindereaacestora, în special spre dezvoltărileimobiliare unde densitatea populaţieieste mai ridicată este evidentă.Dezvoltarea reţelei electrice şi asurselor de energie regenerabilă/alternativă prin dezvoltarea unei reţelesubterane de alimentare cu energieelectrică şi realizarea unor investiţii finfonduri europene nerambursabile însurse alternative de energieAccesarea fondurilor europene. Atâtpentru dezvoltarea şi modernizareareţelelor de transport, dar şi pentruextinderea şi modernizarea reţelelor deutilităţi.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 49Conform sondajului de opinierealizat în rândul populaţiei din oraşulVoluntari, la nivel local există o situaţienesatisfăcătoare vis-à-vis de stareaparcărilor, aleilor şi trotuarelor şistrăzilor. Pe o scară de la 1 (foartenemulţumit) la 10 (foarte mulţumit),situaţia parcărilor a avut un scor mediude 3,83, situaţia străzilor un scor mediude 6 şi situaţia aleilor şi trotuarelor unscor mediu de 6,03. Ceva mai mulţumităeste populaţia de starea iluminatuluipublic, acest aspect având un punctajmediu de 8,24.În ceea ce priveşte evaluarearaportului calitate/preţ al utilităţilorpublice din oraşul Voluntari, situaţia ceamai problematică este întâlnită în ceeace priveşte serviciul de furnizare agazelor naturale. 25,6% din persoanelechestionate s-au declarat nemulţumiteşi foarte nemulţumite de raportulcalitate/preţ al gazelor naturale.70,2% din persoanele racordatela reţeaua de furnizare a apei potabilesunt mulţumite şi foarte mulţumite deraportul calitate/preţ al acestuiserviciu.Doar 66,7% din respondenţii acăror locuinţă este racordată lainfrastructura de furnizare a apeipotabile consideră că apa furnizată areo calitate bună şi foarte bună.61,1% din locuitorii oraşuluiVoluntari sunt de părere că situaţiacanalizării în zona în care locuiesc estebună şi foarte bună.FoartemulţumitFoartenemulţumitGradul de mulţumire vis-a-vis deinfrastructura fizică109876543218,24Iluminatpublic6,03 6Alei şitrotuareStrăziSursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltareasocio-economică a oraşului Voluntari3,83ParcăriAprecierea populaţiei racordate a utilităţile publice privind raportul calitate/preţ al următoarelor serviciiNuştiu/Nurăspund2,10%Situaţienegativă25,60%serviciul de furnizare a gazelornaturaleSituaţiepozitivă58,40%Nuştiu/Nurăspund1,80%Situaţienegativă19,30%serviciul de furnizare a apeipotabileSituaţiepozitivă70,20%Situaţienegativă19,90%Nuştiu/Nurăspund2,10%serviciul de canalizareSituaţiepozitivă59,50%Situaţieneutră13,90%Situaţieneutră8,80%Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului VoluntariSituaţieneutră18,60%

52 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 53Servicii de asistenţă socialăÎn anul 1995 a fost înfiinţat Biroul deAjutor Social, având doar opt angajaţicare s-a transformat în anul 2005 înS.P.A.S. în baza Hotărârii ConsiliuluiLocal al Oraşului Voluntari nr.21 dindata de 18.03.2005. În anul 2007 S.P.A.S.s-a transformat în D.A.S. avândurmătoarea structură organizatorică :- Serviciul protecţia copilului- Compartimentul protecţiapersoanelor adulte- Biroul finanţare instituţii asistenţăsocială.Direcţia de Asistenţă Socială –Voluntari este serviciul public deasistenţă socială organizat la nivel local,în subordinea Consiliului Local aloraşului Voluntari, sub coordonareaPrimarului oraşului Voluntari, fărăpersonalitate juridică, având finanţaredin alocaţii bugetare şi venituriextrabugetare în limita competenţeloracordate de lege, cât şi de hotărâri aleConsiliului local al oraşului Voluntari şide dispoziţii ale Primarului oraşuluiVoluntari.Direcţia de Asistenţă Socială esteconstituită şi funcţionează potrivitprevederilor Legii nr. 47/2006 privindsistemul naţional de asistenţă socială;prevederilor Legii nr. 215/2001 privindadministraţia publica locala, cumodificările şi completările ulterioare;prevederilor Regulamentului-cadru deorganizare şi funcţionare a serviciuluipublic de asistenţă socială aprobat deHotărârea Guvernului nr. 90/2003, cumodificările şi completările ulterioare;precum şi prevederile Regulamentuluide Organizare si Funcţionare a Direcţieide Asistenţă Socială a oraşuluiVoluntari.Direcţia de Asistenţă Socială are rolul dea identifica şi de a soluţiona problemelesociale ale comunităţii, din domeniulprotecţiei copilului, familiei,persoanelor singure, persoanelor cudizabilităţi, cu venituri mici, precum şi aaltor persoane aflate în situaţie de riscsocial.Direcţia Educaţie Cultural-Sportivă şiÎngrijiri Comunitare a oraşuluiVoluntari este o instituţie publică cupersonalitate juridică, înfiinţată însubordinea Consiliului Local al OraşuluiVoluntari, formată prin comasareaactivităţilor Casei de Cultură şi ClubuluiSportiv Orăşenesc Voluntari 2005 şiînfiinţarea unor activităţi noi – îngrijiricomunitare, toate având atribuţii şifuncţii specifice. Această direcţie şi-aînceput efectiv activitatea în februarie2006, dar în această scurtă perioadă areuşit să aplice proiecte educaţionalculturaleşi sportive necesare tuturorcategoriilor de persoane la nivelulîntregii localităţi.În subordinea direcţiei se regăsesc:Casa de Cultură, Creşa Prichindel şiClubul Sportiv Orăşenesc Voluntari2005 în cadrul căreia există mai multeramuri sportive precum: fotbal, handbal,volei, box, karate, hochei pe iarbă.Principalele activităţi desfăşurate înscurta perioadă de la înfiinţare aucuprins o gamă foarte variată: programeeducaţionale, programe culturale,programe civice, programe sportive,programe ce au reuşit să implice unnumăr mare de cetăţeni ai oraşuluiVoluntari.Printre proiectele desfăşurate cu unmare impact asupra cetăţenilororaşului: Pelerinaj la Moaştele Sf.Cuvioase Paraschiva, Voluntari un oraşmai curat, Ludoteca, excursiileorganizate în cadrul proiectului turismmonahal – cultural.Rolul Direcţiei Educaţie CulturalSportivă si Îngrijiri Comunitare este de adeschide locuitorilor din oraşulVoluntari o nouă perspectivă deîngrijire, asistenţă şi de integrare însocietate prin promovarea unor noiservicii şi programe speciale: asistenţămedicală, socială şi îngrijire la domiciliua copiilor, adulţilor, vârstnicilor, care seaflă în imposibilitatea de a se deplasasau de a se îngriji singuri, a celor caresuferă de o afecţiune cronică şi necesitătratamente periodice sau alt tip deîngrijiri medicale, precum şi a celoraflaţi după o perioadă de spitalizare şitrebuie să continue un tratament ladomiciliu; ambulanţă comunitară;programe de voluntariat; promovareaacţiunilor educaţional-culturale şisportive.Programul “Voluntari pentruVoluntari”Voluntariatul este o activitatedesfăşurată din propria iniţiativă decătre o persoană fizică prin care aceastaîşi oferă timpul, talentul, cunoştinţele şiabilităţile în folosul comunităţii, fără a firecompensat material, în domeniivariate cum ar fi sănătate, cultură,asistenţă socială, protecţia mediului.Direcţia Educaţie Cultural-Sportivă şiÎngrijiri Comunitare Voluntari are peste50 de persoane, de toate vârstele, caredesfăşoară periodic diverse activităţi încadrul acestui program de voluntariat.

54 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iVoluntarii au participat de-a lungulanilor la organizarea Zilelor OraşuluiVoluntari, Zilei Armatei, pelerinajeloranuale la moaştele Sfintei Parascheva, ahramurilor ce s-au ţinut la Catedrala„Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim”,cu ajutorul acestor persoane s-auorganizat numeroase campanii deecologizare a mai multor zone deagrement din oraşul Voluntari şi amultor alte evenimente unde, aceştiVoluntari pentru Voluntari, şi-au pus ladispoziţie timpul, cunoştinţele şidevotamentul faţă de oraş, în folosulsemenilor lor, al vecinilor şi al tuturorcelorlalţi cetăţeni ce s-au bucurat deaceste evenimente.Scopul acestor programe este caîntreaga comunitate să participe şi să seimplice activ în viaţa oraşului Voluntari,prin crearea unei relaţii eficiente întrecetăţenii oraşului Voluntari şiautorităţile locale.În domeniul protecţiei persoanelor învârstă, unul din proiectele de anvergurăale Primăriei Voluntar îşi propunemodernizarea şi utilarea centrului deservicii comunitare / cămin debătrâni multifuncţional, care să ofereservicii complexe de îngrijire şi suportemoţional pentru persoanelor vârstnice.În acest sens în anul 2010 a fost depuspentru evaluare proiectul vizândmodernizarea azilului prin accesareafondurilor europene.Necesitatea de la care porneşte iniţiativaacestui proiect, în afara de aceea amodernizării şi utilarea centrului deservicii comunitare, este dată deincapacitatea Direcţiei de AsistenţăSocială Voluntari de a face faţă, doar înbaza infrastructurii existente, număruluimare de solicitări de ajutor, sub diferiteforme, ce vin din partea populaţiei.Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei,coroborată cu gradul de sărăcie ridicatce caracterizează populaţie vârstnicădin oraşul Voluntari sunt două dintreprincipalele aspecte ce explică cerereamare de servicii de asistenţă socialăspecializată.În anul 2010 în oraşul Voluntari erau 75de dosare pentru ajutor social, unnumăr de 127 asistenţi personali şi 919persoane care au beneficiat de ajutorulde stat pentru încălzirea locuinţei.Pieţe şi facilităţi pentrucomerţOraşul Voluntari s-a format şi dezvoltatîntr-o regiune naturală complexă, laintersecţia unor vechi drumuricomerciale şi de comunicaţii careasigurau şi continuă să asigurepermanente şi multiple legături întreCapitala Bucureşti şi restul ţării.Pe raza oraşului îşi desfăşoarăactivitatea centre comerciale deprestigiu, cum ar fi: METRO, Praktiker,Orient, Doraly, Pro Confort, Flora careprin apariţia lor au creat noi locuri demuncă pentru locuitorii oraşului.În Voluntari funcţionează peste 2.700agenţi economici din cei aproximativ3.100 înregistraţi. Diferenţa o reprezintăagenţii economici cu activitate temporarîntreruptă, societăţile comerciale înstare de faliment, de reorganizarejudiciară, în lichidare sau dizolvare.În oraşul Voluntari funcţionează unnumăr de 3 pieţe:- Piaţa Tudor Vladimirescu- Piaţa Pipera- Piaţa Gheaţa, a căreimodernizare s-a finalizat înprimăvara anului 2004.Pe teritoriul oraşului se regăsesc maimulte unităţi de distribuţie angro, celemai importante fiind: Hermes PharmaSA, IMECO SA, MED’97Import-ExportSRL.În oraşul Voluntari funcţionează şimagazinul Jolie Ville Mall care estesituat în apropierea Grădinii Zoologicedin Băneasa şi se întinde pe o suprafaţăde 12.000 mp, oferind o gamă variată deproduse alimentare şi nealimentare,într-o structură diferită de celelaltetipuri de hipermarketuri din capitală,structurate pe raioane mari, tip hală.Raioanele de la Jolie Ville Mall sunt mici,specializate pe feluri de produse, şiinstalate într-o combinaţie reuşită pesuprafeţe mici, ceea ce dă sentimentulunei apropieri aparte faţă de clienţi.Jolie Ville Mall deţine în apropiere şi unparking auto cu o capacitate de 350autoturisme.Oraşul Voluntari este principalulbeneficiar al acestui centru, având învedere că în perimetrul localităţii nuexista nici o activitate comercială de unasemenea tip, care să corespundăstandardelor europene.Siguranţa şi ordinea publicăÎn anul 2005 Hotărârii Consiliului LocalNr.142 din 15.09.2005 în oraşulVoluntari a fost înfiinţat şi funcţioneazăPoliţia Comunitară.Poliţia Comunitară reprezintă aceastructură specializată a statului

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 55compusă din funcţionari publici şipersonal contractual, care desfăşoară oactivitate profesională în folosulcomunităţii locale, pentru asigurareaordinii şi liniştii publice, pazei şiprotecţiei obiectivelor de interes public,local şi privat de pe raza sa decompetenţă, acţionând în sprijinulinstituţiilor statului, conform legii.300250200150100247Evoluţia ratei criminalităţii în judeţul Ilfov2131791077081Poliţia Comunitară a oraşului Voluntarieste organizată şi structurată ca ServiciuPublic în cadrul aparatului propriu despecialitate a consiliului local, condusăde director Executiv. Personalul PoliţieiComunitare Voluntari este format dinfuncţionari publici şi personalcontractual.În anul 2010, de la 137 de angajaţi, înconformitate cu prevederile O.U.G.63/2010 în cadrul Serviciului PublicPoliţia Comunitară, au rămas 34 desalariaţi, astfel: 50 au fost transferaţi încadrul Direcţiei de Asistenţă SocialăVoluntari, 1 persoană a demisionat,restul 52 de posturi fiind restructurate,iar salariaţii care le ocupau au beneficiatde ajutor de şomaj.Infracţionalitatea la nivelul oraşuluiprezintă aceleaşi caracteristici ca şiinfracţionalitatea la nivel de judeţ, însădiferă numărul de infracţiuni.Ponderea infracţionala o deţine furtuldin autoturisme, însă tâlhăriileconstituie infracţiuni care nu sunttotdeauna raportate, infracţiunileînscriindu-se în contextul general alcriminalităţii din oraş.Există şi numeroase agresiuni care scadcalitatea vieţii de zi cu zi însă care nu50035.00030.00025.00020.00015.00010.0005.000080070060050040030020010002004 2005 2006 2007 2008 200921.050 20.36569160531.039 31.460515316Sursa: INS, Baza de Date TEMPOEvoluţia infracţiunilor cercetate de poliţie în RegiuneaBUCURESTI - ILFOV32.595Evoluţia persoanelor condamnate definitiv de instanţelejudecătoreşti în judeţul Ilfov2004 2005 2006 2007 2008 200921329.9972004 2005 2006 2007 2008 2009Sursa: INS, Baza de Date TEMPO253Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

56 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r isunt raportate la organele competente.Principalele zone în care au loc astfel deevenimente sunt: vecinătăţile şcolilor,baruri, intersecţii, parcuri.Situaţia infracţionalităţii în OraşulVoluntari, conform informaţiilorfurnizate de Poliţia Oraşului Voluntari,se prezintă astfel:- Lipsa unui iluminat stradal adecvatşi a monitorizării traficului prinsisteme de supraveghere peprincipalele artere rutiere;- Manifestarea unor lipsuri de ordintehnic cu privire la dotarea poliţiei.În urma analizei realizate de PoliţiaOraşului Voluntari, au fost identificatecâteva zone unde infracţionalitateacunoaşte un grad mai ridicat, astfel:- Furturi din locuinţe: zona cartierelorrezidenţiale din Pipera situate înperimetrul Str. Erou Iancu Nicolae -Şos. Pipera-Tunari - DrumulPotcoavei - Emil Racoviţă;Situaţia infracţiunilor la nivelul oraşuluiVoluntari, 2006-2008Indicatori 2006 2007 2008Infracțiuni - total, 1.050 994 1.34din care:3Judiciare 543 520 694Infracțiuni contra 500 516 630patrimoniuluiFurturi 296 340 405Distrugere 75 85 128Infracţiuni contra 370 309 425persoaneiLoviri sau alte 143 103 159violenţeFigură 8 Harta infracţiunilor în judeţul IlfovCa principale cauze ale evoluţieiascendente a situaţiei criminalităţiisesizate pe raza oraşului Voluntari:- Efectivul redus de cadre de poliţiecomparativ cu întinderea razei decompetenţă teritorială şi numărulpersoanelor care locuiesc legal înaceasta zonă, rezidenţi, persoaneaflate in tranzit, muncitori sezonierişi comunităţile de cetăţeni străini(chinezi, arabi, turci);- Deprecierea calităţii vieţii populaţieipe fondul acutizării recesiuniieconomico-financiare şi a număruluimare de disponibilizări, prinreducerea activităţii unor societăţicomerciale;

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 57- Furturi din autovehicule: B-dulVoluntari, Sos. Pipera-Tunari, Str.Erou Iancu Nicolae, precum şiparcările din marile aglomeraţiicomerciale;- Furturi din societăţi comerciale:unităţile comerciale de distribuţiesituate pe DN 2 Bucureşti - Urziceni;- Accidente rutiere: DN 2 - segmentulPod „Europa" - Pod Afumaţi, B-dulEroilor, B-dul Pipera - acestea fiindprincipalele căi înspre şi dinspreMunicipiul Bucureşti, cu o capacitateredusă de preluare a traficului, faptce determină crearea de ambuteiaje,iluminare şi semnalizare rutierăredusă.Din analiza datelor statistice lanivelul judeţului Ilfov şi a RegiuniiBucureşti-Ilfov se constată o rată ainfracţionalităţii şi un număr alinfracţiunilor cercetate de poliţie lanivelul regiunii relativ constante, întimp ce rata criminalităţii şi evoluţiapersoanelor condamnate definitiv deinstanţele judecătoreşti din judeţulIlfov se află pe un trenddescrescător.Serviciile de transport local suntrealizate prin SC Serviciul TransportVoluntari S.R.L., societate înfiinţată înbaza Hotărârii Consiliului LocalVoluntari nr. 16 din 14.05.2002.Începând cu anul 2006 şi până înprezent are ca obiect principal deactivitate transporturile urbane,suburbane şi metropolitane de călători.Aceasta activitate a fost concesionată decătre Consiliul Local Voluntari –Primăria Oraşului Voluntari, în calitatede concedent către SC ServiciulTransport Voluntari S.R.L în calitate deconcesionar, în baza unui contract deconcesiune. SC Serviciul TransportVoluntari S.R.L. – deţine o flotă de 20autobuze BMC SCB 215 şi o flotă de 4autocare MAN LION’S COACH prin caredesfăşoară activităţi de transport pebaza de grafic.Figură 9 Harta liniilor de transport RATBNr.crt.1234Linii de transport oraş VoluntariLinia 153 Ferma Voluntari -Republica S.A.Linia 155 Centura CFR Voluntari –Institutul OncologicCapacitate(locuri)7070Linia 167 B-dul Lacul Tei – I.P.R.S.Băneasa70Linia 1 str. Pompiliu Ștefu (cartierulN. Bălcescu) – B-dul Lacul Tei(cartier d-na Ghica) 70Intervalul desuccedare (min.de trecere prinstaţie)4.45-23.0010 min.4.30-23.0017 min.5.30-22.3030 min.5.50-20.3030 min.

1,218,2317,458 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iIluminat publicLocalitatea este alimentată cu energieelectrică din Sistemul Energetic Naţionalprin intermediul unei reţele dedistribuţie de medie tensiune. Reţeauade medie şi joasă tensiune este aeriană.În perioada 2006-2009 au fost realizatelucrări de întreţinere, reparaţii,extindere si modernizare a reţeleielectrice/iluminatului public.În condiţiile dezvoltării imobiliare aoraşului din perioada 2005-2009numărul de autorizaţii de branşare lacurent electric a cunoscut o creşterecontinuă. În toată această perioadămodernizarea a constat în înlocuireacorpurilor de iluminat defecte şi areţelelor dezafectate, intervenţii caredin păcate nu au acoperit decât o micăparte a suprafeţei oraşului. Tipul dereţea este in proporţie de 100% de tipLEA, stâlpii fiind uneori depăşiţi deîncărcătura pe care o suportă.Reţelele au un grad de uzură ridicat şinecesită înlocuirea reţelelor dedistribuţie publică şi a posturilor detransformare care funcţionează latensiunea de 10 KV cu reţele de 20 KV.Schimbarea tensiunii este cu atât mainecesară cu cât reţeaua actuală esteaproape de saturaţie din punct devedere al capacităţii de distribuţie.Această acţiune presupune pe lângăînlocuirea cablurilor uzate de 10 KV cucabluri de 20 KV şi înlocuireaechipamentelor din posturile detransformare cu echipamente de 20 KV(introducere posturi 20/0,4 KV tip RMUcu izolaţie în SF6 sau vid).Spaţii verzi şi amenajareurbanăConform bazei de date statistice TEMPOsuprafaţa spaţiilor verzi în anul 2009 înoraşul Voluntari era de 4 ha ceea ceînseamnă 1,21 mp spaţii verzi/locuitor.Acest indicator se situează cu mult submedia de la nivelul judeţului Ilfov de8,23 mp spaţii verzi/locuitor.În medie, fiecare locuitor de municipiidin România beneficiază de 9,6 mp despaţiu verde, în condiţiile în care normaminimă impusă de Uniunea Europeanăeste de 26 mp/locuitor.În acest context Primăria oraşuluiVoluntari a iniţiat Proiectul “AmenajareParc în Oraşul Voluntari” , care a fostdepus pentru finanţare prin ProgramulNaţional de îmbunătăţire a calităţiimediului prin realizarea de spaţii verziîn localităţi.Prin191715131197531Comparaţie suprafaţa spaţiilor verzi/locuitororaşul Voluntari, judeţul Ilfov, România(mp)oraș Voluntari judeţ Ilfov Româniaacest proiect se urmăreşte înfiinţareaunui parc în Oraşul Voluntari prinamenajarea terenului din jurulCatedralei, în suprafaţă de 9.865 mp, cuplantaţii de arbuşti şi amenajarea unorzone în scopuri recreative atât pentruadulţi cât şi pentru copii.Proiectul a fostrealizat ca pentru îndeplinireaobiectivelor pe care administraţia localaşi le-a propus şi anume:- îmbunătăţirea calităţii mediului,prin reducerea poluării şiîmbogăţirea atmosferei cu oxigen;- conservarea resurselor de apă,combaterea eroziunii solurilor şi aalunecărilor de teren;- amortizarea zgomotelor urbane;- armonizarea peisajelor antropice cucele naturale;- îmbunătăţirea aspectului estetic şiarhitectural al localităţii;- crearea unui cadru adecvatpracticării sportului, turismului şiactivităţilor recreative.Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 59Proiectul prevede plantarea în parc a176 de arbori şi arbuşti, care vor asiguradezvoltarea şi unitatea compoziţionalăpe termen lung al parcului. Spaţiul dejoacă va fi parţial înierbat, iar aparatelede joacă vor fi montate în fundaţii dinbeton pentru a asigura stabilitatea pestecare va fi aşternut un pat de nisip fin deminimum 20 cum grosime care săprevină accidentarea copiilor. Sistemulde irigaţii va fi automat. Se vor instala şirecipienţi pentru colectarea deşeurilorrecuperabile.Proiectul a fost aprobat la finanţare prinHotărârea de Guvern nr110/17.02.2011 privind aprobareaproiectelor selectate în sesiunea 21septembrie 2009-12 octombrie 2009 şia finanţării acestora, în cadrulProgramului naţional de îmbunătăţire acalităţii mediului prin realizarea despaţii verzi în localităţi şi are un bugetde 1.651.034 lei, din care din bugetullocal al Primăriei Voluntari suma de151.034 lei. Proiectul va fi finalizat pânăla sfârşitul anului 2011.Servicii de salubritate şimanagementul deşeurilorÎn oraşul Voluntari serviciile desalubritate şi managementul deşeurilorsunt asigurate de S.C. ECOVOL S.A. întreserviciile furnizate de această societatese numără:- Servicii de colectare selectivă adeşeurilor (PET/folie/plastic,hârtie/carton, sticlă);- Servicii de măturat mecanizat şimanual;- Servicii ridicări gunoi menajeri,moloz, iarbă;- Servicii de colectare a reziduurilorindustriale, a pământului, a ierbiirezultată în urma tăierii şi agunoiului menajer;- Servicii de tuns iarba şi gazonatsuprafeţe;- Udat spatii verzi;- Văruit (alei, borduri, pomi);- Plantat pomi ornamentali, flori;- Servicii de dezinsecţie, deratizare,dezinfecţie;- Servicii de deszăpezire, îndepărtareazăpezii şi preîntâmpinarea formăriipoleiului şi a gheţii.S.C. ECOVOL S.A. este constituită în anul2007 în baza Hotărârii Consiliului LocalVoluntari nr. 13 din 19.02.2007 şiHotărârea Asociatului Unic al Serviciuluide Transport Voluntari SRL (fostă SCSalubritate, Apă şi Canal Voluntari SRL)nr. 1/2007.În anul 2010, în oraşul Voluntari 15.751persoane fizice şi 887 persoane juridiceerau deservite de servicii de salubritate.Aceasta înseamnă că gradul de300250200150100500275,6Evoluţia cantităţii de deşeuri nepericuloase în judeţulIlfov, în perioada 2002-2009- kg/loc/an -275,75275,35222,07acoperire a populaţiei cu servicii desalubritate era de 46,3%.La nivelul judeţului Ilfov, conformRaportului privind starea factorilor demediu Regiunea Bucureşti-Ilfov 2009,cantitatea de deşeuri nepericuloasegenerate pe cap de locuitor în anul 2009este de 269,92 kg/an. În comparaţie cuanul precedent, cantitatea de deşeuri acrescut cu peste 10%.Gradul de acoperire a populaţieicu servicii de salubritate în anul2010221,79212,9546%Sursa: Raportul Primarului 2010243,38 269,922002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu Regiunea Bucureşti Ilfov 2009

57779812114516115919620060 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iSC ECOVOL SA îşi propune mai multeobiective şi măsuri pentru perioadaurmătoare, precum:- Dotarea serviciului DERATIZAREDEZINSECŢIE DEZINFECŢIE cuechipamente performante pentrucombaterea dăunătorilor în OraşulVoluntari.- Construcţia şi utilarea unei rampede transfer ecologic ce va avea caobiect de activitate sortareamaterialelor reciclabile (PET, folie,plastic, hârtie, metal, sticlă);- Conservarea, protejarea şiextinderea fondului vegetalexistent;- Dezvoltarea şi amenajareaspaţiilor publice în strânsăconcordanţă cu necesităţilecomunităţilor locale şi protecţiasănătăţii publice, desfăşurate dealte autorităţi publice;- Achiziţionarea de utilajeperformante pentru colectare şitransport deşeuri (autogunoiere— 2 buc şi autobasculantă — 1buc) şi achiziţionarea de utilajeperformante pentru deszăpezire(utilaj multifuncţional dotat cucisternă, lamă şi sărăriţă).face o colectare selectivă, deşeurilefiind predate pentru valorificare laagenţi economici specializaţi în astfel deactivităţi.Învăţământ – CulturăFormele de învăţământ organizate înunităţi distincte pe teritoriul oraşuluisunt multifuncţionale, începând de laînvăţământul pregătitor până laînvăţământul liceal.Învăţământul preşcolar asigurăpregătirea unui număr de 1.000 decopii, prin o grădiniţă cu programsăptămânal, o grădiniţă cu programprelungit, două unităţi cu programnormal, două creşe.- Grădiniţa cu program prelungit;- Grădiniţa cu program săptămânal;- Grădiniţa cu program normal nr. 1;- Grădiniţa cu program normal nr. 2;- Creşa Prichindel 1;- Creşa Prichindel 2.250Pregătirea în învăţământul primar şigimnazial se realizează prinintermediul unui număr de 3 şcoli carebeneficiază de dotarea necesarădesfăşurării în condiţii optime aprocesului educativ, de remarcat fiindlaboratoarele de fizică, chimie, biologie,limba română şi limbi străine.În anul 2010 toate cele trei şcoli de statdin oraşul Voluntari au beneficiat dedotări care au contribuit la crearea decondiţii moderne si care vor face lecţiilemai atractive şi mai uşor de accesat decătre elevi dar şi de către părinţi.Dotările au constat în mobilier nou,televizor, PC, DVD şi radio-casetofon înfiecare sală de clasă şi un proiectormobil la nivelul fiecărei şcoli. Acestedotări vor permite vizualizarea de filmedocumentare şi lecţii virtuale.Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1,Capacitate: 1.500 elevi. Această şcoalăbeneficiază de implicarea Primăriei înrealizarea unui Centru de Resurse,care are caEvoluţia numărului de laboratoare școlare în orașul Voluntari șijudeţul IlfovConform Raportului privind stareafactorilor de mediu Regiunea Bucureşti-Ilfov 2009, în judeţul Ilfov se practicăcolectarea deşeurilor municipale „lagrămadă” din cauza stării precare ainfrastructurii de transport rutier înoraşele şi comunele judeţului. ÎnVoluntari există un proiect pilot decolectare selectivă a deşeurilor deambalaje – colectare sticle PETdesfăşuratde SC Urban SA ca urmare aunui proiect ce se desfăşoară începândcu anul 2004. La agenţii economici se2001501005002004 2005 2006 2007 2008 2009oraș VoluntariJudeţ IlfovSursa: INS, Baza de Date TEMPO

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 61obiective perfecţionarea şi formareacontinuă a cadrelor didactice din centrulmetodic Voluntari prin accesul lamateriale specifice şi prin organizareaîn acest cadru a unor cursuri peproblematică de actualitate. Un altaspect important al activităţii acestuicentru este instrumentarea elevilorşcolii cu elemente de bază în domeniuloperării pe computer în urmaorganizării cursurilor opţionale deinformatică.Datorită numărului mare de elevi şi aspaţiului insuficient pentru asigurareacondiţiilor necesare pentru bunadesfăşurare a procesului educaţional,pentru realizarea acestui centru s-aadaptat o sală de cursuri, asigurându-sedotările atât materiale, cât şi a bazei dedate necesare.Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2,Capacitate: 500 elevi. Această şcoală abeneficiat în cursul anului 2002 delucrări de amenajare a spaţiului dedesfăşurare activităţilor sportive.Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3,Capacitate: 300 elevi. Aceasta are otradiţie de peste 111 ani în asigurareaunei pregătiri calitative a copiilor. Afuncţionat iniţial ca şcoală primară, apoiprin generalizarea învăţământului de 7ani, 8 ani şi 10 ani, numărul elevilorajungând în anul 1985 la 500. În anulşcolar 2001-2002 a fost un an de debutîn activitatea de iniţiere a cadrelordidactice şi a elevilor în taineleinformaticii.nivel liceal. În cartierul Pipera se aflainstituţii de învăţământ private:American International School ofBucharest, British School of Bucharest,Liceul Internaţional bilingv "Mark2.8002.7002.6002.5002.4002.3002.2002.659Structura personalului didactic pe niveluri de educaţie înoraşul Voluntari , în anul 2009Învăţământ preşcolar16,7%Învăţământprofesional şi deucenici 1,7%Învăţământ liceal10,0%2.5622.463Twain" şi Grădiniţa "Aricel", GrădiniţaButterfly, Grădiniţa Tinkerbell,Grădiniţa Mark Twain, GrădiniţaGermană Hermann Oberth.Educaţia şi învăţământul voluntăreanreprezintă probabil cel mai puterincpotenţial de dezvoltare locală.Construirea unei reţele de Centre deEvoluţia numărului de elevi inscrişi în învăţământulpreuniversitar în oraşul Voluntari2.3972.540Învăţământ primar(inclusiv Învăţământulspecial)27,2%2.7542004 2005 2006 2007 2008 2009Sursa: Baza de Date TEMPOÎnvăţământul liceal este reprezentatprin Liceul teoretic "Nicolae Bălcescu"aflat în subordinea Consiliului JudeţeanIlfov, instituţie ce asigură pregătirea laÎnvăţământ gimnazial(inclusiv Învăţământulspecial) 44,4%Sursa : Baza de date TEMPODezvoltare Comunitară focalizată în

344,25550,80167,61532,08162,18900,1915,314,1815,551.2081371461.1131181131.14199671.17189551.171182821.151503771.1681.2181.1561.0821.1051.1762.3762.3312.2972.2532.2762.32762 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r ijurul instituţiilor de învăţământreprezintă una dintre preocupărilePrimăriei Voluntari. Aceste unităţi deînvăţământ sunt dotate, la nivelul anului2009, cu 69 de săli de clasă şi cabineteşcolare, 9 laboratoare şcolare, 2 ateliereşcolare, 3 săli de gimnastică, 5 terenuride sport şi 148 PC-uri, conform datelorfurnizate de către Direcţia Judeţeană deStatistică Ilfov.Distribuţia elevilor înscrişi pe niveluride educaţie în oraşul Voluntarievidenţiază că elevii înscrişi înînvăţământul primar şi gimnazial au opondere de 27,71% din total.Ponderea cea mai mare a personaluluididactic din oraşul Voluntari este înînvăţământul gimnazial (44,4%).S-a constatat că în oraşul Voluntari nufuncţionează nici o bibliotecă, în timp ceîn judeţul Ilfov funcţionau în anul 2009un număr de 110 biblioteci, din care 3erau municipal sau orăşeneşti.1.6011.4011.2011.00180160140120111.377Indicatori comparativi privind educaţiaoraș Voluntari, judeţ Ilfov, România(2)918,00131,14684,10659,12874,37Voluntari Ilfov RomâniaElevi care revin la un atelier şcolar *Elevi care revin la un laborator şcolar *Elevi care revin la o sală de gimnastică *Sursa: Baza de date TEMPO, calcule AddvancesElevi care revin la un teren de sport *2.5002.0001.5001.0005000Evoluţia populaţiei şcolare pe niveluri de educaţieîn oraşul Voluntari2004 2005 2006 2007 2008 2009Elevi inscrişi în învăţământul primar si gimnazial (inclusivînvăţământul special)Elevi inscrişi în învăţământul primar (inclusiv învăţământulspecial)Elevi inscrişi în învăţământul gimnazial (inclusiv învăţământulspecial)Elevi inscrişi în învăţământul licealElevi inscrişi în învăţământul profesional şi de ucenici464136312621161161Indicatori comparativi privind educaţiaoraș Voluntari, judeţ Ilfov, România(1)39,9119 18,61 19,132,8014,8717,4Sursa: INS, Bazade Date TEMPO34,02Voluntari Ilfov RomâniaNumărul copiilor preşcolari care revin la un cadru didactic *Numărul elevilor care revin la un cadru didactic *Elevi care revin la o sală de clasă *Elevi care revin la un PC *12,27Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 63Indicatori învăţământ(2009) Voluntari Ilfov RomâniaNumărul elevilor care revinla un cadru didactic 15,3 14,18 15,55Elevi care revin la o sală declasă 39,91 32,80 34,02Elevi care revin la un atelierşcolar 1.377 131,14 659,12Elevi care revin la unlaborator şcolar 344,25 167,61 162,18Elevi care revin la un PC 18,61 14,87 12,27Elevi care revin la o sală degimnastică 918,00 684,10 874,37Elevi care revin la un terende sport 550,80 532,08 900,19Centralizator date statistice educație Voluntari2007 2008 2009Populaţia şcolară 2.397 2.540 2.754Personalul didactic 177 162 180Laboratoare şcolare 7 9 8Săli de clasă şi cabineteşcolare 59 69 69Săli de gimnastică 3 3 3Numărul de cadre didactice lapopulaţia şcolară 7,38% 6,38% 6,54%Raportul dintre populaţiaşcolară şi săli de clasă şicabinete şcolare 40,63 36,81 39,91Raportul dintre populaţiaşcolară şi numărul sălilor degimnastică şi terenurile desport 799 847 918Număr PC-uri 76 125 148

64 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iMonumente istoricePe teritoriul localităţii Voluntari existăun monument istoric, localizat încartierul Pipera, reprezentat prinBiserica Sf. Ilie.Primele mărturii directe privind viaţaspirituală a acestui cartier datează dinsecolul al XVIII-lea, când este atestatăexistenţa unui schit de călugări şi a uneibiserici de lemn.Din mărturiile localnicilor, schitul decălugări din Pipera a intrat în zestreadomniţei Raliţa, fiica clucerului IordacheCreţulescu (mort în 1874).Mărturie culturală fascinantă, picturafrescă a pereţilor bisericii, a fostrealizată de un pictor anonim, nefiindmenţionat nici anul realizării.Figură 11 Biserica VoluntariDeclararea ca monument istoric aacestui obiectiv religios a permisîncadrarea Bisericii Sf. Ilie în circuitulcultural judeţean şi naţional.La 9 septembrie 2006, a avut loc înoraşul Voluntari inaugurarea “ParculuiCentral Gheaţă” şi dezvelireamonumentului “Eroilor Voluntari”.În legătură cu simbolisticamonumentului, primarul oraşului aprecizat: „acest monument o reprezintăpe Fecioara Maria care l-a coborât peIisus de pe cruce după ce a fost răstignit,sau ar putea fi interpretat careprezentând o mamă căreia i s-a întorsfiul de pe front şi-i moară în braţe“.Monumentul “Voluntarilor Ardeleni”este dedicat Voluntarilor ardeleni careau luptat în primul război mondialpentru reîntregirea neamului românesc.Dezvelirea monumentului a avut loc îndata de 28.11.2008, cu ocazia celebrăriia 90 de ani de la Marea Unire de la 1decembrie 1918, în localitatea Voluntari.Localitatea Voluntari a luat fiinţă prinîmproprietărirea voluntarilor ardeleniprin legea din 1921. Nucleul l-areprezentat parcelarea denumită“Cetatea Voluntărească“. În preajmacelui de-al doilea război mondiallocalitatea a fost extinsă prin parcelareaOlaniţa, o parcelare de mai micidimensiuni, parţial adiacentă primei, deformă alungită, având ca direcţieprincipală şoseaua spre Afumaţi.CulturaFigură 10 Biserica Sf. Ilie PiperaOferta ecleziastică complexă de peteritoriul localităţii Voluntari aduce ovarietate a manifestărilor spirituale caefect direct al toleranţei religioase. Peteritoriul oraşului există 5 biserici

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 65ortodoxe, o biserică catolică, o bisericăpenticostală, o biserică creştină baptistăşi o biserică adventistă de ziua a 7-a.Bisericile ortodoxe concentreazămajoritatea credincioşilor, opţiunilereligioase liber exprimate ale acestorafiind expresia a peste 80% dinpopulaţie.Biserica Ortodoxă din zona numităNegropontes, situată în strada Jiului, afost construită abia în anul 1971 pelocul donat de un fost locuitor aloraşului. Acţiunile cu valoare religioasăse desfăşurau până în acest moment încondiţii improvizate, într-o structurăarhitectonică obişnuită, având cadestinaţie iniţială un cadru locuibil. Încele două camere în care s-a amenajatlocul de rugăciune şi reculegere şi-adesfăşurat activitatea părintele Pavel,promotorul spiritual al acestei zone.Ridicarea unei construcţii adecvateactivităţilor specifice vieţii spirituale s-afăcut prin efortul direct al locuitorilor,care şi-au dovedit priceperea înactivitatea practică.Toleranţa religioasă se manifestă prinridicarea de lăcaşuri de cult carepromovează valori spirituale diferitefaţă de cele tradiţionale ortodoxe. Astfel,pe teritoriul oraşului funcţioneazăCentrul Catolic "Opera PărinteluiOrione", deschis din anul 1998 şi avândca destinaţie persoanele aflate îndificultate, cu handicap sau sărace.Acestea beneficiază de condiţii modernede cazare, constând în apartamente cuuna, două sau trei camere, dotate cubaie proprie. Personalul este format din2 preoţi şi un călugăr. În prezent, încentru sunt cazate 30 de bătrâne şi 11fete orfane. S-au început lucrările deconstruire a unui pavilion pentrubătrâni care va primi cca. 100 persoane.Dorinţa administratorului, părinteleBelisario Lazzarin, este de a realiza oclinică dotată cu aparatură şi tehnologiede ultimă generaţie.Istoria bisericii ortodoxe din cartierulPipera menţionează existenţa a douălăcaşe de cult, unul datând din secolul alXVII-lea, declarat monument istoric, iarcel de-al doilea fiind o construcţierecentă, îmbinând caracteristicilearhitecturii moderne cu tradiţia creştinărespectată de secole pe acest teritoriu.Primele mărturii directe privind viaţaspirituală a acestui cartier datează dinsecolul al XVIII-lea, când este atestatăexistenţa unui schit de călugări şi a uneibiserici de lemn.Casa de Cultură Voluntari, înfiinţată înanul 2005 îşi propune să contribuie laeducarea şi formarea copiilor, tinerilorşi adulţilor prin mijloace specificedomeniului cultural artistic şi aleeducaţiei non-formale. Principalulobiect de activitate al Casei de Culturădin Voluntari îl constituie organizareaacţiunilor cultural-artistice, educative,de informare şi de divertisment.Clubul Sportiv Orăşenesc Voluntariare legitimaţi în prezent un număr de553 sportivi, pe diferite ramuri sportivecum ar fi: Karate, Box, Hochei pe Iarbă,Tenis de Masă, Handbal, Şah, Volei,Fotbal, Lupte. Sportivii Clubului auparticipat la diverse campionate şicompetiţii naţionale şi internaţionale înurma cărora şi-au îmbunătăţitperformanţele şi palmaresul.Toate aceste evenimente se realizeazăpentru copiii din oraşul Voluntari cuscopul de a le îmbunătăţi calităţilesportive şi mai ales pentru dorinţa de aface sport de performanţă.În oraşul Voluntari există o singură salăde sport, Sala „Andreea Isărescu” dinstrada Tudor Vladimirescu.În cartierul Nicolae Bălcescu se vaconstrui o nouă sală de sport cu ocapacitate de 2000 de locuri care vacuprinde două terenuri de minifotbal(cu dimensiunea de 40×20 ml), un terenmultifuncţional de baschet, handbal,volei şi, tot acolo, se va regăsi şipatinoarul cu suprafaţă sintetică.Lângă sala de sport nou construită se varealiza şi un teren de fotbal cudimensiunea de 60×30 ml, în aer liber,cu capacitatea de 800-1000 de locuri.Cercetare-dezvoltareÎn oraşul Voluntari funcţioneazăInstitutul de Microtehnologie care afost înfiinţat prin Hotărâre de Guvern îniulie 1993, ca unitate de cercetare însubordinea Ministerului Educaţiei şiCercetării. Din anul 1996 a devenitInstitut National, prin fuziunea cu ICCE(Institutul de Cercetări pentruComponente Electronice). In perioada2000-2003, Institutul a devenit vizibil lanivel naţional, prin participarea inprograme naţionale de cercetare, iarîncepând cu 2004 s-a implicat intens lanivel internaţional, prin participarea cusucces la programele-cadru de cercetareale Comisiei Europene (PC 6 si PC 7). În2007 a fost aprobata finanţareapropunerii de centru de excelenţăpentru două laboratoare din IMT(proiectul MIMOMEMS) din REGPOT.

1.4781.4531.5841.7701.5791.6215.7345.5694.8794.8625.0414.2705.8587.7387.2196.8827.5977.50566 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iPrincipalele direcţii de dezvoltare alecentrului sunt: cercetare avansată îndomeniul microsistemelor, cooperare încercetarea fundamental din fizică,chimie şi biologie, utilizând tehnici demicrosistem; cercetare aplicativăprecompetitivă în domeniul microingineriei;dezvoltări tehnologice îndomeniul micro-fabricaţiei, cu aplicaţiiîn electronica, electrotehnică, optică,mecanică fină, tehnică spaţială şinucleară,biotehnologii etc.; cercetareaplicativă cu caracter precompetitiv îndomeniul microtehnologiilor şimicrosistemelor; realizare de modeleexperimentale, standuri de testare şiomologare, echipamente experimentalede caracterizare si fabricaţie aproduselor din domeniul de activitate,standuri demonstrative; elaborare destudii şi desfăşurare de cercetăriaplicative în vederea restructurării,retehnologizării şi modernizării unorramuri si sectoare de activitate.Evoluţia numărului de salariaţi dinactivitatea de cercetare-dezvoltare înjudeţul llfov evidenţiază o scădereuşoară(10,8%) în anul 2009 faţă de anul2004.În acelaşi timp, cheltuielile dinactivitatea de cercetare-dezvoltare seaflă în ultimii ani pe un trend ascendent,după o scădere de 9,35 ori în anul 2005.De asemenea, pe teritoriul oraşuluiVoluntari funcţionează şi Centru decercetare şi producţie debiopreparate şi medicamente de uzveterinar în cadrul companiei ROMVACCOMPANY S.A., producător a peste 230de vaccinuri şi medicamente pentrutoate speciile de animale, deţinătorulunei ferme pentru creşterea pasărilorSPF - libere de germeni patogenispecifici - unice în sud estul Europei şi al34 de depozite în toată ţara este cel maimare producător şi distribuitor de profildin România.9.0008.0007.0006.0005.0004.0003.0002.0001.00001.000.000900.000800.000700.000600.000500.000400.000300.000200.000100.0000Evoluţia salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare înjudeţul Ilfov2004 2005 2006 2007 2008 2009Cercetători Tehnicieni şi asimilaţi Alte categorii de salariaţiEvoluţia cheltuielilor totale din activitatea decercetare-dezvoltare în judeţul Ilfov(mii lei)947.327101.316225.128Apărut iniţial ca Laboratorul de virusuritumorale aviare care producea vaccinulcontra bolii Marek, acesta a devenitulterior CCBPAM (Centrul de Cercetărişi Biopreparate pentru Păsări şi AnimaleSursa: INS, Baza de Date TEMPO288.781374.717298.6392004 2005 2006 2007 2008 2009Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 67Mici) şi până în 1989 a asigurat toatevaccinurile necesare marilor avicole,fermelor de iepuri şi caniselor,producând anual zeci de milioane dedoze. În decembrie 1990, unitatea s-adesprins de Institutul Pasteur căpătândstatutul de persoană juridică: S.C.ROMVAC COMPANY S.A. Voluntari.Specialiştii companiei au începutcercetările pentru lărgirea gamei deproduse biologice care să se adresezeunor specii noi de animale (bovine,suine, ovine), dar şi pentru începereaproducţiei de medicamente. Astfel,colectivul companiei ROMVAC, compusdin 372 de salariaţi - dintre care 4doctori în medicină, 15 cercetătoriştiinţifici atestaţi şi 78 de angajaţi custudii superioare, a reuşit elaborareatehnologiilor şi înregistrarea a 71 deproduse biologice şi 158 demedicamente.Servicii de sănătateConform evidenţelor Casei Naţionale deAsigurări de Sănătate Ilfov, în anul 2010în oraşul Voluntari funcţionau un numărde 7 farmacii, 1 furnizor de servicii deîngrijiri medicale la domiciliu, un numărde 10 medici de familie, 3 medicistomatologi şi 2 furnizori de serviciimedicale paraclinice.S-a constatat că există un număr de 18paturi în spitale, valoare relativconstantă în ultimii ani.Structura personalului medico-sanitarpe categorii şi forme de proprietateevidenţiază că medicii şi stomatologiisunt preponderant cu capital privat, iarpersonalul sanitar mediu lucreazăpreponderant în domeniul public.În oraşul Voluntari există de asemenea,şi o clinică particulară de medicinănaturistă numită "Naturalia", clinicăfoarte căutată mai ales de cei din ţară.Indicatorii medici-sector public la10.000 locuitori, paturi la 10.000locuitori şi personal mediu sanitarsectorpublic la 10.000 locuitori seîncadrează mult sub nivelul judeţean şinaţional.La un medic revin 486 locuitori, la unstomatolog 1.574.În anul 2010 în luna noiembrie, a fostinaugurat Centrului “Sfântul Serafim deSarov”. Misiunea centrului este de aoferi servicii de terapie, consiliere şievaluare a copiilor cu probleme desănătate mintală şi părinţilor acestora,cât şi formarea de personal calificat înlucrul cu copiii cu dizabilităţi.În prezent, cu cele peste 300 de produseînregistrate, un capital social de peste4.600.000 de lei şi o cifră de afacerianuală de circa 10.000.000 €, companiaROMVAC a devenit lider pe piaţa internăa producătorilor de biologice şimedicamente de uz veterinar.În anul 2005, compania ROMVAC aprimit din partea Autorităţii NaţionaleSanitare Veterinare, confirmareaîncadrării în normele de bună practicăde producţie (G.M.P.), acreditarereconfirmată în ianuarie 2007.Cabinetestomatologice16%Cabinete medicale despecialitate56%Structura unităţilor sanitare, cu proprietate publică, înoraşul Voluntari, în anul 2009Farmacii12%Altele8%Laboratoare detehnica dentară 4%Laboratoare medicale4%Cabinete medicale defamilie 1%Cabinete medicale demedicină generală3%Depozitefarmaceutice 1%Spitale 3%Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

3,935,4512,8619,5052,1864,0668 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iSănătate (2009) Voluntari Ilfov RomâniaMedici - sector public la 10.000 locuitori ** 3,93 12,86 19,50Paturi la 10.000 locuitori ** 5,45 52,18 64,06Personal mediu sanitar - sector public la 10.000locuitori ** 8,17 30,38 60,40Sursa: INS, calcule ADDVANCES71,0061,0051,0041,0031,0021,0011,001,00Evoluţia personalului medico-sanitar pe categorii şi forme deproprietate în oraşul Voluntari, în anul 2009Medici Proprietatepublică 8,4%Personal sanitarmediu Proprietateprivată 14,3%Personal sanitarmediu Proprietatepublică 17,5%FarmaciştiProprietate privată10,4%Indicatori comparativi privind sănătateaoraș Voluntari, judeţ Ilfov, România8,17Medici Proprietateprivată 35,7%StomatologiProprietate publică3,9%StomatologiProprietate privată9,7%Sursa: INS, Baza de Date TEMPO30,38Voluntari Ilfov RomâniaMedici - sector public la 10.000 locuitori **60,40Serviciul Voluntar pentru Situaţii deUrgenţă al oraşului Voluntari a fostînfiinţat prin Hotărârea Consiliului Localcu nr. 11 din 14.02.2007, înconformitate cu următoarele prevederilegale: Legea cu nr. 481 / 08.11.2004privind protecţia civilă; Legea nr. 307 /21.06.2006 privind apărarea împotrivaincendiilor; Ordonanţa GuvernuluiRomâniei nr. 88 / 30.08.2001 privindînfiinţarea, organizarea şi funcţionareaserviciilor voluntare pentru situaţii deurgenţă; O.M.A.I. nr. 718 / 30.06.2005pentru aprobarea Criteriilor deperformanţă privind structuraorganizatorică şi dotarea serviciilorvoluntare pentru situaţii de urgenţă.Structura nou înfiinţată, este un serviciuorganizat cu personal angajat şi/sauvoluntar, în scopul apărării vieţii,avutului public şi/sau a celui privatîmpotriva incendiilor şi a altorcalamităţi, în sectorul de competenţăstabilit. Conform legii, Serviciul Voluntarpentru Situaţii de Urgenţă se află însubordinea consiliului local al oraşuluiVoluntari, este asigurat din punct devedere financiar de la bugetul local, iaractivitatea acestuia este coordonată deprimarul oraşului. În conformitate cuHotărârea Consiliului Local - ServiciulVoluntar pentru Situaţii de Urgenţă aloraşului are următoarea structurăorganizatorică: compartiment pentruprevenire; formaţie de intervenţie;compartiment logistică.Paturi la 10.000 locuitori **Personal mediu sanitar - sector public la 10.000 locuitori **Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 69Administraţia publică locală aoraşului Voluntari este formată dinConsiliul Local, ca autoritatedeliberativă şi Primarul Municipiului, caautoritate executivă. Primăriareprezintă aparatul propriu despecialitate al Consiliului Local şi aducela îndeplinire hotărârile ConsiliuluiLocal şi dispoziţiile primarului,soluţionând problemele curente alecolectivităţii locale.Consiliul Local al oraşului Voluntari esteformat din 19 consilieri. Primaruloraşului Voluntari este domnul PandeleFlorentin Costel.Consiliul Local şi Primarul sunt învestiţiîn funcţii prin vot cu un mandat de 4 ani,până în anul 2012. Consiliul Local aloraşului Voluntari este format din 19consilieri aleşi pe listele electorale a 2partide politice. Structura politică aconsiliului este PSD (89,5%) şi PD-L(10,5%).Proiectele administraţiei publice localeiniţiate, implementate sau în curs dederulare sunt:de aceste necesităţi s-au amenajat peteritoriul oraşului trei parcuri. Acesteasunt amenajate cu bănci, foişoare şielemente de joacă destinate copiilor. Pelângă funcţia practică acestea au şi odeosebită funcţie estetică.3. Modernizare pieţePentru protejarea sănătăţii cetăţenilors-au efectuat lucrări de modernizarecare să asigure păstrarea şicomercializarea produselor în condiţiioptime de igienă. S-au construit halespeciale pentru produsele lactate şicarne, care respectă cu stricteţe normelelegale de igienă.4. Crearea unui sediu nou alPrimăriei Oraşului VoluntariDezvoltarea continuă a oraşului şicreşterea numărului de cetăţeni aupresupus creşterea efectivului depersonal al administraţiei. Pentru a creaun mediu de lucru optim s-a construitun nou sediu, dotat cu tehnică modernăFigură 12 Sediul Primăriei Voluntaride calcul menită să faciliteze şi sădiminueze timpul de efectuare asarcinilor de serviciu ale funcţionarilorprimăriei. Acest nou sediu este este pedeplin demn de localitatea şi cetăţeniipe care îi reprezintă.5. Amenajare centre cultural-sportiveÎn cartierele principale din oraş: TudorVladimirescu, Negro Pontes, Pipera aufost amenajate centre cultural sportiveunde se pot desfăşura diverse activităţi.Ele sunt destinate tinerilor, pentru adesfăşura multiple competiţii sportive,iar periodic cu prilejul unor sărbători caZilele Oraşului, Sărbători religioase saualte ocazii se desfăşoară manifestăriculturale, concerte, etc.6. Înfiinţarea Serviciului de PoliţieComunitarăÎn oraşul Voluntari s-a înfiinţat în anul2005 Serviciul Public de PoliţieComunitară având ca scop crearea unuimediu sigur şi liniştit în oraş precum şiprivat de pe raza sa de competenţă.1. Introducere reţelei de canalizareÎn perioada 2004-2007 s-au introdusreţele de canalizare pe un număr de 62străzi totalizând 52,835 km, iar reţeauade apă a fost introdusă pe 57 străziînsumând 20 km. S-au asfaltat 11,420km de drum fiind încă în curs demodernizare 66,47 km.2. ParcuriDezvoltarea urbană rapidă, creştereanumărului de locuinţe şi implicit anumărului de locuitori au dus lanecesitatea de spaţii verzi, spaţiiamenajate pentru copii. Ţinându-se cont

70 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iÎn scurt timp a devenit o forţărespectată şi recunoscută, preluând maimult de 80% din apelurile 112 ce au caobiect restabilirea ordinii şi liniştiipublice de la Poliţia Naţională.Tot Poliţia Comunitară Ilfov asigurărespectarea ordinii şi liniştii publice şiîn localitatea Ştefăneşti, comună vecinăcu oraşul Voluntari, recunoscută fiindeficienţa şi operativitatea agenţilor depoliţie comunitari.7. Montarea de indicatoare rutiereCa urmare a modernizării unui numărdin ce în ce mai mare de străzi pe totteritoriul oraşului, traficul se desfăşoareîn condiţii mult mai bune, acest lucruare însă ca efect creşterea vitezei derulare a autovehiculelor. Pentru apreveni producerea de accidente,administratorul drumurilor, primăriaVoluntari, a dispus montarea de:- indicatoare de limitare a vitezei;- indicatoare "Presemnalizaretrecere pentru pietoni", "Trecerepentru pietoni" însoţite de marcajetransversale pentru trecerea depietoni;- şicane reducere viteză însoţite deindicatoare "Denivelare pentrulimitarea vitezei";- indicatoare de semnalizare "Staţiede autobuz".Acestea se regăsesc pe străzi precumTudor Vladimirescu, Andrei Mureşanu,Ecaterina Teodoroiu, Nicolae Bălcescu,Jiului, Erou Iancu Nicolae, B-dul Pipera,etc. În zonele din apropierea şcolilor înspecial au fost montate indicatoare"Copii", indicatoare "Trecere pentrupietoni", au fost efectuate marcajetransversale pentru trecerea pietonilorşi au fost instalate şicane pentrureducerea vitezei.Pentru protejarea noilor străzi asfaltates-au montat indicatoare de limitare detonaj precum şi limitatoare de înălţime.8. Reabilitarea termică a blocurilorde locuinţeReabilitarea termică a blocurilor delocuinţe este un program promovat deMinisterul Dezvoltării Regionale şiLocuinţei, în colaborare cu autorităţileadministraţiei publice locale. PrimăriaOraşului Voluntari a aplicat la acestprogram cu următoarele proiecte:- “Reabilitarea blocului de locuinţenr.1 din Şoseaua de Centură, nr. 5,Oraş Voluntari”. Valoarea totală alucrărilor de intervenţie este de478,602 mii lei din care 50 % suntfonduri guvernamentale derulateprin Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Locuinţei. Durata deexecuţie a lucrărilor de intervenţie:5 luni;- „Reabilitarea blocului de locuinţenr.A1 din B-dul Dunării, nr. 54, OraşVoluntari”. Valoarea totală alucrărilor de intervenţie este de561,931 mii lei din care 50 % suntfonduri guvernamentale derulateFigură 14 Baza sportivă VoluntariFigură 14 Sediul poliţiei Comunitare Voluntari

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 71- prin Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Locuinţei. Durata deexecuţie a lucrărilor de intervenţie:5 luni;- „Reabilitarea blocului de locuinţeROSIA din Str. Pipera-Tunari, nr. 1Oraş Voluntari”. Valoarea totală alucrărilor de intervenţie este de1451,622 mii lei din care 50 % suntfonduri guvernamentale derulateprin Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Locuinţei.9. Centrul cultural şi de afaceriVoluntariAcest amplasament îi oferă oraşuluiVoluntari acces la oportunităţile urbaneale capitalei României, dar în contextulunei depline autonomii a deciziilor înpropriul teritoriu administrativ. Aceastaface ca oraşul Voluntari să constituiedestinaţia prioritară a unor zonerezidenţiale inclusiv de lux, dar şipentru multe sedii de firme.Oraşul Voluntari se încadrează printrepuţinele localităţi care au cunoscut oputernică dezvoltare a pieţei forţei demuncă. În Voluntari funcţioneazăaproximativ 2700 agenţi economici dincei aproximativ 3100 înregistraţi. Dintreaceştia, 2428 sunt IMM-uri, adică firmeavând între 10 şi 249 angajaţi şi o cifrăde afaceri mai mică de 50 milioane euro.10. Catedrala Intrarea DomnuluiIisus în IerusalimLa data de 17 noiembrie 2007 s-a puspiatra de temelie a Catedralei «IntrareaDomnului Iisus în Ierusalim». Catedralava purta hramurile „Intrarea DomnuluiIisus în Ierusalim” şi „Sfânta CuvioasăParascheva”. Hramul «IntrareaDomnului Iisus în Ierusalim», sesărbătoreşte în Duminica Floriilor.Catedrala este construită în oraşulVoluntari pe amplasamentul din zonaintersecţiei strada Florilor cu bulevardulVrancea şi va fi unul dintre cele maigrandioase aşezăminte de cult din ţaranoastră. Pe acest teren va fi construitlocaşul de cult, iar în jurul acesteia va fiamenajat şi un parc public care sedoreşte a fi un loc în care să te poţibucura de linişte şi unde îţi regăseştipacea sufletească. Fondurile necesareconstrucţiei provin exclusiv din bugetulConsiliului Local Voluntari.11. Complexul cultural-sportiv NadiaComăneciPrimăria oraşului Voluntari vine cu unproiect grandios şi putem spune chiarunic în România la momentul de faţă: uncomplex cultural sportiv de peste38.000 de locuri.Complexul sportiv Voluntari se impuneca o necesitate ce ţine cont de lipsa uneiinfrastructuri adecvate sportului deperformanţă în zona metropolitanăBucureşti-Ilfov. Ca urmare s-a propusstudierea realizării unui obiectivconform standardelor federaţiilor(fotbal, rugby etc. - UEFA, FIFA) şi aorganismelor internaţionale (CIO), învederea organizării de competiţiisportive la nivel mondial sau cupecontinentale şi evenimente culturale înaer liber sau săli acoperite (concerte,spectacole, expoziţii etc.).Viitorul complex sportiv va fi realizat peun teren cu o suprafaţă de 116.205 mp,pus la dispoziţie de Primăria OraşuluiVoluntari.Figură 15 Catedrala Intrarea Domnului Iisus înIerusalim din VoluntariFigură 16 Proiect Complexul cultural-sportiv NadiaComăneci din Voluntari

72 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iPrincipalele problemeÎn domeniul serviciilor sociale seevidenţiază lipsa unui cămin de bătrânimultifuncţional, care să ofere serviciicomplexe de îngrijire şi suportemoţional pentru persoanele vârstniceşi o creştere a numărului de persoane(919 în anul 2010) care au beneficiat deajutorul de stat pentru încălzirealocuinţei.Transportul public local prezintă oserie de deficienţe ce ar trebui rezolvateîn următoarea perioadă. Cea maiimportantă problemă este lărgireaparcului auto utilizat pentru transportulpopulaţiei şi lipsa staţiilor de transportpublic amenajate corespunzător.Asigurarea salubrizării pieţelor localeeste necesară pentru asigurarea unuistandard de viaţă ridicat a locuitorilororaşului.În domeniul siguranţei şi ordineipublice se constată o lipsă apersonalului în cadrul PoliţieiComunitare(în urma disponibilizărilorca urmare a reorganizării) care poategenera o creştere a fenomenului deinfracţionalitate destul de ridicat lanivelul oraşului.În oraşul Voluntari există un deficitmajor de spaţii verzi -1,21mp/locuitorfaţă de 8,23 mp/locuitor la niveljudeţean şi 26 mp/locuitor recomandatde Uniunea EuropeanăSistemul de educaţie Oraşul Voluntarieste deficitar la indicatorii “Elevi carerevin la un atelier şcolar” şi „elevi carerevin la o sală de gimnastică”comparativ cu situaţia la nivel judeţean.De asemenea, în oraşul Voluntari nufuncţionează nici o bibliotecă, în timp ceîn judeţul Ilfov funcţionau în anul 2009un număr 3 biblioteci în mediul urban.La nivel general, dar şi al oraşuluiVoluntari, principalele probleme alesistemului de învăţământ românesc suntdeterminate de instabilitatea măsuriloradoptate, motivaţia financiară redusă acadrelor didactice, dar şi de nivelul depregătire al personalului didactic sau larata de cuprindere școlară.Alte probleme ale sistemului deînvăţământ sunt reprezentate decaracterul neaplicat, caracterul formativscăzut, lipsa de dotare a școlilor şicalitatea scăzută a actului educaţional.Presiunea asupra reducerii cheltuielilorpublice, sau controlul strict al acestora,precum şi fiscalitatea ridicată, ausacrificat în mod constant stimulareaprogramelor sociale. În mod special afost afectată finanţarea învăţământului,consecinţa inevitabilă fiind deteriorareacapitalului uman şi reducereapotenţialului de dezvoltare economicăpe termen mediu şi lung. Prin urmare,situaţia instituţiilor de învăţământ dinmediul preuniversitar s-a agravat,majoritatea având deficienţe atât în ceeace priveşte gradul de siguranţa, gradulde uzura al utilităţilor de bază precum şidotarea cu echipamente.În domeniul serviciilor de sănătateindicatorii medici-sector public la10.000 locuitori, paturi la 10.000locuitori şi personal mediu sanitarsectorpublic la 10.000 locuitori seîncadrează mult sub nivelul judeţean şinaţional, în contextul în care locuitoriioraşului beneficiază de serviciilefurnizate pe teritoriul municipiuluiBucureştiÎn anul 2010, în oraşul Voluntari 15.751persoane fizice şi 887 persoane juridiceerau deservite de servicii desalubritate. Aceasta înseamnă că gradulde acoperire a populaţiei cu servicii desalubritate era de numai 46,3%.Direcţii posibile de acţiuneServicii socialeÎn domeniul asistenţei sociale estenecesară disiparea serviciilor sociale lanivelul comunităţii locale prinintermediul parteneriatului întreinstituţiile statului şi anumite ONG-uri,ce oferă coordonatele mediului asociativactiv din punct de vedere al asistenţeisociale.Serviciile sociale vor fi furnizate înparteneriat de către toţi factoriiimplicaţi, atât publici cât şi privaţi şi sevor baza pe evaluarea nevoilorpersonale şi vor fi orientate cătresusţinerea individului şi integrareaacestuia în cadrul comunităţii.Se impune o mai mare implicare aautorităţilor publice locale înidentificarea problemelor sociale de lanivel local şi asumarea responsabilităţiipentru asigurarea serviciilor deasistenţă socială necesare categoriilordefavorizate.Vor trebui identificate şi atrasefondurile necesare pentru acoperirea

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 73nevoilor în creştere de asistenţă socialăprin atragerea de noi resurse dinbugetele locale, venituri proprii, donaţii,sponsorizări şi prin iniţierea de proiectecu finanţare din fonduri structurale saudin alte fonduri europene accesibile.Învăţământ şi educaţieAsigurarea educaţiei de bază şicreşterea calităţii şi eficienţeiînvăţământului obligatoriu necesităcontinuarea lucrărilor de reabilitare şide modernizare a unităţilor deînvăţământ, precum şi extindereaspaţiilor în contextul unei evoluţiipozitive a numărului de elevi înscrişi înînvăţământul preuniversitar.Siguranţă şi ordine publicăContinuarea masurilor de diminuare ainfracţionalităţii în oraşul Voluntari estenecesară inclusiv prin instalarea unorsisteme de supraveghere video în zonelecele mai expuse.Spaţii verzi şi amenajare urbanăNecesitatea implementării unor proiecteîn vederea rezolvării deficitului de spaţiiverzi în oraş, respectiv înfiinţarea sauamenajarea unor parcuri, precum şiamenajarea spaţiilor verzi existente înoraş. De asemenea, considerămoportună continuarea eforturilor deamenajare urbană a oraşului.Administraţie publicăÎn perioada 2007-2013 este operaţionalPODCA, finanţat din cadrul FonduluiSocial European (FSE), program cefinanţează dezvoltarea capacităţiiadministrative în România.Conform documentului cadru deimplementare a PODCA, acest programcuprinde 2 axe:- Axa prioritară 1, vizează„Îmbunătăţiri de structură şiproces ale managementuluiciclului de politici Publice”;- Axa prioritară 2, „Îmbunătăţireacalităţii şi eficienţei furnizăriiserviciilor publice, cu accentul puspe procesul de descentralizare”.Asigurarea calităţii şi protecţieimediului printr-o serie de măsuripentru reducerea poluării din traficulauto, cum ar fi dezvoltarea unuitransport public ecologic sau printr-unmanagement eficient al traficului.

74 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iOpiniarespondenţilorreferitoare la serviciile publice furnizatela nivel local variază într-o măsurăconsiderabilă în funcţie de cartierul derezidenţă. La modul general, sondajul deopinie realizat în oraşul Voluntari relevăun nivel mai ridicat de nemulţumire allocuitorilor cartierului Pipera încomparaţie cu locuitorii cartierului vechidin Voluntari vis-à-vis de servicii publiceprecum salubritate, spaţii verzi, locuri dejoacă pentru copii, pieţe agroalimentare,etc.Procentul populaţiei mulţumite şi foarte mulţumite deserviciile publiceAdministrarea parcurilor/spaţiilor verziSiguranţa şi ordinea publicăCurăţenia şi gestiunea deşeurilorServiciile de urgenţăIluminat publicFoarte nemulţumit(ă) şi Nemulţumit(ă)Foarte mulţumit(ă) şi Mulţumit(ă)23,0%24,7%19,6%13,7% 12,9%7,3% 9,9%20,8%18,3%19,7%67,8%82,4%50,0%55,8%59,6%0% 20% 40% 60% 80% 100%Nici, niciNu ştiu/Nu răspundSursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului VoluntariUnul dintre serviciile publice decare locuitorii oraşului Voluntari sunt, înmare măsură, mulţumiţi şi foartemulţumiţi, este iluminatul public(82,4%). Acesta este urmat de serviciilede urgenţă faţă de care 67,8% dinpopulaţie se declară satisfăcută.Nuştiu/Nurăspund0,20%Situaţienegativă22,30%curăţenieAprecierea populaţiei privind serviciile publice din zona de rezidenţăSituaţiepozitivă53,20%Doar 50% din locuitoriioraşului Voluntari sunt mulţumiţi şifoarte mulţumiţi de administrareaparcurilor/spaţiilor verzi, acesta fiindunul dintre aspectele cele maiproblematice de la nivelul localităţii.17,5% din respondenţiconsideră că situaţia pieţelorNuştiu/Nurăspund0,50%Situaţienegativă17,2%liniştea şi siguranţaSituaţiepozitivă63,70%Nuştiu/Nurăspund5,50%Situaţienegativă17,50%agroalimentare din zona de rezidenţăeste proastă şi foarte proastă. Există însăaprecieri diferite în funcţie de cartierulde rezidenţă. Astfel, în timp ce în cartierulVoluntari 11,3% din locuitori suntnemulţumiţi de situaţia pieţeloragroalimentare, în Pipera procentulnemulţumiţilor se triplează (37,6%).pieţe agroalimentareSituaţiepozitivă57%Situaţieneutră24,30%Situaţieneutră18,50%Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului VoluntariSituaţieneutră20,1%

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 75În ceea ce priveşte siguranţacetăţenilor, puţin peste jumătate dinrespondenţi apreciază că zona în carelocuiesc este cunoscută ca fiind maicurând bună (55,8%). În timp cerespondenţii din cartierul Pipera tind maimult spre percepţia pozitivă a zonei derezidenţă (68,4% - Mai curând bună),respondenţii din cartierul Voluntari seorientează preponderent spre percepţianeutră (40,9% - Nici bună, dar niciproastă).60,2% din persoanelechestionate se simt complet în siguranţăşi destul de în siguranţă în cartierul încare locuiesc şi doar 29% se simt însiguranţă în alte zone de oraş.Locuitorii oraşului Voluntarisunt, în general, nemulţumiţi deposibilităţile existente de petrecere atimpului liber. Ca modalităţile preferatede petrecere a timpului liber se remarcă:evenimentele cultural-artistice, parcurileşi grădinile publice, zonele de agrementpicnic,concertele, sălile de sport şilocurile de joacă pentru copii.Cei mai nemulţumiţi de ofertaexistentă în ceea ce priveşte modalităţilede petrecere a timpului liber suntlocuitorii cartierului Pipera. Spreexemplu, 34,6% din respondenţii dinPipera sunt nemulţumiţi de parcurile şigrădinile publice, în timp ce doar 18,2%din locuitorii cartierului Voluntari s-audeclarat nesatisfăcuţi de acest aspect.Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în cazulzonelor de agrement-picnic (Pipera –42,1% nemulţumiţi, Voluntari -22,3%nemulţumiţi), locurilor de joacă pentrucopii (Pipera – 34,6% nemulţumiţi,Voluntari – 18,2% nemulţumiţi),terenurilor de sport (Pipera – 27,1%nemulţumiţi, Voluntari – 11,5%nemulţumiţi), etc.În ceea ce priveşte spaţiile verzidin cadrul oraşului Voluntari, cea maimare problemă ţine de suficienţaacestora şi de distribuţia în cartierelelocalităţii. Astfel, 47% din locuitoriioraşului Voluntari sunt foartenemulţumiţi şi nemulţumiţi de suficienţaspaţiilor verzi şi 38,8% de distribuţiaacestora în toate cartierele.Mai nemulţumiţi de situaţiaspaţiilor verzi sunt tot locuitoriicartierului Pipera. Spre exemplu, 65% dinrespondenţii din Pipera şi 36% dinrespondenţii din cartierul Voluntari suntnesatisfăcuţi de distribuţia spaţiilor verzila nivel local.Nuştiu/Nurăspund0,90%Maicurândproastă8,30%Aprecierea zonei de rezidenţăprin prisma siguranţeiNicibună,dar niciproastă35%Maicurândbună55,80%Gradul de satisfacţie privind posibilităţile de petrecere atimpului liber şi situaţia spaţiilor verziPosibilităţile de petrecere a timpuluiliberSuficienţa spaţiilor verziDistribuţia spaţiilor verzi în toatecartierele oraşuluiÎntreţinerea spaţiilor verziAmenajarea/dotarea spaţiilor verziFoarte nemulţumit(ă) şi Nemulţumit(ă)Foarte mulţumit(ă) şi Mulţumit(ă)27,50%47%38,80%28,80%26,60%22,90%21%34%15%22,20%32,70%35,40%30,10%43,30%46,80%0% 20% 40% 60% 80% 100%Nici, niciNu ştiu/Nu răspundSursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari

76 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iVis-à-vis de serviciileeducaţionale din oraşul Voluntari, 49,1%din populaţie consideră că există ocalitate bună şi foarte bună a sistemuluide învăţământ. În general, locuitoriicartierului vechi Voluntari sunt maimulţumiţi de calitatea sistemuluieducaţional decât cei din cartierul Pipera(Voluntari - 67,6%, Pipera – 46,7%).Principalele aspecte carenemulţumesc populaţia sunt: dotareaşcolilor/liceelor, dotarea grădiniţelor,condiţiile fizice din cadrul şcolilor,condiţiile fizice din cadrul grădiniţelor.Problemele care stau la bazainsatisfacţiei locuitorilor oraşuluiVoluntari ţin şi de Fondurile insuficiente,salariile reduse ale profesorilor,Insuficienţa cadrelor didactice, Lipsacadrelor didactice calificate/specializate.În ceea ce priveşte sistemul desănătate, 44% din respondenţi auapreciat ca bună şi foarte bună calitateaserviciilor medicale. Peste o treime dinpopulaţie sunt de părere că serviciilemedicale de la nivel local au o calitateproastă şi foarte proastă.Numărul de farmacii dinlocalitate reprezintă aspectul de carelocuitorii oraşului Voluntari sunt cel maimulţumiţi (75,7% - mulţumit(ă) şi foartemulţumit(ă). Pe de altă parte, numărulde medici, numărul cabinetelor medicaleşi dotarea spitalelor/cabinetelor producprofunde nemulţumiri în rândulrespondenţilor.Alte aspecte legate de sistemulmedical considerate problematice derespondenţi sunt: Lipsa medicamentelorcompensate, Preţul ridicat al serviciilormedicale, Numărul ridicat de pacienţi,aglomeraţia, Lipsa laboratoarelor deanalize, Accesul dificil pentru ambulanţă,lipsa salvării.36,7% din respondenţi sunt depărere că Serviciul Poliţia Comunitară artrebuie îmbunătăţit cu prioritate înperioada următoare. Alte servicii care aufost apreciate ca fiind prioritare învederea îmbunătăţirii/introducerii sunt:Serviciul de impozite şi taxe locale,Serviciile medicale şi sociale , Serviciul desalubritate, Serviciul de alimentare cuapă şi canalizare, Serviciul de ambulanţă,Serviciul de întreţinere şi amenajaredrumuri, Serviciul de urbanism –cadastru.Nuştiu/Nurăspund12,70%Foarteproastăşiproastă13%Aprecierea calităţii sistemului deînvăţământNuştiu/Nurăspund7,20%Foarteproastăşiproastă35,70%Nici, nici25,20%Aprecierea calităţii serviciilormedicaleFoartebună şiBună44%Nici, nici13%Foartebună şiBună49,10%Sursa: Sondaj de opinie cu privire ladezvoltarea socio-economică a oraşuluiVoluntari

6. DEZVOLTARE ECONOMICĂS t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 77

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 79Demografia întreprinderilorÎn judeţul Ilfov, numărul total decomercianţi activi din punct de vederejuridic este de 21.090 unităţi, la 31decembrie 2009, din care 3.492 unităţireprezintă persoane fizice şi 17.598unităţi sunt persoane juridice. Din celedin urmă, active juridic, dar şi cu situaţiabilanţieră depusă la acea dată suntnumai 15.052 persoane juridice, ceea cereprezintă 71,4% din totalitateacomercianţilor activi juridic la niveluljudeţului şi 85,6% din totalitateapersoanelor juridice active din punct devedere juridic din judeţ.Din totalitatea persoanelor juridiceactive care şi-au depus situaţiilebilanţiere de la nivel judeţean 18,6%sunt înregistrate în oraşul Voluntari, înanul 2009.În perioada 2005-2009 numărul depersoane juridice active juridic cusituaţia bilanţieră depusă, la niveluloraşului Voluntari, aproape s-a dublat,crescând de la 1.424 unităţi în anul2005 până la 2.799 unităţi. Creştereanumerică a acestei categorii depersoane juridice, este însoţită şi decreşterea procentului ocupat de oraşulVoluntari în cadrul judeţului: de la17,9% în anul 2005, până la 18,6% dintotal persoane juridice active, cu situaţiabilanţieră depusă în anul 2009, ceea ceevidenţiază dezvoltarea economică aoraşului Voluntari în această perioadă.Densitatea întreprinderilor active la1.000 de locuitori permite realizarea dePersoanele juridice sunt reprezentate de: societăţile comerciale, societăţile şi companiile naţionale,institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, regiile autonome, societăţile cooperative, cooperativeleagricole, organizaţiile cooperatiste, grupurile de interes economic, grupurile europene de interes economic,societăţile europene, societăţile cooperative europene, filialele societăţilor comerciale având regimuljuridic de înfiinţare, funcţionare şi înmatriculare al formei juridice de societate comercială în care s-auconstituit.comparaţii cu nivelul judeţean şi poate fiprivit ca un indicator al spirituluiantreprenorial al populaţiei şi almediului economic prietenos şi atractivpentru investitori.Aşadar, numărul persoanelor juridiceactive din punct de vedere juridic cerevine la 1.000 de locuitori, în anul2009, este de 32,1‰ la nivel naţional,56,3‰ la nivel judeţean şi deaproximativ 97,9‰ la nivelul oraşuluiVoluntari. Valorile ridicate de la niveluloraşului Voluntari şi judeţean aleacestui indicator arată concentrareaactivităţii economice în proximitateacapitalei.Însă, raportând numărul persoanelorjuridice active juridic şi cu situaţiabilanţieră a anului 2009 depusă, seconstată o diminuare a acestui raport,însă se păstrează superior celui de lanivel naţional. Astfel, la nivelul judeţuluiIlfov revin 48,2‰, iar la nivelul oraşuluiVoluntari revin 83,7‰ persoane juridiceSituaţia comercianţilor activi din jud.Ilfov, la 31 decembrie 2009Evoluţia numărului de persoane juridice active careau declarat situaţiile bilanţiere,în jud. Ilfov şi or. Voluntari12.08214.03115.052Persoanefizice16,6%Persoanejuridice83,4%7.9429.549Sursa: ONRCPersoane juridice active d.p.d.v. juridic cusituaţia bilanţieră depusă: 71,4%din totalcomercianţi activi (15.052 unităţi)1.424 1.716 2.131 2.639 2.7992005 2006 2007 2008 2009Oraşul Voluntari Judeţul Ilfov Sursa: ONRC

80 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iactive din punct de vedere juridic şi cusituaţia bilanţieră depusă la 1.000 delocuitori.Impactul crizei economice asupramediului de afaceri din România şimodificările din legislaţie privitoare laactivitatea agenţilor economici, seobservă şi din statisticile privindsuspendările de activitate, dizolvările şiradierile voluntare înregistrate.La nivelul judeţului Ilfov, numărulsuspendărilor de activitate au crescutdramatic, de la 186 în anul 2008, până la1.828 în anul următor. De asemenea,numărul de dizolvări şi de radierivoluntari au crescut excesiv: de la 66dizolvări în anul 2008 până la 186dizolvări în anul 2009 şi de la 127radieri în anul 2008, până la 384 radieriîn anul 2009. Numărul înmatriculărilors-a modificat, scăzând de la 4.370 înanul 2008 până la 3.983 în anul 2009.În cursul anului 2010, activitateaeconomică din judeţ a început uşor să-şirevină faţă de anul anterior, numărulsuspendărilor de activitate scăzând cu28,3% iar numărul dizolvărilorvoluntare s-a diminuat cu 82,3%. Înschimb, numărul de radieri a crescut deaproximativ 3,7 ori, iar numărulînmatriculărilor s-a redus cu 14,2% faţăde anul anterior.Din totalitatea de înmatriculăriînregistrate în anul 2009, în judeţul Ilfov(3.983 înmatriculări), 17,9% s-aurealizat în oraşul Voluntari, ceea ceînseamnă în cifre absolute 711înmatriculări.Până la 31 decembrie 2009, s-auînmatriculat, în oraşul Voluntari 5.626agenţi economici, din care ceiînregistraţi numai în anul 2009reprezintă 12,7%. Aceeaşi proporţie seregăseşte şi la nivelul judeţului Ilfov,unde s-au înmatriculat, în total, 31.585agenţi economici până în anul 2009 .Structura economiei localeLa finalul anului 2009, la niveluloraşului Voluntari, au depus şi le-au fostomologate situaţiile bilanţiere un numărde 2.799 persoane juridice.Cele mai multe persoane juridice activeeconomic au drept principal obiect deactivitate comerţul (Comerţ cu ridicataşi cu amănuntul; reparareaautovehiculelor şi motocicletelor), înacest sector activând 1.030 agenţieconomici (36,8%).Următoarele sectoare, în funcţie denumărul agenţilor economici suntreprezentate de către activităţileprofesionale, ştiinţifice şi tehnice – 430(15,4%), construcţiile - 343 (12,3%),tranzacţiile imobiliare - 225 (8,0%) şitransporturile şi depozitarea - 151(5,4%).În perioada 2005-2009, structura pesectoare economice, de la nivelulRepartiţia înmatriculărilor din or. Voluntari,pe categorii de agenţi economici,până la 31 decembrie 2009SRL;4.928;87,6%PFA2504,4%PF2294,1%Altele160,3%AF961,7%SA771,4%IF300,5%Sursa: ONRCComerţ36,8%Altele; 7,5%Structura pe sectoare de activitate apersoanelor juridice active economicla finalul anului 2009, în or. Voluntari15,4%12,3%8,0%5,4%4,9%4,3%3,1%2,4%Activităţi profesionale, ştiinţifice şitehniceConstrucţiiTranzacţii imobiliareTransport şi depozitareIndustria prelucrătoareInformaţii şi comunicaţiiActivităţi de servicii administrative…Hoteluri şi restauranteSursa: ONRC

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 81oraşului Voluntari, s-a modificat, dinpunct de vedere al numărului depersoane juridice active şi situaţiabilanţieră depusă. Cele mai remarcabileschimbări au avut loc în sectorulcomerţului, unde ponderea a scăzut înaceastă perioadă cu 11,8 puncteprocentuale (de la 48,6% în 2005 pânăla 36,8% în anul 2009), în favoareasectorului de servicii, unde ponderea s-amajorat cu 10,7 puncte procentuale (dela 33,4% în anul 2005 până la 44,1% înanul 2009). În acelaşi timp, pondereaagriculturii a rămas constantă (1,1% dintotalul persoanelor juridice activeeconomic de la nivelul oraşului),sectorul industrial a scăzut de la 9,5% în2005 la 5,8% în anul 2009, iar sectorulconstrucţiilor s-a majorat de la 7,4% înanul 2005 până la 12,3% în anul 2009.Rezultatele întreprinderilorConform datelor din situaţiile bilanţieredepuse pentru anul 2009, firmele dinoraşul Voluntari aveau un număr de27.219 angajaţi şi au realizat o cifră deafaceri totală de 18.554.289.674 lei.Numărul mediu de angajaţi pentru ofirmă este de 9,7 persoane iar cifra deafaceri medie este de 6.628.899,5 lei.Conform datelor bilanţiere pentru anul2009, furnizate de către Oficiul Naţionalal Registrului Comerţului, cifra deafaceri realizată de către persoanelejuridice active economic din oraşulVoluntari a ajuns la un nivel maxim,pentru perioada 2005-2009, de 18.554,3milioane lei (4.378,8 milioane euro).De asemenea, ponderea cifrei de afaceria persoanelor juridice active economicdin oraşul Voluntari în totalul cifrei deStructura pe activităţi economice a persoanelor juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă,în anul 2009, în or. VoluntariNr. PJuri% dintotalTOTAL 2.799 100,0%A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 31 1,1%B - Industria extractivă 2 0,1%C - Industria prelucrătoare 136 4,9%D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aercondiţionat11 0,4%E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 12 0,4%F - Construcţii 343 12,3%G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 1.030 36,8%H - Transport şi depozitare 151 5,4%I - Hoteluri şi restaurante 66 2,4%J - Informaţii şi comunicaţii 120 4,3%K - Intermedieri financiare şi asigurări 46 1,6%L - Tranzacţii imobiliare 225 8,0%M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 430 15,4%N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 87 3,1%O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1 0,0%P - Învăţământ 14 0,5%Q - Sănătate şi asistenţă socială 28 1,0%R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 23 0,8%S - Alte activităţi de servicii 43 1,5%T - Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic;activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate0 0,0%consumului propriuSursa: ONRC, calcule Addvancesmil. lei20.000,015.000,010.000,05.000,0-Evoluţia cifrei de afaceri a persoanelor juridice active economicdin oraşul Voluntari4.563,26.110,98.081,53.859,718.554,317,6% 18,8% 17,5% 14,2% 33,1%2005 2006 2007 2008 2009Ponderea cifrei de afaceri din or. Voluntari în total judeţ IlfovCifra de afaceri totală (mil. lei) - or. Voluntari%40,0%30,0%20,0%10,0%0,0%Sursa: ONRC, calcule Addvances

82 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iStructura cifrei de afaceri şi numărului de angajaţi a persoanelor juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă, pe activităţi economiceîn anul 2009, în or. VoluntariCifra de afaceriNr. angajaţimil lei % din total Nr. % din totalTOTAL 18.554,3 100,0% 27.219 100,0%A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 44,8 0,2% 116 0,4%B - Industria extractivă 0,0 0,0% 10 0,0%C - Industria prelucrătoare 2.106,3 11,4% 4.068 14,9%D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aercondiţionat18,8 0,1% 50 0,2%E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 35,1 0,2% 159 0,6%F - Construcţii 496,1 2,7% 1.534 5,6%G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 14.040,2 75,7% 13.976 51,3%H - Transport şi depozitare 79,3 0,4% 536 2,0%I - Hoteluri şi restaurante 150,7 0,8% 854 3,1%J - Informaţii şi comunicaţii 116,5 0,6% 685 2,5%K - Intermedieri financiare şi asigurări 480,3 2,6% 387 1,4%L - Tranzacţii imobiliare 111,7 0,6% 382 1,4%M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 682,9 3,7% 2.614 9,6%N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 166,7 0,9% 1.516 5,6%O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public - 0,0% 0 0,0%P - Învăţământ 3,4 0,0% 61 0,2%Q - Sănătate şi asistenţă socială 5,3 0,0% 67 0,2%R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2,6 0,0% 50 0,2%S - Alte activităţi de servicii 13,6 0,1% 154 0,6%T - Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic;activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinateconsumului propriuSursa: ONRC, calcule Addvancesafaceri a persoanelor juridice activeeconomic din judeţul Ilfov s-a majoratpână la 33,1%, după ce în anii anterioria fluctuat în intervalul 14,2%-18,8%.În oraşul Voluntari, domeniile care seremarcă prin valoarea cifrei de afaceri şinumărul de angajaţi, sunt comerţul şiindustria prelucrătoare.Persoanele juridice active economic îndomeniul comerţului, au realizat în anul2009, o cifră de afaceri de 14.040,2milioane lei (3.313,5 mil. euro), ceea cereprezintă 38,4% din cifra de afaceri dela nivelul judeţului Ilfov, în acelaşidomeniu. Iar în cele 1.030 firme suntangajate 13.976 persoane.În industria prelucrătoare s-a obținut ocifră de afaceri de 2.106,3 mil. lei (497,1mil.lei) cu 4.068 angajaţi, în anul 2009,în oraşul Voluntari. Cifra de afaceri dinindustria prelucrătoare de la niveluloraşului reprezintă 26,4% din cifra deafaceri obţinută la nivelul judeţului Ilfov,în acelaşi domeniu.În anul 2009, la nivelul oraşuluiVoluntari, structura pe sectoare aeconomiei, după cifra de afacerirealizată de persoanele juridice activeeconomic, este dominată de sectorulcomerţului care deţine 75,7% din total.Acestuia îi urmează sectorul industrial(11,6%), sectorul de servicii (9,8%) şicel al construcţiilor (2,7%). Persoanelejuridice din sectorul agricol nu reuşeşte

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 83să realizeze o cifră de afacerisemnificativă, ponderea acesteia fiind de0,2% în totalul cifrei de afaceri de lanivelul oraşului Voluntari.În perioada 2005-2009, ponderea cifreide afaceri a principalelor domeniieconomice din oraş şi-au modificatvaloarea. Ponderea cifrei de afaceri dincomerţ s-a diminuat de la 81,2% în anul2005 până la 75,7% în anul 2009, iarponderea cifrei de afaceri din industries-a majorat de la 7,4% în anul 2005 la11,6% în anul 2009.Conform datelor furnizate de ONRC,referitoare la situaţia persoanelor fiziceactive economic din oraşul Voluntari,anul 2008 se remarcă printr-o structurăatipică care poate fi datorată situaţieieconomice dificile din acea perioadă.De asemenea, persoanele juridice activeeconomic, din oraşul Voluntari, dinsectorul comerţului şi industriei obţincele mai ridicate cifre de afaceri medii.În anul 2009, în comerţ cifra deafaceri medie era de 13,6 mil lei, iar înindustrie aceasta avea o valoareapropiată, de 13,4 mil lei (în industriaprelucrătoare cifra de afaceri medieera de 15,5 mil lei). Cu cifre de afacerimedii de o valoare apropiată sunt şipersoanele juridice active economicdin sectoarele: servicii (1,5 mil lei),construcţii (1,45 mil lei) şi agricultură(1,45 mil lei).Cifra de afaceri medie, la nivelultuturor sectoarelor economice dinoraşul Voluntari, este de 6,63 mil. lei,în anul 2009.20092008200720062005Competitivitate economicăConform publicaţiei Raportul deCompetitivitate Globală 2010-2011,realizat de Forumul Economic Mondial,Indexul Global de Competitivitate alRomâniei este de 4,16, clasând ţara pepoziţia 67 dintr-un total de 139 ţăriindexate, în perioada 2010-2011.Comparativ cu 2009-2010, România acoborât 3 locuri, după acest indice.În acest clasament România este urmatăde 3 ţări europene: Letonia, Bulgaria şiGrecia.La poziţia ocupată de România aucontribuit scorurile şi poziţiile rezultateîn urma analizei a mai multor factori.Punctajul obţinut de România, pefactori, a fost: Dotări de bază –poziţie77, scor 4,4 - (instituţii, infrastructură,mediu macroeconomic, sănătate şieducaţie primară), Promotorii eficienţei- poziţie 54, scor 4,2 - (educaţie5,0% 3,2%11,6%9,4%7,4%Structura cifrei de afaceri a persoanelor juridice active economicdin or.Voluntari, pe sectoare de activitate1,9% 3,5% 2,3% 7,0% 2,7%50,2%81,8%75,7%81,1%81,2%superioară şi training, eficienţa pieţei debunuri, eficienţa pieţei muncii,dezvoltarea pieţei financiare, pregătiretehnologică, dimensiunea pieţei),Inovaţie şi experienţă - poziţie 91, scor3,2 - (experienţă în afaceri, inovare).Competitivitatea economică estestabilită în funcție de patru elemente:performanţa economică, eficienţaguvernamentală, eficienţa mediului deafaceri şi infrastructura.Performanţa economică.Primele 20 de companii din oraşulVoluntari, atât din punct de vedere alcifrei de afaceri obţinute în anul 2009,cât şi a numărului de angajaţi, seremarcă prin faptul că realizeazăaproximativ 80% din cifra de afaceritotală de la nivelul oraşului Voluntari.După cum se poate observa există oputernică concentrare, atât în ceea cepriveşte numărul de angajaţi, cât şi înceea ce priveşte cifra de afaceri33,2%9,8%12,6%10,4%9,4%Agricultură Industrie Construcţii Comerţ ServiciiSursa: ONRC, calcule Addvances

84 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r irealizată, în rândul câtorva firmeimportante.Cele 20 de companii au 15.173 salariaţişi o cifră de afaceri de aproximativ 12,8mil. lei. 14 companii din cele 20 aucapital străin, şi tot un număr de 14companii, din top 20, au ca activitateprincipală comerţul.Eficienţa administrativăAdministraţia publică locală a oraşuluiVoluntari este formată din ConsiliulLocal, ca autoritate deliberativă şiPrimarul Municipiului, ca autoritateexecutivă. Primăria reprezintă aparatulpropriu de specialitate al ConsiliuluiLocal şi aduce la îndeplinire hotărârileConsiliului Local şi dispoziţiileprimarului, soluţionând problemelecurente ale colectivităţii locale.Top 20 al firmelor din or. Voluntari – după cifra de afaceri şi numărul de angajaţi,în anul 2009Denumire firmaCifra de Nr. Profit net, Sector Capitalafaceri, lei Angajaţi lei economic străin1METRO CASH & CARRYROMANIA SRL5.746.571.428 5.884 127.183.180 Comerţ da2COCA COLA HBC ROMANIASRL1.854.293.388 2.026 172.327.145 Industrie da3 PORSCHE ROMANIA SRL 1.619.080.529 171 162.276.270 Comerţ da4 PRAKTIKER ROMANIA SRL 1.091.333.015 2.584 -22.082.744 Comerţ da5 TOYOTA ROMANIA SRL 683.419.376 67 13.872.557 Comerţ da6PORSCHE INTER AUTOROMANIA SRL506.096.769 627 16.149.447 Comerţ da7RENAULT TECHNOLOGIEROUMANIE SRL377.509.921 1.473 6.425.480 Servicii da8 MONSANTO ROMANIA SRL 148.134.086 120 -77.739.275 Comerţ da9 INCHCAPE MOTORS SRL 116.915.309 93 -6.236.115 Comerţ da10IRIDEX GROUPCONSTRUCTII SRL98.703.213 381 9.740.594 Construcţii11 FONOMAT SRL 89.611.425 429 957.819 Comerţ da12IMPACT DEVELOPER &CONTRACTOR SA54.233.682 89 141.540 Construcţii13 AVITECH CO. SRL 51.970.541 155 17.002 Comerţ da14 G.N.V. OMEGA TRADING SRL 45.476.675 49 3.959.564 Comerţ15 UNITED PRODIMPEX SA 45.394.407 71 31.766 Comerţ16HERVIS SPORTS ANDFASHION SRL43.118.930 102 -12.929.608 Comerţ da17MGI METRO GROUPINFORMATION38.584.158 250 1.799.184 Servicii daTECHNOLOGY ROMANIA18 ROMVAC COMPANY SA 38.492.375 361 4.352.702 Industrie19 ROLLIT PRODIMPEX SRL 37.894.790 118 10.061 Comerţ20 CELSIUS 2000 SRL 36.727.944 84 1.591.140 Industrie daSursa: Ministerul de FinanţeConsiliul Local al oraşului Voluntari esteformat din 19 consilieri. Primaruloraşului Voluntari este domnul PandeleFlorentin Costel.Consiliul Local şi Primarul sunt învestiţiîn funcţii prin vot cu un mandat de 4 ani,până în anul 2012. Consiliul Local aloraşului Voluntari este format din 19consilieri aleşi.Administraţia publică a oraşuluiVoluntari a demonstrat deschiderepentru noile proiecte ce avantajează atâtcomunitatea cât şi mediul economiclocal, în prezent fiind o serie de proiecteîn stadiul de implementare sau aproapede finalizare.Dezvoltarea economică a oraşului esteinterdependentă de dezvoltareainfrastructurii, aspect căruiaadministraţia oraşului îi acordă o mareimportanţă.Eficienţa mediului de afaceriProductivitatea medie a muncii, adicăcifra de afaceri realizată per angajat,înregistrează o valoare de 681.666,8 lei.În perioada 2005-2009, productivitateamedie a muncii de la nivelul persoanelorjuridice active economic de la niveluloraşului Voluntari este superioarăproductivității muncii de la niveluljudeţului Ilfov, excepţie făcând anul2008, când productivitatea medie amuncii de la nivelul oraşului Voluntarireprezenta 89,3% din productivitateamedie a muncii de la nivel judeţean.După acest an, productivitatea medie apersoanelor juridice active economicdin Voluntari s-a majorat, decalajul întreproductivitatea medie de la nivelul

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 85judeţean la nivelul oraşului Voluntarifiind de 325.327,8 lei.Evoluţia productivităţii muncii per angajatSectorul economic cu cea mai ridicatăproductivitate este reprezentat deComerţ, persoanele juridice activeeconomic în acest sector având o cifrăde afaceri pe angajat de 1.004595,7 lei(237.083,9 euro).Ponderea or. Voluntari îneconomia judeţului, 2009lei/angajat517.961,2434.752,6311.070,5 326.438,7477.264,4376.871,2292.010,2260.738,0681.666,8356.339,0Nr. PJ-uri active economic 18,6%Cifra de afaceri 33,1%Nr. salariaţi 17,3%Productivitate medie 191,3%InfrastructuraSursa: ONRC, calcule AddvancesInfrastructura rutieră şi edilitarăOraşul Voluntari, aflat în proximitateamunicipiului Bucureşti, are opoziţionare optimă în raport cu reţelede transport. Este străbătut de DN2, seaflă la numai 4 km de DN1 şi estemărginit pe o distanţă de 12 km deŞoseaua de centură a Bucureştiului(DJ100A).Căile de comunicaţii care traverseazălocalitatea Voluntari sunt în strânsălegătură cu cele care converg spremunicipiul Bucureşti. Structura reţeleide transport este dominată de căilerutiere şi feroviare, la care se adaugăpista pentru aeronave a AeroportuluiBăneasa.Arterele de circulaţie principale sunt :2005 2006 2007 2008 2009Oraşul VoluntariTotalServiciiConstrucţiiAgriculturăIndustrieComerţ248.140,7Judeţul Ilfov323.416,0386.468,3503.894,1681.666,8Sursa: ONRC, calcule AddvancesProductivitatea medie per angajat, pe sectoare economice,în or. Voluntari, 2009DN2(E 85) – Frontieră Giurgiu –Bucureşti – Buzău – Bacău – Roman –Suceava –Frontieră Siret – coridorul IXpaneuropean (parţial) şiDN1( E 60) – Frontieră Borş – ClujNapoca – Târgu Mureş – Ploieşti –1.004.595,7lei/angajatSursa: ONRC, calcule AddvancesBucureşti – Slobozia – Constanţa –coridorul IV paneuropean (parţial)Şoseaua Afumaţi – drum judeţean;Şoseaua Pipera – Tunari;Şoseaua Ştefăneşti;Şoseaua Tunari;

86 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iArtera de centurăPentru decongestionarea traficului şireducerea timpului de trecere dinspreVoluntari către municipiul Bucureşti s-arealizat pasajul suprateran Pipera –Tunari şi se lărgeşte şoseaua Pipera,asigurând legătura cu A3.Pentru mediul de afaceri esteimportantă accesibilitatea din punct devedere aerian. Accesul aerian estedeosebit de facil pentru oraşul voluntari,Aeroportul Băneasa fiind situat la numai7 km, iar aeroportul Henri Coandă la 14km distanţă.Orașul Voluntari dispune în prezent deun sistem de alimentare cu apă potabilăcentralizat, reţea de canalizare, reţeaelectrică şi reţea de iluminat. Acestereţele sunt în continuă dezvoltare,asemeni extinderii continue a zonelorrezidenţiale şi economice din oraşulVoluntari.Infrastructura de sprijin a afacerilorPlatforma industrială PiperaZona/Platforma Industrială Pipera a fostconstruită pe locul unde a funcţionat,până în 1958, Aeroportul Pipera (sauAerodromul Pipera).Platforma industrială Pipera poate fiîmpărţită în trei zone, în funcţie defuncţionalitatea acestora: zonaindustrială, zona de retail şi zona deoffice.Astăzi, în zona industrială sunt prezentesediile centrale pentru majoritateacompaniilor multinaționale dinRomânia: Procter & Gamble, HewlettPakard, Vodafone, JTI, Orange, Kraft.Aceasta zonă este foarte accesibilă şidatorită prezenţei stației de metrouPipera (M2).Parcul Logistic PiperaParcul Logistic se află situat în zona denord a Bucureștiului, în apropiereaplatformei industriale Pipera.Parcul logistic pune la dispoziţie spaţiidepozitare şi birouri- înălţime depozit: 12 m;- sistem de sprinklere;- sistem de încălzire cu aeroterme;- ușă acces marfă: 3 m x 4,5 m;- acces tir;- rampă egalizatoare pentru încărcare/descărcare;- platforma/parcare proprie;- compartimentare interioara pentrubirouri;- sistem de climatizare + grupurisanitare pentru birouri;- suprafața totală depozit: 500 mp;- suprafață birouri: 50 mp.În incinta complexului se pot pune ladispoziție alte suprafețe de spaţii pentrubirouri cuprinse între 200 şi 450 mp.Centrul cultural şi de afaceriVoluntariÎn Voluntari va fi construit Centrulcultural şi de afaceri Voluntari al căruigrup ţintă este reprezentat deîntreprinderile mici şi mijlocii care aunevoie de un spaţiu ce variază între 10mp şi 500 mp.Centrul de afaceri va cuprinde douăcorpuri de birouri cu planimetrielentriculară unite printr-un nod centralde servicii, având circa 35 m înălţime,restul funcţiunilor fiind adăpostite de uncorp parter şi mezanin.În aceste corpuri se vor găsi spaţii deexpoziţie, 3 săli de conferinţă de diferitecapacităţi, birouri, magazine, baruri şisăli cafeterie. Suprafaţa totală abirourilor de închiriat va fi de: 5.039,39mp, suprafaţa totală pentru spaţii deconferinţe: 475,52 mp, suprafaţa totalăpentru spaţii de expoziţie: 54,28 mp.Pentru a asigura confortul şi accesuluşor la acest Centru de Cultură şi Afaceriacesta va avea în componenţă şi unspaţiu pentru parcare auto cu ocapacitate de 121 locuri şi patruascensoare de câte 10 persoane.Administraţia publică locală.Prin atribuţiile şi competenţele deţinuteatât de Primar, cât şi de Viceprimar,Secretar şi membrii Consiliului Local,administraţia publică locală poateinfluenţa (prin gestionarea bugetului,hotărâri locale, investiţii, etc.) în modsemnificativ mediul de afaceri.Existenţa unei reţele de unităţibancare bine dezvoltată este foarteimportantă pentru dezvoltarea mediuluide afaceri. La nivelul oraşului Voluntarireţeaua bancară este formată din 7unităţi:Banca Românească - Sucursala Pipera;Piraeus Bank - Sucursala Pipera;BCR Nord Pipera;UniCredit Tiriac Bank Agenția MetroVoluntari;Banca Transilvania - Agenția Pipera;Banca Romana pentru Dezvoltare –BRD - Agenția Jolie Ville;Banc Post - Agenția Pipera.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 87Alte structuri de susţinere la niveljudeţeanOficiul Teritorial pentruÎntreprinderi Mici şi Mijlocii şiCooperaţie Bucureşti promoveazăpoliticile şi strategiile de dezvoltare asectorului IMM, a celui cooperatist şi acomerţului interior elaborate deMIMMCMA şi colaborează cu celelalteinstituţii publice locale şi centralepentru realizarea politicilor de coeziuneeconomică şi socială şi de reducere adisparităţilor existente între regiunilede dezvoltare din România, pe de oparte şi între acestea şi cele din UniuneaEuropeană, pe de altă parte, politicielaborate de Comisia Europeană şi pecare România şi le-a însuşit odată cuaderarea la Uniunea Europeană.Camera de Comerţ si Industrie aJudeţului Ilfov este preocupatapermanent pentru o mai bunareprezentare si susținere a intereselorcomunitarii de afaceri din județ şi seimplica direct, in sprijinirea dezvoltăriieconomice şi sociale a Județului Ilfov, săîntărească relațiile în plan central silocal, cu administrația publica si cuorganizațiile societarii civile si saacționeze pentru crearea unui mediu deafaceri stabil si coerent, formării piețeiinterne libere si concurențiale si a uneieconomii durabile, deschise spreexterior.Investiţii străine directeIntrările nete de investiţii străinedirecte (ISD) în anul 2009 au înregistratun nivel de 3.488 milioane euro, dincare 1.729 milioane euro (49,6%) suntreprezentate de participaţiile nete aleînvestitorilor străini direcţi la capitalulsocial al întreprinderilor şi 1.759milioane euro (50,4%) reprezintăcreditul net primit de cătreîntreprinderile investiţie străină directăde la investitorii străini direcţi.La sfârşitul anului 2009 soldul final alISD, rezultat din adăugarea la solduliniţial a fluxului net de ISD, a fost de49.984 milioane euro, mai mult cu 2,4%decât soldul final al ISD din anul 2008.Din punct de vedere al orientăriiinvestitorilor străini spre ramurieconomice (conform CAEN Rev. 2), ISDs-au localizat cu precădere în industriaprelucrătoare (31,1% din total), încadrul acesteia cele mai binereprezentate ramuri fiind: prelucrareţiţei, produse chimice, cauciuc şi maseplastice (6,3% din total), metalurgia(5,2%), industria mijloacelor detransport (4,7%), industria alimentară,a băuturilor şi tutunului (4,1%) şiciment, sticlă, ceramice (3,3%).Pe lângă industrie, activităţi care auatras importante ISD suntintermedierile financiare şi asigurările,care cuprind activitatea bancară, ainstituţiilor financiare nebancare şi deasigurări şi reprezintă 19% din totalulISD, construcţii şi tranzacţii imobiliare(12,9%), comerţul cu amănuntul şi curidicata (12,3%), tehnologia informaţieişi comunicaţii (6,5%).Din punct de vedere teritorial seobservă orientarea cu precădere a ISDspre regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (63,4%), alte regiuni de dezvoltarebeneficiare de ISD fiind: RegiuneaCentru (7,4%), Regiunea Sud (7,2%),Regiunea Vest (6,2%) şi Regiunea Sud-Est (5,9%).Primele 5 ţări clasate după pondereadeţinută în soldul ISD la 31 decembrie2009 sunt Olanda (21,8%, în creştere dela 17,2% în 2008), Austria (18,1% dinsoldul ISD la sfârşitul anului 2009,pondere uşor în scădere de la 18,8% în2008), Germania (13,4%, în scădere dela 15,4%), Franţa (8,5%) care îşimenţine ponderea din anul 2008,precum şi Grecia cu o pondere de 6,6%,aceeaşi ca în anul precedent.În judeţul Ilfov, la finalul anului 2009,soldul de societăţi comerciale cuparticipare străină la capital era de5.083 societăţi, ceea ce reprezenta 3%din totalul societăţilor comerciale cuparticipare străină la capital dinRomânia, clasându-se pe locul 8, din cele41 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Dinpunct de vedere al numărului desocietăţi comerciale cu participarestrăină la capital, judeţele Timiş, Cluj,Bihor, Constanţa, Braşov şi Arad seclasează înaintea judeţului Ilfov.Valoarea capitalului social subscris înaceste companii, din judeţul Ilfov, estede 6.063.864 mii lei (echivalentul de3.812.908,6 mii USD şi 2.729.624,5 miieuro), clasând judeţul pe locul al doilea,după municipiul Bucureşti.Dacă la nivelul judeţului Ilfovaproximativ 23% din societăţilecomerciale reprezintă societăţicomerciale cu participare străină decapital, localitatea Voluntari deţine unprocent de 35% (aproximativ 1.188

ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.88 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r isocietăţi comerciale cu participarestrăină la capital), cu 12 puncteprocentuale peste valoarea judeţeană,706050403020100Evoluţia înmatriculărilor de societăţi comerciale cu participare străină de capital în judeţul Ilfov2008 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.Înmatriculări de societăţicomerciale -număr-30 49 49 42 38 41 54 42 47 45 44 40Valoarea capitalului socialtotal subscris - mii lei -635,4 301,3 2.348,0 1.868,3 419,7 5.189,4 352,3 1.656,1 5.303,0 257,7 846,4 361,82009 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.Înmatriculări de societăţicomerciale -număr-28 29 29 37 36 23 30 24 3 63 56 61Valoarea capitalului socialtotal subscris - mii lei -698,4 78,0 291,0 486,6 335,8 472,7 2.219,4 31,0 24.287,8 369,5 1.192,3 371,92010 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.Înmatriculări de societăţicomerciale -număr-48 45 64 57 54 48 44 28 60 49 28 51Valoarea capitalului socialtotal subscris - mii lei -187,3 265,0 69,9 152,9 712,2 105,1 215.205,4 54,1 12,3 102.312,1 22,3 1.240,7tendinţe de scădere în perioada 2008-2009, dar în anul 2010 se observătendinţa de revenire, numărul maxim deEvoluţia lunară a înmatriculărilor societăţilor comerciale cuparticipare străină la capital - judeţul Ilfov2008 2009 2010Sursa: ONRCSursa: ONRC2010 când aceasta a fost de 215.205,4milioane lei.Numărul total anual de înmatriculări desocietăţi comerciale cu participarestrăină la capital a fost de 576 SC-uri, în2010, cu 37,5% mai multe faţă de anulanterior.De asemenea, valoarea capitaluluisubscris s-a majorat, fiind deaproximativ 10,4 ori mai mare decât înanul precedent. Valoarea totală acapitalului social subscris în anul 2010,în cele 576 societăţi comercialeînmatriculate, a fost de 320.339milioane lei, revenind unei societăţicomerciale un capital subscris mediu de556,2 milioane lei.din anul 2009.Numărul înmatriculărilor societăţilorcomerciale cu participare străină lacapital, în judeţul Ilfov, a înregistratînmatriculări fiind de 64 societăţicomerciale în septembrie 2010.Din punct de vedere al valorii capitaluluisocial subscris, se remarcă luna iulie

ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.ian.feb.mar.apr.maiiun.iul.aug.sep.oct.nov.dec.S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 89Comerţul exteriorÎn anul 2010 exporturile FOB, de la nivelnaţional, au însumat 157.160,4 milioanelei (37.293,4 milioane euro). Comparativanul precedent, exporturile au crescutcu 27,4% la valori exprimate în lei(28,2% la valori exprimate în euro).Exporturile de „maşini şi dispozitivemecanice; maşini, aparate şiechipamente electrice, aparate deînregistrat sau de reprodus sunetul şiimaginile”, reprezentând 27,2% dintotalul exporturilor din anul 2010, s-ausituat pe primul loc înregistrând ocreştere cu 31,3% la valori exprimate înlei (32,1% la valori exprimate în euro)comparativ cu anul 2009.Pe locul doi s-a clasat secţiunea„Mijloace şi materiale de transport” cu15,4% în total exporturi, în cadrul căreiaexporturile de “Automobile, tractoare şialte vehicule terestre” reprezintă 81,3%din total secţiune şi 12,5% din totalexporturi.Valoarea exporturilor către cele 26 deţări ale Uniunii Europene în 2010,comparativ cu anul 2009, a crescut cu23,9% la valori exprimate în lei (24,6%la valori exprimate în euro), având opondere de 72,2% în total exporturi.Ţările partenere situate pe primele 10locuri în derularea exporturilor din2010 (reprezentând 67,5% din totalexporturi) au fost: Germania (18,1% dintotal exporturi), Italia (13,8%), Franţa(8,3%), Turcia (6,9%), Ungaria (4,8%),Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandeide Nord (3,6%), Bulgaria (3,6%), Spania(3,0%), Olanda (2,8%), Polonia (2,6%).Din totalul exporturilor de la nivelnaţional din anul 2010, 2,9% suntasigurate de judeţul Ilfov, valoareaacestora cifrându-se la 1.074,5 mil. euro(+33,4% faţă de anul anterior).În anul 2010 importurile CIF au însumat197.170,9 milioane lei (46.801,6milioane euro). Comparativ cu anul2009, importurile au crescut cu 19,4%la valori exprimate în lei (20,1% lavalori exprimate în euro).Importurile de „maşini şi dispozitivemecanice; maşini, aparate şiechipamente electrice; aparate deînregistrat sau de reprodus sunetul şiimaginile”, care deţin 28,5% dinvolumul total al importurilor, au crescutcu 26,0% la valori exprimate în lei(26,8% la valori exprimate în euro) faţăde anul 2009.Valoarea importurilor provenite dincelelalte 26 ţări ale Uniunii Europene în2010, comparativ anul 2009, a crescutcu 18,5% la valori exprimate în lei(19,1% la valori exprimate în euro),având o pondere de 72,5% în totalmii euro0-50.000-100.000-150.000-200.000-250.000-300.000-350.000importuri.Ţările partenere situate pe primele 10locuri în derularea importurilor din anul2010 (reprezentând 67,7% din totalimporturi) au fost: Germania (16,7% dintotal importuri), Italia (11,6%), Ungaria(8,7%), Franţa (5,9%), China (5,5%),Federaţia Rusă (4,3%), Austria (4,1%),Polonia (3,7%), Turcia (3,7%), Olanda(3,5%).Valoarea importurilor în cadruljudeţului Ilfov, în anul 2010, se cifreazăla 3.068,6 mil. euro şi reprezintă 6,6%din importurile naţionale din aceeaşiperioadă. Faţă de anul anterior, valoareaimporturilor din judeţul Ilfov s-amajorat cu 22,7%.Deşi în anul 2010, activitatea de comerţinternaţional a judeţului Ilfov s-aîncheiat cu un sold negativ, importuriledepăşind exporturile cu 1.994,1 mileuro, se remarcă faptul că valoareasoldului din acest an este sub valoareasoldului din anul 2008.Evoluţia soldului comerţului internaţional de bunuri- judeţul Ilfov2008 2009 2010Sursa: INS

TurismExistenţa în oraşul Voluntari asuprafeţelor ocupate de ape şi de păduriimplică o biodiversitate ecologică,necesitând măsuri speciale de asigurarea echilibrului silvic şi de evitare apoluării ecosistemelor. Aceste condiţiifavorizează crearea unei zone turisticecare asigură condiţii optime deagrement atât pentru locuitorii oraşuluicât şi pentru cei din municipiulBucureşti.Pădurile formate din specii în amestecau rol de protecţie a teritoriului decurenţii de aer, de atenuare aexcesivităţii climatului şi de protejare asolului. Structura pădurii menţinecaracteristicile vechiului codru alVlăsiei, cu arbori deşi şi vechi care vin încompletarea poienilor luminoase.Aşezată pe salba râului Colentina, oraşulVoluntari beneficiază de proximitateaunor lacuri artificiale de agrement(Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei,Fundeni), care sporesc atractivitateaacestui teritoriu.În ceea ce priveşte capacitatea decazare, în Voluntari există:Pensiunea Geani - cu o capacitate depeste 10 camere cu un pat, douăpaturi sau trei, cu apartamente dedouă sau patru persoane, camerepensiune cu TV, aer condiţionat, grupsanitar propriu, cazare în regimhotelier, parcare auto.Pensiunea Pipera - aflată la 10 km decentrul Capitalei, la 7 km deAeroportul Băneasa şi la 10 km deAeroportul Henry Coandă, PensiuneaPipera dispune de 5 camere duble, 2garsoniere şi două apartamente (cudormitor, camera de zi şi baie)Pensiunea Previ - Situată în Pipera, ladoar 5km distanţă de capitală, dispunede 8 camere de cazare cu băi proprii,TV, încălzire centrală, aer condiționat;sala de mese, terasă, balcon, parcarefoarte spațioasă in curte şi în faţacurții.Hotel Imperial: hotel de trei stele cu12 camere şi 1 apartament, situat înStr. GH. DINCĂ nr. 24A, tel: 0743 652242Fiscalitate şi fondurile publiceÎn perioada 2007 – 2009, dinamicaveniturilor la bugetul local al oraşuluiVoluntari a înregistrat o creştereimportantă pe fondul creşteriieconomice la nivel naţional.Aceasta se datorează îmbunătăţirii de laan la an a capacităţii administraţieifiscale locale de administrare aveniturilor, pe fondul creşteriieconomice uşoare înregistrate la nivelulţării, precum şi prin acţiunile susţinutede creştere a gradului de conformarevoluntară din partea contribuabililorprivind declararea şi plata obligaţiilorbugetare. Veniturile fiscale au fost şicontinuă să fie principala sursă aveniturilor bugetului local. Valoareaimpozitelor şi taxelor pe proprietate întotal buget a rămas constantă, încondiţiile în care cotele şi sumeledefalcate din impozitul pe venit aucunoscut o creştere constantă.În anul 2009 impozitele şi taxele peproprietate au avut o valoare de 43,1milioane lei şi o pondere 35,8% dinveniturile fiscale. Cotele şi sumeledefalcate din impozitul pe venit au fostîn sumă de 62,6 milioane leireprezentând 52% din veniturile fiscale.Ca şi tendinţă, în perioada 2007-2009se constantă o menţinere a impozitelorşi taxelor pe proprietate la nu nivelrelativ constant şi o creştere a cotelor şisumelor defalcate din impozitul pevenit.Execuţie bugetară 2007 2008 2009oraş VoluntariTotal venituri, din 99.243.493,00 115.500.628,00 124.922.530,00care:Venituri fiscale 96.620.120,54 113.437.005,00 120.370.905,00Venituri nefiscale 2.055.642,78 1.580.121,00 4.274.319,00Venituri din 0,00 10.397,00 0,00capitalSubvenţii 567.734,28 473.106,00 277.306,00Sume primite de laUE0,00 0,00 0,00

Aprecierea modului de trai de peste un anModul de traiDezvoltarea economică a oraşului serăsfrânge asupra modului de trai a locuitorilorsăi.42,2% dintre locuitorii oraşului Voluntariintervievaţi, în cadrul Sondajului de opinie cuprivire la dezvoltarea socio-economică a oraşului,se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi faţă detrai din prezent, în timp ce 31,3% locuitori sedeclară nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi.Vis-a-vis de modul de trai de peste un an,40,5% dintre locuitorii intervievaţi au o aprecierenegativă şi doar 24,1% locuitori au o aprecierepozitivă.aprecierepozitivă24,1%mulţumit şifoartemulţumit42,2%apreciereneutră35,4%aprecierenegativă40,5%Aprecierea modului de trai din prezentnici, nici26,4%nemulţumit şifoartenemulţumit31,3%Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari

93 | Profilul socio-economic şi demografic al oraşului Voluntari7. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SURSE DE POLUARE

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 95Calitatea factorilor de mediuLa nivel general, oraşul Voluntari nuîntâmpină probleme semnificativelegate de mediul înconjurător.Amplasarea în imediata vecinătate amunicipiului Bucureşti a produs, însă, oserie de vulnerabilităţi precumpoluarea cauzată de traficul rutieraglomerat ori de volumul ridicat alconstrucţiilor. Efectul negativ alacestora din urmă s-a mai diminuat înultimii 2 ani, ca urmare a declinuluisectorului construcţiilor. În Voluntari,spre exemplu, acest sector s-a dezvoltatputernic în perioada 2001-2009,interval în care au fost finalizate 5.008locuinţe, reprezentând 38% din fondullocativ existent.AerPoluarea aerului din oraşul Voluntarieste cauzată, în primul rând, de traficulurban, localitatea putând fi încadrată înzonele urbane cu poluare medie. Suntemise atât gaze anorganice (oxizi deazot, dioxid de sulf, oxid de carbon) câtşi compuşi organici volatili (benzen) saupulberi PM10, PM2.5 cu conţinut demetale. Impactul traficului rutier asupracalităţii vieţii locuitorilor din oraşulVoluntari este cu atât mai mare cu câtmare parte din zona de locuit sesuprapune peste importante artererutiere:- Drumul European E60 şi Şoseaua deCentură în zona de est a oraşului;- Bulevardul Pipera în zonaCartierului Pipera.Şantierele de construcţii au şi ele unimpact negativ asupra calităţii aerului,volumul ridicat de construcţii realizatedeterminând creşterea concentraţiei denoxe în aer.ApăOrașul Voluntari este încadrat decursurile de apa Colentina şi Pasăreacare aparţin Bazinului HidrograficArgeş.Potrivit Raportului privind StareaFactorilor de Mediu în judeţul Ilfov înanul 2009, Râul Pasărea este unul dintreprincipalii receptori de la nivel judeţeande ape uzate cu evacuare directă(neepurate). În prezent, suntmonitorizate mai multe surse depoluare precum: AeroportulInternaţional „Henri Coandă” Bucureşti,I.N.G.G. „Ana Aslan”, U.M. 01961Otopeni, S.C. Ifantis România S.A., etc.Oraşul Voluntari se află într-unprogram de dezvoltare a sistemelorcentralizate de alimentare cu apă, încadrul căruia se elaborează şi o parte demonitorizare a calităţii apei potabile. Înurma prelevărilor de probe de apărealizate de Autoritatea de SănătatePublică Ilfov (18 probe) în anul 2009au fost identificate 11 analizeneconforme care depăşeau limitaadmisă de bacterii coliforme, e-coli şinumăr de colonii la 37°C.Una dintre problemele de mediu dinoraşul Voluntari este cea legată desituaţia poluării cauzate de foseleseptice nefuncţionale. Această problemăeste întâlnită, în speţă, în zona de vest aoraşului, până în anul 2008 doar 60%din străzile din cartierul Pipera fiindacoperite cu reţeaua publică decanalizare. Efectele negative întâlnitesunt fie mirosul neplăcut fie revărsăriale foselor septice.Totodată este semnalată problemainundaţiilor cauzate de suprasolicitareareţelei de canalizare din acest cartier.SolPoluarea solului din oraşul Voluntari aredrept cauze existenţa de pulberi şi gazenocive în aer, depozitarea inadecvată dedeşeuri şi reziduuri menajere şiindustriale pe terenuri neamenajatecorespunzător şi deversarea apelorreziduale. De asemenea, poate apăreapoluarea cu plumb specifică pentruzonele cu trafic auto intens.Oraşul Voluntari se numără printre cele1.963 de localităţi declarate vulnerabilela poluarea cu nitraţi din activităţiagricole (Ordinul 1552/2008). Poluareacu nitraţi a solului nu are, însă, cotealarmante la nivel local, pondereaterenurilor agricole fiind de doar 24,5%din suprafaţa totală a fondului funciar.În acelaşi timp, agenţii economici caredesfăşoară activităţi în sectorul„Agricultură, silvicultură şi pescuit”reprezintă aproximativ 1% din totalulunităţilor economice existente.Situaţia poluării foniceZgomotul persistent, peste limiteleadmisibile 50dB (A) pe timp de zi şi 40dB(A) pe timp de noapte la care esteexpusă populaţia din zonele urbaneaglomerate şi din apropierea unoractivităţi industriale – economice,afectează starea de sănătate biologică şipsihică. Sursele potențiale pot fi:

transporturi terestre, şantiere deconstrucţii civile şi industriale,transportul aerian, căi ferate, activităţide petrecere a timpului liber - discoteci,jocuri mecanice etc.În oraşul Voluntari principala sursă depoluare sonoră este traficul rutier.Principalele zone afectate fonic detraficul de tranzit sunt cartierele NicolaeBălcescu inclusiv DN2, Pipera (sos.Pipera-Tunari) şi zona Ştefăneşti (sos.Ştefăneşti). În imediata vecinătate amarilor artere de circulaţie, zgomotuldepăşeşte 60dB (A) pe timp de zi şi 55dB(A) pe timp de noapte.O alta sursă importantă de poluarefonică este Aeroportul InternaţionalBucureşti Băneasa, amplasat în imediatavecinătate a Cartierului Pipera. Astfel, înapropierea pistelor, zgomotul poatedepăşi 75dB (A).Biodiversitatelocalităţii făcând parte, în trecut, dinpădurile Vlăsiei. În prezent, suntsemnalate mai multe fragmente dinfostele suprafeţe acoperite cu păduri,precum: Pădurea Andronache, PădureaBăneasa-Tunari, Pădurea Boldu-Creţuleasca.Specii de fauna existente în pădurile dinoraşul Voluntari:- Fazan (Phasianus colchicus);- Cucuvea (Athene noctua) – speciestrict protejată;- Ghionoaia sură (Picus canus) –specie protejată;- Ghionoaia verde (Picus viridis)specie stric protejată;- Ciuf de pădure (Asio otus) – speciestrict protejată;- Muscar negru (Ficedula hypoleuca)– specie strict protejată;- Muscar gulerat (Ficedula albicollis)– specie strict protejată;- Piţigoi de brădet (Parus ater) –specie strict protejată;Pe teritoriul oraşului Voluntari existămai multe păduri, cea mai mare parte a

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 97Măsuri de protecţieDezvoltarea socio-economică a oraşuluiVoluntari poate determina creştereapresiunilor asupra mediuluiînconjurător. Voluntariul a înregistrat ocreştere constantă a populaţiei începândcu anul 1990, fapt ce a determinatsporirea influenţei factorilor antropiciasupra factorilor de mediu. De cele maimulte ori, impactul rezultat a fost unulnegativ, concretizat fie prin periclitareabiodiversităţii din cadrul localităţii, fieprin creşterea gradului de poluare aaerului, apei, solului, etc.Oraşul Voluntari s-a confruntat în ultimaperioadă cu o serie de vulnerabilităţiprivind mediul, precum: presiuneacrescândă a urbanizării asupra spaţiilorneconstruite, creşterea numărului derezidenţe principale şi secundare,incidentele negative ale unor noiactivităţi de agrement, etc. Dezvoltareaoraşului Voluntari trebuie, însă, să fiedirijată de principiile dezvoltăriidurabile. Din acest motiv se impuneimplementarea unor măsuri deprotecţie a factorilor de mediului deameninţările externe.În privinţa dezvoltării durabile,Strategia pentru Dezvoltare Durabilă aUniunii Europene îşi propune o serieobiective generale, care pot fi preluate şiîn oraşul Voluntari:- Limitarea schimbărilor climatice şia costurilor şi efectelor salenegative pentru societate şi mediu;- Asigurarea existenţei unui sistemde transport care satisfacenevoile economice, sociale şi demediu ale societăţii, minimizândimpacturile sale nedorite asupraeconomiei, societăţii şi mediului;- Promovarea modelelor deproducţie şi consum durabile;- Îmbunătăţirea managementului şievitarea supra-exploatăriiresurselor naturale, recunoscândvaloarea serviciilor ecosistemelor;- Promovarea unei bune sănătăţipublice în mod echitabil şiîmbunătăţirea protecţiei împotrivaameninţărilor asupra sănătăţii;- Crearea unei societăţi a includeriisociale prin luarea în considerare asolidarităţii între şi în cadrulgeneraţiilor, asigurarea securităţii şicreşterea calităţii vieţii cetăţenilorca o precondiţie pentru păstrareabunăstării individuale;- Promovarea activă a dezvoltăriidurabile pe scară largă, asigurareacă politicile interne şi externe aleUE sunt în acord cu dezvoltareadurabilă şi angajamenteleinternaţionale ale acesteia.Pornind de la aceste obiective generaleputem desprinde măsuri concrete deprotecţie ce pot fi aplicate în Voluntari.Spre exemplu, pentru asigurarea unuisistem de transport care să satisfacănevoile economice, sociale şi de mediuale societăţii se impune:- Îmbunătăţirea îmbrăcăminţii şiprofilului stradal;- Descongestionarea arterelorprincipale prin asigurări de acceseşi stradele;- Crearea de noi parcaje;- Lărgiri de drumuri, acolo unde estenecesar şi posibil.În afara traficului urban, în oraşulVoluntari se resimte şi presiuneaactivităţilor economice, în speţă asectorului agricol şi a sectoruluiindustrial.

Pentru a diminua impactul activităţilorindustriale asupra calităţii apei şi asolului, în planurile de acţiuni se impuneprevederea unor investiţii înconformitate cu cele mai bune tehnicidisponibile privind:- Modernizarea şi retehnologizareainstalaţiilor;- Dotarea cu echipamente eficiente dereţinere a poluanţilor specifici dinapele uzate tehnologice şi dinemisiile în aer;- Ecologizarea terenurilor poluate dinincintele industriale;- Minimizarea producerii deşeurilorşi colectarea selectivă a acestora,inclusiv a deşeurilor de ambalaje;- Adoptarea unor scheme/planuri dereducere a emisiilor de compuşiorganici volatili şi care au prevăzutechiparea instalaţiilor cu sisteme derecuperare COV la unităţile careintră sub incidenţa Directivei COVsolvenţi.Pe de altă parte, aplicarea principiiloragriculturii moderne reprezintăpremizele asigurării unei dezvoltăridurabile a acestui sector. O agriculturăecologică presupune:- Respectarea rotaţiei culturilor încadrul organizării asolamentelor;- Păstrarea echilibrului ecologic;- Păstrarea şi utilizarea eficientă apotenţialului genetic;- Întreţinerea fertilităţii solului cuîngrăşăminte naturale;- Folosirea îngrăşămintelor în modraţional;- Îmbunătăţirea calitativă apământului;- Cultivarea de soiuri rezistente laatacul bolilor şi dăunătorilor.În ceea ce priveşte sectorulconstrucţiilor, acesta are un impactasupra mediului prin activităţile deproducere a materialelor de construcţii,transport şi punere în aplicare aconstrucţiei, exploatare şi mentenanţă,demolare şi reciclare, etc.Dezvoltarea continuă a oraşuluiVoluntari impune şi extinderea şimodernizarea infrastructurii tehnicoedilitare,în special a reţelei decanalizare. În această manieră se vastopa poluarea solului şi pânzei freaticecu ape uzate, îmbunătăţindu-se totodatăcalitatea vieţii populaţiei.În vederea reducerii impactuluidepozitării necorespunzătoare adeşeurilor asupra mediuluiînconjurător, pot fi implementate maimulte măsuri precum:- reducerea la minim a cantităţilor dedeşeuri rezultate din activităţileexistente;- colectarea separată, sortarea şiprocesarea, reciclarea finală adeşeurilor de ambalaje;- valorificarea în totalitate, pringăsirea unor soluţii tehnice şieconomice, a subproduselerezultate din procese tehnologice;- colectarea separată a deşeurilorpericuloase de cele nepericuloase înprocesele de producţie;- predarea deşeurilor industrialereciclabile pe bază de contracte şicertificate de calitate care să atestelipsa oricăror substanţepericuloase;- depozitarea temporară a deşeurilorindustriale valorificabile, precum şia celor ce necesită neutralizarea curespectarea normelor legale.Nu în ultimul rând, pentru a eliminaimpactul negativ pe care îl au activităţilede agrement din cadrul spaţiilor verzidin oraşul Voluntari, pot fi puse înaplicare măsuri precum: amenajareaunor locuri speciale de agrement,dotarea cu pubele de gunoi, informareacu privire la impactul asupra mediului,etc.În contextul prognozei creşteriipopulaţiei, oraşul Voluntari trebuie săutilizeze sustenabil terenurile existente,astfel încât extinderea suprafeţelorconstruite să nu reprezintă oameninţare la adresa mediuluiînconjurător. Astfel, trebuie abordatădezvoltarea spaţială a oraşului Voluntarişi distribuţia în profil teritorial apopulaţiei şi agenţilor economici. Înaceasta perspectivă, politica deamenajare a oraşului Voluntari trebuiesă acorde o atenţie deosebităpromovării sistemelor de transport si deenergie care sa favorizeze mai multmediul ambiental, practicilor agricolemai puţin distrugătoare, regenerăriizonelor urbane degradate, regenerăriimediului din zonele afectate de activităţieconomice poluante, ca şi controluluisub-urbanizării.Accentul pus pe protecţia mediuluiînconjurător porneşte de la faptul căresursele naturale contribuie nu numaila echilibrul ecosistemelor, ci şi lacreşterea atractivităţii socio-economiceşi la îmbunătăţirea calităţii vieţiipopulaţiei din oraşul Voluntari.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 99Conform sondajului de opinierealizat în rândul populaţiei din oraşulVoluntari, cea mai gravă situaţie esteresimţită în ceea ce priveşte poluareaaerului. Pe o scară de la 1(deranjează/afectează în mică măsură)la 10 (deranjează/afectează în maremăsură), respondenţii au acordat unpunctaj mediu de 5,25 poluării aerului.Poluarea sonoră dispune de unscor mediu de 4,97, fiind a doua formă depoluare care deranjează/afecteazălocuitorii oraşului Voluntari. Poziţia terţăeste ocupată de poluareadatorată depozitării necontrolate adeşeurilor (scor mediu de 4,13).Populaţia din oraşul Voluntarinu este foarte afectată de poluareaapelor curgătoare de pe raza oraşului,acest aspect fiind evaluat cu un punctajmediu de 3,16.În ceea ce priveşte poluareaaerului şi poluarea sonoră, locuitoriicartierului Pipera se declară într-o maimare măsură afectaţi de aceste forme depoluare decât cei din cartierul Voluntari(poluarea aerului – scor 5,84, poluareasonoră – scor 5,54).Principala sursă de poluare aoraşului Voluntari este considerată, decătre respondenţi, traficul rutieraglomerat. Alte surse poluare identificatede locuitorii oraşului Voluntari sunt:Praful de pe străzi, Deşeurile depozitatenecorespunzător, Traficul aerian şiActivitatea industrială, fabricile. Doar1,5% din persoanele intervievate sunt depărere că în Voluntari mediul nu estepoluat.Evaluarea formelor de poluare din oraşul VoluntariPoluarea aeruluiPoluarea sonoră5,254,97Poluarea datorată depozitării necontrolatea deşeurilorPoluarea apelor curgătoare de pe razaoraşului3,164,131 2 3 4 5 6 7 8 9 10Deranjează înDeranjează înmică măsurămare măsurăSursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari

8. DISPARITĂŢI DE DEZVOLTARES t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 101

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 103Disparităţi în ceea ce priveşteechiparea tehnico-edilitarăFigură 17 Disparităţi în echiparea tehnico-edilitarăDin punct de vedere al echipării tehnicoedilitare la nivelul oraşului Voluntarisunt semnalate o serie de disparităţi.Aceste diferenţe capătă alte proporţii înpercepţiile locuitorilor, motiv pentrucare însăşi satisfacţia locuitorilor vis-{-vis de oraşul Voluntari diferă în celedouă cartiere analizate. Astfel, opondere foarte mare din populaţia careare rezidenţa în Voluntari oraş –cartierul vechi este mulţumită şi foartemulţumită de situaţia localităţii (72,2%).Pe de altă parte, circa jumătate dinlocuitorii cartierului Pipera suntmulţumiţi de oraşul Voluntari.În ceea ce priveşte situaţia străzilor dela nivel local, locuitorii cartieruluiPipera sunt uşor mai satisfăcuţi desituaţia străzilor din zona de rezidenţă,pe o scară de la 1 la 10 – 1 reprezentândfoarte nemulţumit şi 10 reprezentândfoarte mulţumit – media evaluăriloracestora fiind de 6,2. În cartierul vechidin Voluntari media obţinută este de 5,9.Ca şi lungime a străzilor orăşeneşti,conform Primăriei Oraşului Voluntari înprezent situaţia este următoarea: 124km în total, din care 84,457 km străzi încartierul vechi şi 38,905 km în CartierulPipera. Gradul mai ridicat de satisfacţieal locuitorilor cartierului Pipera vis-{-vis de străzile din zona de rezidenţăpoate fi pus pe seama finalizării recentea unor lucrări de reabilitare,modernizare şi/sau extindere ainfrastructurii rutiere în zonă.

Situaţia aleilor şi trotuarelor în celedouă cartiere ale oraşului Voluntari esteasemănătoare. Astfel, locuitoriicartierului vechi Voluntari au evaluatstarea aleilor şi trotuarelor pe o scară dela 1 (foarte nemulţumit) la 10 (foartemulţumit) cu 6,1. De cealaltă parte, încartierul Pipera, media obţinută este de5,8, ceea ce înseamnă că cetăţenii careau rezidenţa în această parte a oraşuluisunt puţin mai nemulţumiţi.Situaţia parcărilor din oraş este evaluatăîn mod diferit de locuitorii celor douăcartiere ale Voluntariului. Astfel,populaţia din cartierul Pipera este multmai nemulţumită de situaţia parcărilordin zona de rezidenţă. Pe o scară de la 1(foarte nemulţumit) la 10 (foartemulţumit) aceştia au un scor mediu de2,7. Pe de altă parte, în cartierul Vechidin Voluntari – deşi populaţia îşimenţine starea de nemulţumire –intensitatea acesteia este ceva mai slabă.Astfel, scorul mediu obţinut de locuitoriidin zona de est a oraşului Voluntari estede 4,2.O posibilă explicaţie a evaluării foarteproaste a situaţiei parcărilor dincartierul Pipera este faptul că în aceastăzonă funcţionează un număr foarteridicat de centre de afaceri / clădiri debirouri, astfel încât există un aport marede forţă de muncă din municipiulBucureşti. În condiţiile în care o pondereridicată din aceştia vin la locul de muncăcu maşina, locuitorii Piperei resimt maiacut lipsa locurilor de parcare.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 105În ceea ce priveşte reţelele de apăcanalizare,există o situaţie mai puţinfavorabilă în cartierul Pipera. Astfel,calitatea apei potabile mulţumeşte doar48,2% din locuitorii Piperei, în timp ce65,8% din aceştia se declară satisfăcuţide situaţia canalizării.Trebuie să avem, însă, în vedere faptulcă o bună parte din gospodăriile dinPipera dispun de canalizare prin foseseptice, ceea ce creează adeseaprobleme (deversări, miros neplăcut).

Disparităţi în ceea ce priveştedezvoltarea economicăOraşul Voluntari integrează încomponenţa lui teritorială două zonedistincte ca localizare geografică, darunitare din punct de vedere alconcepţiei administrative: Voluntari şicartierul Pipera. Profilul acestora este,însă, diferit nu doar din punct de vederetehnico-edilitar, ci şi economic. Deşi caşi distribuţie teritorială, dezvoltareaeconomică a oraşul Voluntari este unaechilibrată, sunt semnalate o serie dediferenţe semnificative între celecartiere.Analiza spaţială a distribuţiei firmelordin oraşul Voluntari (conform bazei dedate de la Ministerul Finanţelor Publice)arată că 55,7% din companiile active dinpunct de vedere juridic activează încartierul vechi al oraşului şi 44,3% dincompanii în zona Pipera. Având învedere faptul că ecartul dintre cele douănu este atât de semnificativ, putemafirma că Voluntariul are o distribuţieeconomică echilibrată.În profil teritorial putem vorbi de zonede concentrare economică, acestea fiinddezvoltate, în speţă, pe margineaprincipalelor artere rutiere. De altfel,faptul că oraşul Voluntari este traversatatât în partea de vest (cartierul Pipera),cât şi în partea de est (cartierulVoluntari) de drumuri importante(Drumul European E85/E60, DJ200Voluntari – Ştefăneşti, DJ200B Pipera –Tunari) a asigurat, într-o oarecaremăsură, dezvoltarea echilibrată alocalităţii.Din punct de vedere economic, oraşulVoluntari s-a dezvoltat în ultimii 10 ani,majoritatea companiilor active dinpunct de vedere juridic având maxim 7ani de funcţionare. Această situaţie estevalabilă per ansamblu la nivel local, deşiputem spune că întreprinderile activedin Pipera sunt mai recente decât celedin zona veche a oraşului.Există, însă, diferenţe semnificative întrecartierul Pipera şi zona Voluntari înspecial din punct de vedere alsectoarelor economice dezvoltate.Astfel, zona veche a oraşului a dezvoltatsectorul Comerţului, Industriei şiTransporturilor terestre, în timp ce înPipera s-au dezvoltat mai multActivităţile de management şiconsultanţă în management, Serviciile întehnologia informaţiilor, Publicitate şiactivităţi de studiere a pieţei şi sectorulConstrucţiilor civile.Zona Pipera s-a remarcat şi prindezvoltarea segmentului spaţiilor debirouri, spre deosebire de partea de esta oraşului. În ultimii ani au fostconstruite mai multe centre de afaceri,punctul de maxim interes pentruacestea fiind zona de intersecţie dintreBulevardul Pipera, Str. Petricani şi Str.Emil Racoviţă. De altfel, acest perimetrupoate fi considerat cea mai concentratăzonă economică a cartierului Pipera, unpunct de interes economic atât pentruoraşul Voluntari, cât şi pentrumunicipiul Bucureşti (în speţă, pentruforţa de muncă). De remarcat este faptulcă întreprinderile din această parte aPiperei sunt, în marea lor majoritate,companii multinaţionale de maridimensiuni.Aproape 60% din salariaţiiîntreprinderilor care au sediul social înzona Pipera din oraşul Voluntariactivează în întreprinderi de peste 500angajaţi. În comparaţie cu zona de est alocalităţii (cartierul vechi), numărulmediu de angajaţi pe întreprindereactivă economic este dublu.O altă zonă de concentrare economicădin cartierul Pipera s-a dezvoltat înpartea de nord, în lungul Str. Erou IancuNicolae. În acest perimetru se află şiInstitutul naţional de Cercetare -Dezvoltare pentru Microtehnologie IMTBucureşti.În comparaţie cu zona Pipera, CartierulVoluntari prezintă o serie departicularităţi precum dimensiunea maimică a companiilor existente sauorientarea preponderentă spre sectorullogistic. Cel mai mare agent economicdin Voluntari - Metrou Cash & CarryRomânia - este situat în această zonă.Aproape 70% din salariaţii companiilorcare au sediul social în cartierul vechidin Voluntari îşi desfăşoară activitateaîn această unitate economică. În rest,întreprinderi sunt în general de micidimensiuni, media de salariaţi pesocietate comercială fiind de 5 persoane.Dezvoltarea cartierului Voluntari a fostputernic marcată de Drumul EuropeanE60/E85. Acesta asigură legăturacapitalei cu zona de Nord, Nord-Est şiEst a României, motiv pentru careVoluntariul a cunoscut o creşteresemnificativă a sectorului comerţului şitransporturilor. Peste 80% dincompaniile care au ca principal domeniude activitate „Transporturile terestre şitransporturile prin conducte” au sediulîn cartierul vechi. Din acestea

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 107majoritatea realizează Transporturirutiere de mărfuri. În acelaşi timp, peste70% din companiile care desfăşoarăactivităţi comerciale în oraşul Voluntariau sediul în cartierul vechi al localităţii.Din punct de vedere economic, estelimpede că în Voluntari nu există un poleconomic clar delimitat, ci există zonede concentrări economice, situate deregulă în lungul drumurilor publiceimportante.Zona de est a Voluntariului joacă un rolfoarte important şi pentru sectorulcomerţului cu legume şi fructe. Seestimează că o pondere foarte mare dinlegumele şi fructele importate înRomânia ajung pe piaţa româneascăprin Centrul Comercial de Legume şiFructe Voluntari, situat chiar la DrumulEuropean E60/E85.Figură 18 Zone de concentrare economică în oraşul VoluntariÎn ceea ce priveşte sectorul turistic,conform Listei structurilor de primireturistice cu funcţiuni de cazareclasificate de Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Turismului, în Voluntariunităţile de cazare sunt situate încartierul Pipera. Astfel, din cele 6structuri de primire turistică acreditatede MDRT, 3 sunt situate pe Str. ErouIancu Nicolae, la sud de PădureaBăneasa - Tunari şi la nord est deAeroportul Internaţional Băneasa.Astfel, deşi numeric avem de a face cu odistribuţie destul de echilibrată acompaniilor, diferenţele între cele douăzone componente ale Voluntariului ţinde profilul economic al acestora (sector,dimensiune, profitabilitate, etc.). Încazul de faţă disparităţile de dezvoltarenu se traduc drept decalaje dedezvoltare, ci mai curând drepttipologii/profiluri distincte. Tocmai dinacest motiv nu se pune problema dereducere a disparităţilor ci deimplementare a unor măsuri specificede susţinere a mediului de afaceripentru fiecare zonă în parte.

Figură 19 Disparităţi în dezvoltarea socialăDisparităţi în ceea ce priveştedezvoltarea socialăCele două zone componente ale oraşuluiVoluntari (cartierul Pipera şi cartierulvechi Voluntari) prezintă anumiteparticularităţi nu doar din punct devedere economic, ci şi din punct devedere social. Componenta socială adezvoltării durabile poate fi măsuratăprin intermediul mai multor indicatoricare se referă la domenii precum:- Sănătate;- Educaţie;- Salubritate;- Cultură;- Condiţii de locuire.Din punct de vedere a condiţiilor delocuire, situaţia în cele două zone aleoraşului Voluntari este total diferită.Cartierul Pipera numără peste 2000 denoi locuinţe care ilustrează tendinţaactuală de modernizare din punct devedere arhitectural. Locuinţele sunt, deregulă, de mai mari dimensiuni (peste200 mp) decât în partea de est alocalităţii (cartierul vechi). Acest aspectse observă şi în ceea ce priveşteevaluarea populaţiei privind suficienţaspaţiului de locuit. Astfel, 78,9% dinpersoane rezidente în cartierul Piperasunt mulţumite şi foarte mulţumite desuficienţa spaţiului de locuit, în timp ce67,6% din locuitorii cartierului vechi dinVoluntari au susţinut acelaşi lucru. Dealtfel, locuitorii Piperei sunt maimulţumiţi şi de rezistenta clădirilor,termoizolarea clădirilor şi stareasubsolului blocului/casei decâtpopulaţia din cartierul vechi al oraşului.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 109Locuitorii cartierului vechi Voluntarisunt ceva mai mulţumiţi decât cei dinPipera de situaţia curăţeniei din zona derezidenţă. 54,3% din aceştia se declarămulţumiţi şi foarte mulţumiţi decurăţenia din cartierul în caredomiciliază, în timp ce la nivelul Pipereiaproape jumătate din locuitori subscriuacestei opinii.La nivel local există disparităţisemnificative şi în ceea ce priveşteposibilităţile de petrecere a timpuluiliber, situaţia din cartierul Pipera fiindevaluată de mare parte din locuitoridrept nesatisfăcătoare. Astfel, circa otreime din persoanele care domiciliazăîn Voluntari (36,3%) sunt satisfăcute devarietatea posibilităţilor de petrecere atimpului liber, în timp ce la nivelulPiperei ponderea acestora se reducesemnificativ (21,1%).O situaţie mai proastă este întâlnită încartierul Pipera şi în ceea ce priveştespaţiile verzi şi parcurile din zona derezidenţă. În timp ce jumătate dinlocuitorii cartierului Voluntari suntmulţumiţi de aceste aspecte, doar otreime din locuitorii Piperei au o opiniefavorabilă. Aceeaşi situaţie esteîntâlnită şi vis-{-vis de locurile de joacăpentru copii, existând o percepţienefavorabilă în rândul populaţiei curezidenţa în cartierul Pipera.Dezvoltarea urbană rapidă, creştereanumărului de locuinţe şi implicit anumărului de locuitori au dus lanecesitatea de spaţii verzi şi spaţii dejoacă pentru copii. Ţinându-se cont de

aceste necesităţi s-au amenajat peteritoriul oraşului trei parcuri (ParculCentral, Parcul Tudor Vladimirescu şiParcul Florilor), toate fiind însăamplasate în cartierul vechi Voluntari.În condiţiile în care zona Pipera acunoscut în ultimii ani o dezvoltare dince în ce mai galopantă, necesităţilepopulaţiei nu au reuşit a fi satisfăcute.În ceea ce priveşte pieţele agroalimentareîn oraşul Voluntari există, înprezent, trei mari unităţi: Piaţa TudorVladimirescu, Piaţa Pipera şi PiaţaGheaţa, a cărei modernizare s-a finalizatîn primăvara anului 2004. Două dinaceste trei pieţe sunt amplasate în zonade est a oraşului (Piaţa TudorVladimirescu şi Piaţa Gheaţă), tot încartierul vechi funcţionând şi depozitulde fructe şi legume şi o serie de maricentre comerciale. În Piperafuncţionează Magazinul Jolie Ville Mall,care îşi desfăşoară activitatea pe osuprafaţă de 12.000 mp, oferind o gamăvariată de produse alimentare şinealimentare într-o structură diferită decelelalte tipuri de hipermarketuri dincapitală, structurate pe raioane mari, tiphală.Percepţia locuitorilor vis-{-vis de pieţeleagro-alimentare din zona de rezidenţăeste în concordanţă cu situaţia dinteritoriu. Astfel, în Pipera doar 26,3%din cetăţeni sunt mulţumiţi şi foartemulţumiţi de pieţele agroalimentare dincartier, în timp ce în cartierul vechiVoluntari 63,2% din locuitori au emis oopinie favorabilă.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 111Conform Ministerului Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului înoraşul Voluntari există 25 unităţieducaţionale. Acestea sunt distribuitedestul de uniform în profil teritorial,funcţionând 8 unităţi în CartierulVoluntari şi 17 în Cartierul Pipera. Odiferenţă dintre cele două zone este căîn Pipera predomină structurile înproprietate privată, în special unităţilepreşcolare.În ciuda distribuţiei spaţiale echilibratea unităţilor de învăţământ, calitateaactului didactic produce opinii diferiteîn cele două cartiere ale oraşuluiVoluntari. Astfel, 47,7% din locuitoriiPiperei şi 67,6% din locuitoriicartierului Voluntari sunt mulţumiţi saufoarte mulţumiţi de calitatea actuluididactic din unităţile educaţionale dinoraş.Pe de altă parte, distribuţia în teritoriu amedicilor de familie nu este unaechilibrată. Din cei 11 medici de familieagreaţi conform Casei de Asigurări deSănătate Ilfov, 10 au punctul de lucru înCartierul Voluntari şi 1 în cartierulPipera. Nu avem de a face cu aceeaşisituaţie în ceea ce priveşte farmaciiledin teritoriu, dispersia acestora înteritoriu fiind destul de uniformă.În ceea ce priveşte poluarea suntînregistrate situaţii uşor diferite înPipera şi Voluntari în special în ceea cepriveşte poluarea aerului şi poluareasonoră. Astfel, persoanele caredomiciliază în cartierul Pipera suntafectate în mai mare măsură depoluarea aerului şi poluarea sonorădecât cele din zona de est.

Într-adevăr, cetăţenii care au domiciliulîn Pipera sunt expuşi unei poluărisonore mai semnificative prin prismaproximităţii Aeroportului InternaţionalBăneasa.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 113---9. INDICATORI DE EVALUARE A CONTEXTULUI SOCIO-ECONOMIC

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 115Demografie şi forţa de muncăIndicator agregatRata de creştere/descreştere demograficăDensitatea demograficăRata de masculinitateRata sporului naturalRata de îmbătrânire demograficăRata de înlocuire a forţei de muncăRaportul de dependenţă demograficăVârsta medieRata de nupţialitate şi de divorţialitateRata sporului migratoriuForţa de muncăPonderea forţei de muncă pe domenii principale de activitate (%)Populaţia şomerăIndicatori primariPopulaţia stabilăPopulaţia stabilăSuprafaţa teritoriuluiPopulaţia stabilă pe sexeNumărul de decese şi născuţi viiPopulaţia stabilă pe grupe de vârstăPopulaţia stabilă pe grupe de vârstăPopulaţia stabilă pe grupe de vârstăPopulaţia stabilă pe grupe de vârstăNumărul căsătoriilor şi divorţurilorStabiliri de domiciliuPlecări cu domiciliuNumărul de salariaţiForţa de muncă pe principalele domenii de activitateNumărul şomerilorTerenuri şi locuinţeIndicator agregatPonderea fondului funciar pe categorii de terenRata de creştere/descreştere a fondului locativRata de creştere/descreştere a suprafeţei locuibile pe cap locuitorMărimea locuinţei din punctul de vedere al suprafeţeiIndicatori primariFondul funciar pe categorii de terenFondul locativSuprafaţa locuibilăEfectivul populaţieiNumărul de locuinţeSuprafaţa locuibilăInfrastructură şi echiparea teritoriuluiIndicator agregatStrăzi orăşeneştiStrăzi orăşeneşti modernizateDrumuri modernizate (%)Rata de creştere/descreştere a drumurilor publice modernizateDensitatea drumurilor publiceDrumuri asfaltate(%)Drumuri pietruite (%)Drumuri de pământ (%)Indicatori primariLungimea străzilor orăşeneştiLungimea străzilor orăşeneştiLungimea străzilor orăşeneşti modernizateLungimea drumurilor publice totalLungimea drumurilor publice modernizateLungimea drumurilor publice modernizateLungimea drumurilor publice totalSuprafaţa teritoriuluiLungimea drumurilor publice totalLungimea drumurilor publice asfaltateLungimea drumurilor publice totalLungimea drumurilor publice pietruiteLungimea drumurilor publice total

Indicator agregatGradul de conectare la sistemul public de canalizareGradul de epurare a apelor uzateRata de creştere/descreştere a reţelei de canalizareGradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabileGradul de vechime al reţelei de alimentare cu apă potabilăRata de creştere/descreştere a reţelei de alimentare cu apă potabilăGradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului naturalRata de creştere/descreştere a reţelei de distribuţie a gazului naturalRata de penetrare a reţelei de telefonieRata de penetrare a serviciilor de televiziuneIndicatori primariLungimea drumurilor publice de pământNumărul locuinţelor racordate la sistemul de canalizareCantitatea apelor uzate evacuateCantitatea apelor uzate epurateLungimea reţelei de canalizareNumărul locuinţelor racordate la reţeaua de distribuţie a apei potabileLungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă pe categorii vechimeLungimea reţelei de alimentare cu apă potabilăNumărul locuinţelor conectate la reţeaua de distribuţie a gazului naturalLungimea reţelei de distribuţie a gazului naturalNumărul de abonamente telefonicePopulaţia stabilăNumărul de abonamente de televiziunePopulaţia stabilăServicii publiceIndicator agregatSuprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitorStructura unităţilor sanitarePersonal medico-sanitar la 10.000 locuitoriRitmul de creştere/descreştere al numărului de persoane asistateRata de creştere/descreştere al numărului de biblioteci, volume existenteşi eliberareRitmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolareStructura populaţiei şcolare în funcţie de standardul internaţional declasificare al educaţieiRitmul de creştere/descreştere al cadrelor didacticeNumărul de cadre didactice la populaţia şcolarăRaportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare,laboratoare şcolare şi PC-uriRaportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de gimnastică şiterenurile de sportRata de infracţionalitateIndicatori primariSuprafaţa spaţiilor verziEfectivul populaţieiNumărul unităţilor sanitare pe categoriiPersonalul medico-sanitar (total şi pe categorii)Efectivul populaţieiNumărul copiilor cu dizabilităţi asistaţiNumărul adulţilor cu dizabilităţi asistaţiNumărul de vârstnici asistaţiNumărul de biblioteciNumărul de volume existente şi eliberareEfectivul populaţiei şcolareEfectivul populaţiei şcolare pe categorii conform standardului internaţionalde clasificare al educaţieiNumărul cadrelor didacticeNumărul cadrelor didacticeEfectivul populaţiei şcolareEfectivul populaţiei şcolareNumărul sălilor de clasă şi cabinete şcolareNumărul laboratoarelor şcolareNumărul PC-urilorEfectivul populaţiei şcolareNumărul sălilor de gimnasticăNumărul terenurile de sportNumărul infracţiunilorEfectivul populaţiei

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 117Dezvoltare economicăIndicator agregatDensitatea întreprinderilorRitmul de creştere/descreştere al întreprinderilorStructura întreprinderilor în funcţie de mărime (numărul de angajaţi)Structura întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitateRitmul de creştere/descreştere al cifrei de afaceri totaleStructura cifrei de afaceri pe domenii de activitateStructura angajaţilor pe domenii de activitateProductivitatea muncii totală şi pe domenii de activitateIndicatori primariNumărul total al întreprinderilorPopulaţie stabilăNumărul întreprinderilorNumărul întreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţiNumărul întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitateCifra de afaceri pe domenii de activitateCifra de afaceri pe domenii de activitateNumărul de angajaţi pe domenii de activitateCifra de afaceri totală şi pe domeniiNumărul mediu de salariaţi total şi pe domeniiMediuIndicator agregatStructura apelor de suprafaţă pe clase de calitatePoluarea aeruluiStructura solurilor în funcţie de factorii de degradareRitmul de creştere/ descreştere al fondului forestierRitmul de creştere/ descreştere al masei lemnoase puse în circulaţieStructura pădurilor pe forme de reliefRitmul de creştere/ descreştere al cantităţii de deşeuri menajere generateStructura compoziţiei deşeurilor menajereIndicatori primariLungimea apelor de suprafaţă de categorii de mărimeEmisiile de dioxid de sulfEmisiilor de oxizi de azotEmisiile de oxizilor de amoniacEmisii anuale de compuşi volatili nemetaliciEmisii de metale grele (mercur, cadmiu)Suprafaţa solurilor afectate de factori de degradareFondul forestierMasa lemnoasă pusă în circulaţieSuprafaţa pădurilor pe forme de proprietateCantitatea de deşeuri menajere generateCantitatea de deşeuri menajere pe categorii

10. ANALIZA SWOTS t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 119

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 1211. CADRUL GENERALP u n c t e t a r i• Poziţionarea avantajoasă a oraşului: în apropiereamunicipiului Bucureşti;• Accesibilitatea facilă a oraşului din punct de vedere rutier,feroviar şi aerian;• Traversarea oraşului de rute importante de transportrutier: DN2;• Existenţa unor suprafeţe întinse de pădure pe teritoriuloraşului;• Existenţa unor instituţii de cercetare importante;• Demararea unor proiecte de dezvoltare a infrastructuriirutiere şi tehnico-edilitare;• Construirea pasajului Pipera - Tunari a dus ladecongestionarea traficului rutier din zonă;• Existenţa unui serviciu de transport local care face legăturacu municipiul Bucureşti;• Implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor deechipare edilitară;P u n c t e s l a b e• Puternica antropizare a reliefului şi diminuarea spaţiilorverzi prin dezvoltarea accelerată a sectorului imobiliar;• Existenţa unor resurse naturale limitate;• Existenţa reţelelor de utilităţi doar în anumite zone aleoraşului;• Lipsa unor amenajări de petrecerea a timpului liber dinnoile zone rezidenţiale;• Transportul în comun al oraşului insuficient dezvoltat;• Prezenţa câinilor vagabonzi;O p o r t u n i t ă ţ i• Continuarea şi finalizarea proiectelor aflate în curs deimplementare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şitehnico-edilitare;• Iniţierea unor proiecte de dezvoltare urbană;• Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură urbanădin fonduri nerambursabile europene prin ProgramulOperaţional Regional;• Realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov;• Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va generadezvoltarea unor proiecte importante de infrastructură;A m e n i n ţ ă r i• Dezvoltarea amenajărilor urbane într-un ritm mult sub celal dezvoltării şi expansiunii zonelor rezidenţiale noi;• Dezvoltarea imobiliară haotică poate avea un impactputernic asupra unei dezvoltări urbane armonioase;• Încetinirea/neimplementarea proiectelor de dezvoltare aoraşului;

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂP u n c t e t a r i• Creşterea numerică a populaţiei stabile (+23,7% faţă deanul 2002);• Revenirea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani;• Sporul natural pozitiv în creştere;• Valorile pozitive ale soldului migrator crescătoare înperioada 2004-2008;• Evoluţia crescătoare a numărului mediu de salariaţi dinoraşul Voluntari;• Dezvoltarea economică a oraşului a condus ladiversificarea ofertei de muncă;• Rata şomajului de la nivelul judeţului se situează mult subnivelul mediu naţional;• Înregistrarea unor venituri salariale ridicate la niveluljudeţului Ilfov, comparativ cu nivelul mediu naţional;P u n c t e s l a b e• Densitatea ridicată a populaţiei pe teritoriul intravilan aloraşului (1.216,9 loc./km 2 );• Prezenţa fenomenului de îmbătrânire demografică;• Creşterea ratei şomajului pe fondul dezvoltării crizeieconomice naţionale;• Insuficienţa numerică a unităţilor de învăţământ (în specialgrădiniţe);O p o r t u n i t ă ţ i• Apropierea de municipiul Bucureşti creşte oportunităţileoferite pe piaţa muncii pentru locuitorii oraşului;• Atractivitatea zonei de nord a Bucureştiului pentru marilecompanii, care pot genera locuri de muncă;• Proiectele de dezvoltare a infrastructurii pentru creştereaaccesibilităţii zonei;• Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură dinfonduri nerambursabile;• Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va generadezvoltarea economică a zonelor din proximitateamunicipiului Bucureşti;A m e n i n ţ ă r i• Criza economică şi financiară de la nivel naţional ce areimpact asupra dezvoltării economice şi a pieţei locurilor demuncă;• Posibilitatea creării unui deficit de forţă de muncă deaproximativ 39%, peste 15 ani, la nivelul oraşului;

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 1233. TERENURI ŞI LOCUINŢEP u n c t e t a r i• Dezvoltarea accelerată a zonelor rezidenţiale, numărul delocuinţe a crescut cu 27,6% din anul 2004;• Suprafaţa locuibilă medie ridicată (80,6 mp/locuinţă);• Dezvoltarea unui număr ridicat de proiecte imobiliare înoraşul Voluntari, în perioada 2004-2009;• Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, prin dezvoltareanoilor proiecte rezidenţiale;• Extinderea serviciilor bancare, centrelor comerciale,serviciilor de educaţie şi sănătate în zona Voluntari;• Extinderea liniei de metrou din Bucureşti (staţia Pipera);• Construirea pasajului Pipera - Tunari a dus ladecongestionarea traficului rutier din zonă;• Existenţa unui serviciu de transport local care face legăturacu municipiul Bucureşti;• Implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor deechipare edilitară;P u n c t e s l a b e• Existenţa reţelelor de utilităţi doar în anumite zone aleoraşului;• Lipsa unor amenajări de petrecerea a timpului liber dinnoile zone rezidenţiale;• Transportul în comun al oraşului insuficient dezvoltat;• Impactul crizei economice, de la finalul anului 2008, asuprasectorului de construcţii;• Dezvoltarea lentă a infrastructurii rutiere şi tehnicoedilitareîn zonele rezidenţiale noi;• Diferenţa de dezvoltare între cartierul Pipera şi cartierulVoluntari oraş;O p o r t u n i t ă ţ i• Necesitatea de extindere a municipiului Bucureşti;• Dezvoltarea sectorului imobiliar în afara Bucureştiului;• Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură urbanădin fonduri nerambursabile• Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va generadezvoltarea unor proiecte importante de infrastructură;A m e n i n ţ ă r i• Dezvoltarea amenajărilor urbane într-un ritm mult sub celal dezvoltării şi expansiunii zonelor rezidenţiale noi;• Dezvoltarea imobiliară haotică;• Încetinirea/neimplementarea proiectelor de dezvoltare aoraşului;• Criza economică poate genera stoparea unor proiecteimobiliare

4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUIP u n c t e t a r i• Traversarea oraşului de către DN2;• Densitatea drumurilor publice este peste media naţională;• Construirea pasajului Pipera - Tunari a dus ladecongestionarea traficului rutier din zonă;• Trendul ascendent înregistrat în ultimii ani a lungimiistrăzilor orăşeneşti modernizate;• Existenţa unui serviciu de transport local care face legăturacu municipiul Bucureşti;• Implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor deechipare edilitară;• În oraşul Voluntari funcţionează cea mai mare centralătelefonică din Județul Ilfov;• Acces facil la infrastructura feroviară şi aeriană;• Existenţa unei conducte de gaz metan;P u n c t e s l a b e• Aproape jumătate (62,8 km) dintre străzile orăşeneşti suntde pământ;• Starea necorespunzătoare a trotuarelor în anumite zoneale oraşului;• Lipsa unui sistemul de alimentare cu apă la nivelulîntregului oraş;• Reţeaua de canalizare acoperă o zonă restrânsă;• Existenţa gospodăriilor care dispun de canalizare prin foseseptice necorespunzătoare;• Lipsa unei staţii de epurare;• Lipsa unei staţii de tratare a apei potabile;• Cantitatea medie de apă distribuită consumatorilor estesub media judeţului;• Canalizarea pluvială subdimensionată, fapt ce determinăinundarea gospodăriilor din anumite zone ale Voluntariuluiîn timpul ploilor torenţiale;• Întreruperile repetate ale furnizării curentului electric;O p o r t u n i t ă ţ iA m e n i n ţ ă r i• Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură urbanădin fonduri nerambursabile europene prin ProgramulOperaţional Regional;• Realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov;• Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va generadezvoltarea unor proiecte importante de infrastructură;• Dezvoltarea imobiliară haotică poate genera probleme înrealizarea unor căi de acces modernizate;• Adâncirea actualei crize economice poate generareducerea surselor proprii de venituri şi implicit reducereasumelor alocate investiţiilor în infrastructură;

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 1255. SERVICII PUBLICEP u n c t e t a r iAsi st enţă soci al ă• Experienţă în proiecte finanţate din fonduri naţionale şicomunitare, în domeniul serviciilor sociale;• Exi s tenţa Centrului “Sfântul Serafim de Sarov” pentrucopii cu dezabilități;Servicii pu b lice• Externalizarea serviciilor publice locale de transport încomun, alimentare cu apă potabilă şi canalizare,alimentare cu gaze naturale, managementul deşeurilor,salubritate;• Modernizarea pieţei Gheţea;• Este în curs de implementare proiectul “Amenajare Parcîn Oraşul Voluntari”• Există un proiect privind colectarea selectivă începând cuanul 2004;P u n c t e s l a b eAsi st enţă so ci al ă• Servicii comunitare insuficient dezvoltate pentrupersoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime aleviolenţei domestice etc.;• Număr relativ mic de asociaţii şi fundaţii care activeazăîn domeniul social ;Servicii pu b lice• Probleme în asigurarea calităţii serviciilor de alimentarecu apă şi canalizare;• Pregătirea şi specializare insuficientă a resurselor umanedin instituţiile publice;• Efectivul redus de cadre de poliţie în raport cunecesităţile populaţiei;• Creşterea ratei infracţionalităţii la nivel local;• Infrastructura serviciilor publice este insuficientă şi slabdotată;• Suprafaţa spaţii verzi/locuitor este mult sub mediajudeţeană şi naţională;• Gradul scăzut de acoperire a populaţiei cu servicii desalubritate (46% în anul 2010);• Lipsa locurilor de agrement amenajate corespunzător;• Numărul ridicat al câinilor vagabonzi;Înv ă ţăm ân t şi cultur ă• Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi de învăţământ;• Existenţa unei creşe;• Existenţa a 5 terenuri de sport în cadrul unităţilorşcolare, fapt ce asigură un raport al elevilor/teren desport inferior situaţiei de la nivel naţional;• Construcţia unei noi săli de sport în cartierul NicolaeBălcescu;• Clarificarea situaţiei juridice a Bazei Sportive din stradaGheorghe Dinică şi repunerea acesteia în funcţiune;• Organizarea de evenimente cultural artistice periodice,Înv ă ţăm ân t şi cultur ă• Personal didactic insuficient, în timp ce populaţia şcolarăa crescut, numărul cadrelor didactice a urmat un trenddescendent;• În oraşul Voluntari nu funcţionează nicio bibliotecăpublică;• Unităţile de învăţământ sunt dotate necorespunzător (înspecial cu calculatoare – la un calculator revin 18,61 elevifaţă de 14,87 la nivelul judeţului Ilfov şi 12,27 la nivelnaţional);• Numărul insuficient de săli de gimnastică, ateliere şi

precum Zilele Oraşului Voluntari;• Funcţionarea Casei de Cultură Voluntari care are un rolimportant în organizarea acţiunilor cultural-artistice,educative, de informare şi de divertisment;• Existenţa unor instituţii de învăţământ privat, în specialunităţi preşcolare;• Existenţa unui institut de cercetare-dezvoltare;laboratoare şcolare;• Lipsa unor ateliere şcolare – la nivelul oraşului revin1.377 elevi la un laborator, faţă de 659 la nivel naţional.Să nă t ate• Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi sanitare însistemul public şi privat care asigură serviciile medicalepentru populaţie;• Sector privat de sănătate foarte bine dezvoltat;• Existenţa unei clinici medicale naturiste;• Existenţa serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;• Implementarea unor acţiuni de diagnosticare gratuită apopulaţiei pornind de la iniţiativa Primăriei OraşuluiVoluntari;Să nă t ate• Indicatorii medici-sector public la 10.000 locuitori,paturi la 10.000 locuitori şi personal mediu sanitarsectorpublic la 10.000 locuitori se încadrează mult subnivelul judeţean şi naţional;• Lipsa personalului medical;• Lipsa unui spital orăşenesc;O p o r t u n i t ă ţ iAsi st enţă so ci al ă• Dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu organizaţiilenon-guvernamentale;• Accesarea fondurilor europene şi a programelornaţionale în domeniul asistenţei sociale;• Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentrumediul economic ce angajează persoane din grupurilevulnerabile în vederea integrării acestora în societate;• Înfiinţarea unui Centru After School pentru copiii ai cărorpărinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate;• Înfiinţarea unui Incubator de Întreprinderi Sociale, undegrupurile vulnerabile pot desfăşura activităţi generatoarede venituri;• Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între APL şisectorul non-guvernamental;A m e n i n ţ ă r iAsi st enţă so ci al ă• Te ndin ţa de îmbătrânire a p opulaţiei;• Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;• Procesul greoi de obţinere a fondurilor europene;• Populaţia asistată socială preferă să fie susţinută social îndefavoarea implicării active din punct de vedereeconomic;• Creşterea ratei şomajului pe fondul crizei economicepoate avea ca efect majorarea ponderii persoanelor cenecesită asistenţă socială;• Plecarea din sistemul asistenţei sociale a personaluluispecializat.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 127Servicii pu b lice• Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu societatea civilăpentru sprijinirea şi îmbunătăţirea serviciilor publice;• Informatizarea furnizării serviciilor publice;• Accesarea fondurilor nerambursabile destinateîmbunătăţirii serviciilor publice;• Specializarea resurselor umane cuprinse în instituţiilefurnizoare de servicii publice;Înv ă ţăm ân t şi cultur ă• Dezvoltarea activităţilor educative care să stimulezeînclinaţia spre cultură a populaţiei tinere;• Mijloacele tehnice actuale pot fi folosite pentruîmbunătăţirea procesului didactic şi auto-didactic, prinameliorarea modului de prezentare, reducerea timpuluide transmitere/asimilare a informaţiilor, îmbunătăţireacomunicării dintre profesor/instituţie şi elev, sporireanumărului de surse de informare şi documentare;• Dezvoltarea activităţilor educative care să stimulezeînclinaţia spre cultură a populaţiei tinere;• Existenţa fondurilor europene direcţionate spreperfecţionarea actului didactic;• Existenţa fondurilor europene disponibile pentrureabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şidotarea corespunzătoare a acestora;• Programele şcolare internaţionale care permit şcolilorlocale să stabilească parteneriate cu instituţii deînvăţământ din străinătate;Să nă t ate• Accesarea de fonduri europene destinate reabilitării,modernizării sau echipării infrastructurii serviciilor desănătate;• Dezvoltarea mediului privat medico-sanitar (dezvoltareacabinetelor medicale de specialitateServicii pu b lice• Capacitate scăzută de adaptare la normele impuse deUniunea Europeană cu privire la principalele serviciipublice, în special din punctul de vedere almanagementului de mediu;• Accentuarea problemelor economice şi scădereanivelului de trai;• Deprecierea calităţii vieţii populaţiei poate duce lacreşterea ratei infracţionalităţii;Înv ă ţăm ân t şi cultur ă• Dezinteresul pentru educaţie şi scăderea calitativă aînvăţământului românesc;• Subfinanţarea sistemului de învăţământ românesc;• Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice tinere(salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe);• Politica de salarizare existentă în domeniul educaţionalcare poate avea influenţe negative asupra calităţii actuluieducaţional;• Creşterea ratei abandonului şcolar, ca urmare ainstabilităţii financiare şi materiale a mediului familial;• Frecventele schimbări legislative privind sistemulromânesc de învăţământ;• Scăderea gradului de atractivitate al sistemului deînvăţământ pentru profesorii tineri;• Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de cultură;• Insuficienţa fondurilor alocate pentru instituţiileculturale şi investiţiile în acest domeniu;Să nă t ate• Subfinanţarea sistemului medical• Scăderea calităţii serviciilor medicale• Scăderea gradului de atractivitate a sistemului public desănătate pentru tinerii medici;• Amploarea fenomenului migratoriu în rândulpersonalului medico-sanitar spre statele UniuniiEuropene (în special Franţa şi Germania);• Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slabmotivantă

6. DEZVOLTAREA ECONOMICĂP u n c t e t a r i• Creşterea numărului de persoane juridice active economic lanivelul oraşului Voluntari, în perioada 2005-2009;• Spiritul antreprenorial dezvoltat la nivelul oraşului Voluntari;• Concentrarea activităţii economice în proximitatea capitalei;• Construirea Centrului cultural şi de afaceri pentru susţinereaIMM-urilor;• Creşterea valorică a cifrei de afaceri a persoanelor juridiceactive economice;• Implicarea autorităţilor publice în sprijinirea activităţiloreconomice;• Nivelul productivităţii muncii de la nivelul persoanelor juridiceactive economic de la nivelul oraşului Voluntari peste niveluljudeţean;• Infrastructura rutieră avantajoasă pentru transportul demărfuri;• Accesibilitatea facilă a oraşului din punct de vedere rutier,feroviar şi aerian;• Existenţa infrastructurii de sprijin a afacerilor (platformăindustrială, parcul logistic);• Concentrarea investiţiilor străine directe în regiunea Bucureşti– Ilfov;O p o r t u n i t ă ţ iP u n c t e s l a b e• Impactul crizei economice, de la finalul anului 2008,asupra mediului de afaceri;• Existenţa reţelelor de utilităţi doar în anumite zoneale oraşului;A m e n i n ţ ă r i• Necesitatea de extindere a municipiului Bucureşti;• Extinderea activităţii economice în afara Bucureştiului;• Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va generadezvoltarea economică a zonelor din proximitate;• Realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov;• Impactul crizei economice asupra mediului de afaceridin România;• Modificări ale legislaţiei privitoare la activitateaagenţilor economici neavantajoase pentruimpulsionarea activităţii economice;• Încetinirea/neimplementarea proiectelor dedezvoltare a oraşului;

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 1297. MEDIUP u n c t e t a r i• Desfăşurarea unor acţiuni de informare a populaţieiprivind importanţa colectării selective a deşeurilor încadrul unor sesiuni organizate;• Realizarea unor acţiuni pentru protecţia mediului, precumacţiuni de ecologizare a terenurilor din cadrul oraşului;• Existenţa Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă,dotat cu mai multe autospeciale de intervenţie;• Existenţa unei suprafeţe destul de ridicate de pădure(Pădurea Băneasa-Tunari, Pădurea Andronache, PădureaBoldu-Creţuleasca);• Desfăşurarea unor acţiuni de colectare a deşeurilor deechipamente electrice şi electronice la nivel local;O p o r t u n i t ă ţ i• Existenţa fondurilor europene direcţionate către proiecteîn domeniul salubrităţii, canalizării, apelor uzate şiprotecţiei mediului, în general;• Existenţa unor finanţări guvernamentale pentru proiectede mediu (lucrări de regularizare a scurgerilor pe versanţi,îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, lucrări dedirijare a apei, corectări de torenţi, asanări, combatereaeroziunii solului, decolmatări, captare izvoare, împăduriri,intervenţii în situaţii de risc, etc.);• Existenţa unor programe de finanţare în domeniul energieiregenerabile;• Existenţa programelor de finanţare susţinute de Fondulpentru Mediu, precum: programul Rabla, programul deîmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurireaterenurilor agricole degradate, programul naţional deîmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţiiverzi în localităţi, etc.;P u n c t e s l a b e• Nivelul destul de ridicat de poluare a aerului din cauzatraficului rutier;• Poluarea fonică a Voluntariului prin prisma vecinătăţii cuAeroportul Internaţional Băneasa;• Existenţa zonelor neacoperite de reţeaua de canalizarelocală, în cadrul cărora fosele septice poluează pânzafreatică prin scurgeri;• Mirosul neplăcut cauzat de revărsările foselor septice;• Lipsa unei staţii de epurare a apelor uzate;• Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor în vecinătateacartierelor rezidenţiale din Pipera;• Declararea oraşului Voluntari localitate vulnerabilă lapoluarea cu nitraţi din activităţi agricole;• Depozitarea necontrolată a deşeurilor în pădurile dinlocalitate;A m e n i n ţ ă r i• Schimbările climatice care favorizează creşterea frecvenţeiploilor torenţiale care generează inundaţiile şi alunecărilede teren;• Construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov prin Voluntari (laest de Bulevardul Pipera) poate avea ca rezultat poluareaatmosferei prin emisiile de gaze, dar şi poluarea fonică,prin zgomotul produs de autovehicule şi autocamioane;• Degradarea cadrului natural (flora şi fauna) în cazuldezvoltării urbanistice necontrolate;

11. ANALIZA PESTELS t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 131

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 133PESTEL este acronimul englezesc de laPolitical, Economic, Social, Technical,Environment şi Legislative.Analiza PESTEL este o metodă deevaluare a expunerii oraşului Voluntarila influenţa factorilor contextuali. Acesttip de analiză are în vedere influenţeleexterne generate de factorii politici şilegislativi, de mediul socio-economic, demodificările tehnologice şi de mediu dela nivel regional, naţional şi chiarinternaţional asupra dezvoltării oraşuluiVoluntari.Factorul politicUnul dintre cei mai importanţi factoriexterni de ordin politic/administrativeste reorganizarea administrativă. Înprezent, România cuprind 8 regiuni dedezvoltare cu 41 judeţe, la care seadaugă municipiul Bucureşti. În ultimaperioadă, însă, factorii politici discutătot mai mult despre necesitateareorganizării administrative a României,scenariile fiind variate în funcţie deformaţiunile politice care pun în discuţieaceastă problemă. Una din alternativeeste înfiinţarea la 7 judeţe mari (înforma actualelor regiuni de dezvoltare)la care s-ar adăuga Bucureştiul (din careva face parte şi oraşul Voluntari). Un altscenariu este cel al reorganizăriiadministrative ţinându-se cont deinteresele minorităţilor, din care arrezulta 16 judeţe. Cert este că toatescenariile vehiculate plaseazăVoluntariul în aceeaşi regiune/judeţ cumunicipiul Bucureşti. Reorganizareaadministrativă ar avea efectesemnificative în ceea ce priveşteadministraţia publică, dar şi asupralocuitorilor şi mediului de afaceri dinoraşul Voluntari.Din punct de vedere administrativ îndezvoltarea oraşului Voluntari mai potinterveni alte două scenarii posibile:Crearea zonei metropolitaneBucureşti sau TransformareaVoluntariului în sectorul 7 al capitalei.În timp ce prima variantă nu ar aducemodificări în ceea ce priveşte structuraadministraţiei publice locale, cea de adoua ar avea consecinţe semnificativeasupra formării bugetului local,atribuţiilor funcţionarilor şi instituţiilorpublice, relaţiilor dintre instituţii, dar şiasupra cetăţenilor localităţii.Un alt factor extern este reprezentat deformaţiunile politice aflate laguvernare si de programul deguvernare a acestora. Priorităţilestabilite de aceştia pot direcţionadezvoltarea oraşului Voluntari spre unsector sau altul sau pot favorizadezvoltarea altor localităţi îndetrimentul Voluntariului. Actualulprogram de guvernare prevede 25 deobiective, care, odată îndeplinite voravea multiple efecte asupra oraşuluiVoluntari. Între acestea, amintim:revizuirea Constituţiei în vedereamodernizării statului, a perfecţionăriimecanismului de funcţionare a puterilorîn stat şi punerea în aplicare arezultatelor Referendumului naţionaldin 22 noiembrie 2009; revizuireasistemului de pensii pentru asigurareasustenabilităţii financiare a acestuia;sprijinirea prin măsuri concrete aagriculturii în vederea dezvoltăriiindustriei alimentare, modernizareasatului şi reabilitarea sistemuluinaţional de irigaţii; continuareareformei în domeniul educaţiei potrivitPactului Naţional pentru Educaţie;reforma în domeniul sănătăţii,continuarea procesului de reformă îndomeniul justiţiei, dezvoltarea în ritmrapid a infrastructurii; relansareaturismului şi a sportului ca domenii deimportanţă naţională; asigurareacondiţiilor necesare în domeniulcercetării ştiinţifice şi tehnice în vedereaafirmării activităţii de creaţie şi inovare,dezvoltării unor tehnologii autohtoneavansate, creşterii competitivităţiiproduselor româneşti, etc.Reforma administraţiei publice esteun alt factor important care are unimpact direct asupra dezvoltăriiVoluntariului. Programul de guvernare2009-2012 vizează şi restructurareaaparatului administraţiei publice peprincipii de eficienţă şi performanţă şidescentralizarea, inclusiv financiară, aadministraţiei publice prin delimitareaclară a competenţelor pe principiieuropene în scopul creşterii puterii dedecizie, cu respectarea principiuluisubsidiarităţii şi introducereastandardelor de cost.O influenţă importantă este resimţită şiîn urma reformei salarizării bugetare.Conform art. 41 alin. (1) din legea-cadrunr.330/2009, începând cu 1 ianuarie2011 şi până la 31 decembrie 2012sistemul public de salarizare şiierarhizare va fi reformat şi simplificatprintr-un proiect de lege, care săprevadă inclusiv: reducerea număruluide funcţii din sectorul bugetar, trecereatreptată la salarii nominale,îmbunătăţirea ierarhiilor în cadruldomeniilor bugetare şi a sistemului degrade, gradaţii şi trepte salariale.Descentralizarea administraţieipublice are şi ea implicaţii în mai multesectoare precum: cultură, educaţie,

sănătate sau agricultură.Descentralizarea presupune, potrivitcadrului legal în vigoare, transferul decompetenţă administrativă şi financiarăde la nivelul administraţiei publicecentrale la nivelul administraţiei publicelocale sau către sectorul privat.Argumentul principal al descentralizăriiadministraţiei publice este faptul căadministraţia publică locală este cea maiîn măsură să răspundă cerinţelorspecifice fiecărei comunităţi localebeneficiare.Şi relaţiile bilaterale – parteneriatestrategice şi relaţii speciale – pot aveaun impact asupra dezvoltării oraşuluiVoluntari. În prezent, România arerelaţii bilaterale cu peste 110 ţări de petoate continentele. Impactul pe carerelaţiile bilaterale le pot avea asupraoraşului Voluntari este cu atât mai marecu cât localitatea este situată înproximitatea capitalei, dispunând de opondere destul de ridicată de investitoristrăini. Practic, relaţiile bilaterale dintredouă state pot avea un impactsemnificativ inclusiv asupra dezvoltăriieconomice, contribuind la notorietateapozitivă a Voluntariului în faţainvestitorilor străini.Factorul economicCriza economică mondială reprezintăunul dintre cei mai importanţi factorieconomici care pot interveni îndezvoltarea Voluntari. Resimţită înRomânia începând cu trimestrul III alanului 2008, criza a produs o serie deefecte nefaste la nivelul economieilocale: creşterea ratei inflaţiei,creşterea numărului de şomeri,scăderea numărului întreprinderiloractive, diminuarea investiţiilor, etc. Înultima perioadă se vorbeşte tot maimult de existenţa unei crize mondiale detip W, ceea ce ar avea efectesemnificative asupra oraşului Voluntari.Formele recesiunilor economice suntutilizate de către economişti pentru adescrie diferite tipuri de recesiune. Celemai cunoscute categorii sunt recesiunileîn formă de V, recesiunile în formă de U,recesiunile în formă de L şi recesiunileîn formă de W, numele acestora venindde la evoluţia grafică a indicatoriloreconomici în timpul crizelor. Astfel,recesiunea în formă de W apare atuncicând economia înregistrează o căderesemnificativă, urmată de o uşoarărevenire şi, mai apoi, din nou derecesiune. Trendul din ultimele luni(scăderea masivă a economiei începândcu anul 2008, urmată de revenireaeconomică din anul 2011) a determinatmai mulţi analişti să ia în considerarescenariul recesiunii de tip W. Aceastăvariantă a fost alimentată deposibilitatea intrării SUA în incapacitatede plată, urmată de cădereaconsiderabilă a burselor în special înAmerica şi Europa. Intrarea Românieiîntr-o nouă perioadă de recesiunereprezintă o ameninţare la adresadezvoltării oraşului Voluntari,repercusiunile economice urmând a firesimţite în toate sectoarele de interes(cultură, sănătate, educaţie,infrastructură, etc.).Guvernul României prin politicamacroeconomică adoptată joacă un rolfoarte important în dezvoltarea oraşuluiVoluntari. Intervenţia guvernului poateinfluenţa atât mediul public, cât şimediul privat. Politica monetară aRomâniei reprezintă un factor major deinfluenţă prin acţiunile pe careautorităţile le realizează pentru ainterveni pe piaţă: stabilirea cantităţiide masă monetară aflată în circulaţie,stabilirea unui prag maxim a inflaţiei,stabilirea nivelului ratei dobânzii, etc. Pede altă parte, politica fiscală areimplicaţii directe asupra dezvoltăriicompaniilor din Voluntaro. Una dinmăsurile recente care au afectat în maremăsură întreprinderile de pretutindenieste creşterea TVA-ului de la 19% la24%. Astfel, nivelul fiscalităţii impus deadministraţia centrală estedeterminantă pentru oraşul Voluntari.Nu trebuie omise din lista factoriloreconomici nici alte reglementări careconstrâng mediul de afaceri, precumsalariul minim brut pe economie. Înprezent, conform H.G. 1193/2010nivelul acestuia este de 670 RON, ceeace înseamnă că orice angajator esteobligat să plătească un salariat cu celpuţin 670 RON pentru un programcomplet de lucru de 170 ore pe lună.Pentru administraţia publică localămodificarea principalilor indicatorimacroeconomici pe parcursul anuluibugetar poate determina rectificări alebugetului iniţial aprobat pentru anul încurs.Pentru dezvoltarea oraşului Voluntarieste important de luat în considerare şisistemul bancar, în special politica decreditare adoptată. Accesul la creditarea reprezentat una dintre principalelebariere ale antreprenorilor din Româniaîn ultimii ani.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 135Factorul socio-culturalUnul dintre cei mai importanţi factorisocio-culturali este politicademografică adoptată de România, deşisintagma de „politică demografică” esteimpropriu utilizată în prezent existânddoar măsuri izolate de susţinere anatalităţii. Odată cu reducerea bugetarăcauzată de criza economică o serie demăsuri de susţinere au fost eliminate.Spre exemplu, s-a renunţat lasubvenţionarea tinerelor familii(eliminarea ajutorului financiar de 200Euro la constituirea familiei, acordatconform Legii 396/2006) ori lasubvenţionarea tinerelor mame lanaşterea copiilor (eliminarea ajutoruluide 230 RON acordat la naştere).Pentru un oraş în cadrul căruia migraţiapopulaţiei a determinat o creşteredestul de semnificativă a volumuluidemografic în ultimii ani, fenomenulmigraţiei reprezintă un factor externsemnificativ. Din acest punct de vedereun factor care poate influenţa evoluţiaVoluntariului este notorietatea acestuiaîn special în plan extern. Creştereanumărului de imigranţi are efecteasupra bugetului local nu doar prinimpozitul pe proprietate şi teren, ci şiprin creşterea numărului deîntreprinderi economice.Legea educaţiei este un alt factorextern care poate influenţa Voluntariulprin modificările aduse faţă de vechilereglementări. Una dintre cele maiimportante noutăţi constă înmodificarea structurii sistemului deînvăţământ preuniversitar: clasapregătitoare de la grădiniţă se mută laînvăţământul primar, iar clasa a IX-a semută la gimnaziu (din 2013).De asemenea, reforma sistemuluisanitar poate aduce o serie demodificări şi în unităţile medicosanitaredin Voluntari.Factorul tehnologicImpactul factorilor tehnologici este cuatât mai mare în oraşul Voluntari cu câtpeste 50% din cheltuielile totale dinactivitatea de cercetare-dezvoltare esteconcentrată în Regiunea de DezvoltareBucureşti-Ilfov. Mai mult decât atât, înVoluntari îşi desfăşoară activitateaInstitutul naţional de Cercetare -Dezvoltare pentru Microtehnologie IMTBucureşti.Există mai mulţi factori tehnologici carepot influenţa dezvoltarea sustenabilă aoraşului Voluntari: finanţarea cercetării,nivelul de dotare tehnologică, rata deînnoire a produselor tehnologice,tehnologia informaţiei şi comunicării,accesul la reţelele electronice decomunicare rapide, etc.Reglementările europene sau naţionalecu privire la nivelul minim de dezvoltaretehnologică din întreprinderi reprezintăunul dintre factorii externi importanţi îndezvoltarea economică a oraşului.Impunerea unor standarde tehnologicegreu de susţinut din punct de vederefinanciar de către întreprinderi poateduce la închiderea majorităţii dintreacestea, însă poate duce şi la o creştere acalităţii serviciilor şi produselorfurnizate şi la o reducere a impactuluiasupra mediului înconjurător.Susţinerea domeniului cercetării &dezvoltării şi a transferului tehnologicpot, de asemenea, influenţa dezvoltareaoraşului Voluntari. Este importantă nudoar descoperirea unor soluţii inovativela problemele curente ci şi punereaacestora în practică. Tocmai din acestmotiv, ponderea finanţării domeniuluide R&D din bugetul de stat este foarteimportantă.Un alt factor extern este tehnologiasocietăţii informaţionale. La nivelnaţional, în anul 2009 pondereagospodăriilor care au acces la uncomputer acasă se cifrează la 42,2%, întimp ce ponderea gospodăriilor care auacces la internet este de 35,1%. în ceeace priveşte persoanele cu vârstacuprinsă între 16 şi 74 de ani, care auutilizat vreodată computerul, pondereaacestora este de circa 35%. Creştereaaccesibilităţii populaţiei la internetpoate duce la o dezvoltare a vânzăriloron-line inclusiv pentru firmele dinVoluntari.Dezvoltareatehnologiilorinformaţionale şi posibilitateaachiziţionării acestora este un factorimportant cu influenţă directă asupraadministraţiei publice locale, aplicareacelor mai bune tehnologii (hardware şisoftware) putând reduce costurile defuncţionare şi stimulând creştereacalităţii serviciilor publice furnizate.Factorul mediuHazardele naturale reprezintă unuldintre factorii de mediu cel mai greu decontrolat. În cadrul factorilor de mediuce pot influenţa dezvoltarea viitoare aoraşului Voluntari, trebuie luate înconsiderare seismele, fenomenelemeteorologice extreme, dar şi alte tipuri

de catastrofe naturale precuminundaţiile sau alunecările de teren.Normele europene privind protecţiamediului sunt un alt factor extern. Spreexemplu, de la 1 septembrie 2010 a fostinterzisă comercializarea becurilorincandescente de 75 waţi, după ce înurmă cu un an s-a dispus aceeaşimăsură în ceea ce priveşte becurile de100 waţi. Astfel, magazinele din întreagaUniune Europeană nu vor mai avea voiesa le vândă, populaţia fiind nevoită săcumpere becuri ecologice, fluorescente.Şi politicile publice de la nivel naţionalpot afecta dezvoltarea oraşuluiVoluntari. Unul dintre cele maiimportante programe implementate înultimele luni este Programul destimulare a înnoirii Parcului AutoNaţional (Rabla) care vizează şidiminuarea poluării cauzate deautoturisme prin înnoirea Parcului autonaţional. Conform Guvernului României,până în prezent au fost casate 189.193autoturisme prin acest program,reprezentând circa 5% din totalulautoturismelor rutiere înmatriculate încirculaţie în anul 2009. În acelaşi timp,au fost achiziţionate 61.532 deautoturisme noi. Astfel de politicipublice au impact şi asupra dezvoltăriioraşului Voluntari, nu doar din punct devedere ecologic ci şi social şi economic.Factorul legislativUn prim factor este legislaţiaeuropeană în vigoare, cele maiimportante documente care trebuieavute în vedere în acest sens fiind:Constituţia Europeană, Tratatul deAderare a României la UniuneaEuropeană şi Tratatele UniuniiEuropene (Tratatul de la Lisabona,Tratatul de la Nisa, Tratatul de laAmsterdam, etc.).Un alt factor juridic este legislaţianaţională, cu modificările şicompletările ce pot apărea. ConformConstituţiei României, parlamentuladoptă legi constituţionale, legi organiceşi legi ordinare.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 13712. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI VOLUNTARI

12.1. FUNDAMENTARES t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 139

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 14112.1.1. Analiza situaţieioraşuluiStrategia de dezvoltare a oraşuluiVoluntari nu ar trebui considerată ca unsimplu instrument de susţinere şicoordonare a planurilor şi viziunilorexistente, dezarticulate.Situaţia prezentă arată o comunitate încare politicile existente sunt maidegrabă slabe şi incerte, unde procesuldecizional este destul de instabil şi petermen scurt, în care societatea civilăeste în evoluţie, către maturitate, undesocietatea urbană este inegală,fragmentată, controversată.Oraşul Voluntari a cunoscut în ultimuldeceniu o dezvoltare accentuată,dinamica evoluţiei unor indicatorieconomici fiind mult peste medianaţională.Necesitatea armonizării planurilor dedezvoltare în cadrul localităţii, dar şi culocalităţile limitrofe, a cooperării îndezvoltare, în special cu municipiulBucureşti, este evidentă în cazuloraşului Voluntari, iar strategia dedezvoltare locală încearcă acest lucru.Strategia de dezvoltare a oraşuluiVoluntari ar trebui să fie un instrumentde lucru şi de condiţionare care propuneimplementarea unor opţiuni inedite saumai vechi, revizuite care vor afectastructural societatea urbană şi vorcontribui la împuternicirea locală,introducând şi aplicând trei principiifundamentale: împărţirea deciziilor,abordare integrată şi participare .12.1.2. Analiza contextuluilocal, judeţean, regional,naţional şi europeanLa nivelul oraşului Voluntari există oserie de documente de planificare adezvoltării locale, respectiv:- Strategia de dezvoltareeconomico-socială a oraşuluiVoluntari pentru perioada 2007-2013 aprobată prin HotărâreaConsiliuluiLocalnr.17/16.03.2007;- Planul Integrat de DezvoltareUrbană a oraşului Voluntariaprobat prin Hotărârea ConsiliuluiLocal nr. 30/18.02.2010.Aceste documente stabilesc o serie depriorităţi de dezvoltare la nivel local şifundamentează implementarea unorproiecte.Principalele obiective prevăzute înstrategia de dezvoltare a oraşuluiVoluntari sunt:- Transformarea oraşului Voluntariîntr-un oraş european modern;- Dezvoltarea infrastructurii debază;- Îmbunătăţirea capacităţii derăspuns în situaţii de urgenţă;- Îmbunătăţirea calităţiiinfrastructurii educaţionale;- Dezvoltarea unui mediu socioculturalstabil;- Protecţia mediului;- Dezvoltarea urbană durabilă.Aceste obiective generale detaliate întroserie de obiective specifice aveau cascop transformarea Voluntariului întrunoraş modern al secolului 21.Dinamica dezvoltării impune oactualizare continuă A documentelor deplanificare existente şi racordareaacestora la abordările în planificare dela nivelele superioare de conducere.La nivelul judeţului Ilfov au fostadoptate o serie de documentestrategice de dezvoltare, respectivStrategia de dezvoltare economicosocialăa judeţului Ilfov pentru perioada2007-2013 şi Planul de amenajare ateritoriului judeţean Ilfov documentecare reglementează dezvoltare la niveljudeţean.Printre obiectivele strategice aleConsiliul Judeţean Ilfov care se regăsescîn strategia de dezvoltare a judeţului:- Ridicarea standardului de viaţă allocuitorilor judeţului;- Asigurarea unui grad sporit decompetitivitate al tuturorsectoarelor de activitate;- Sprijinirea dezvoltării economiceprin promovarea parteneriatuluipublic-privat şi crearea deoportunităţi si facilităţi atractivepentru potenţialii investitoriautohtoni sau străini;- Promovarea unei agriculturiperformante şi revigorareaspaţiului rural, ca alternativăsocio-economică a mediului urban;- Dezvoltarea şi diversificareaserviciilor publice oferitecetăţenilor;- Modernizarea şi dezvoltareainfrastructurii fizice şi a celorlalteutilităţi publice;- Protecţia mediului înconjurător,dezvoltarea şi reabilitareainfrastructurii de mediu;- Dezvoltarea infrastructurii deafaceri;

- Valorificarea potenţialului turisticlocal.La nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov afost elaborat Planul pentru DezvoltareRegională 2007-2013 care are caobiectiv strategic: „până în 2015,calitatea vieţii în regiunea Bucureşti-Ilfovva atinge nivelul altor regiuni alecapitalelor europene, în termeni de accesla servicii publice, într-un context decreştere susţinută şi durabilă şi de crearede locuri de muncă de calitate pentrutoţi”.Acest obiectiv general se transpune înpatru obiective specifice, articulate peurmătoarele priorităţi:- Îmbunătăţirea capacităţiiadministrative regionale;- Îmbunătăţirea accesibilităţii şimobilităţii;- Îmbunătăţirea calităţii mediului,inclusiv utilizarea eficientă aresurselor de energie;- Stimularea creşterii economice şi aocupării forţei de muncă.La nivel naţional au fost elaborate şiadoptate o serie de documenteprogramatice, din care amintim de:- Cadrul Strategic Naţional deReferinţă (CSNR);- Strategia Naţională de DezvoltareDurabilă a României.CSNR oferă un cadru coerent pentru ceicare elaborează politici, programe şiplanuri de implementare. ViziuneaCadrului Strategic Naţional de Referinţă2007 - 2013 este „O Româniecompetitivă, dinamică şi prosperă”.Viziunea Strategică abordează nevoilede dezvoltare socio-economică, propunesoluţii pentru disparităţile sociale cucare se confruntă România şi sprijinăstrategiile UE de dezvoltare. CSNR are învedere următoarele priorităţi tematice:- Dezvoltarea infrastructurii de bazăla standarde europene;- Creşterea competitivităţii petermen lung a economieiromâneşti;- Dezvoltarea şi utilizarea maieficientă a capitalului uman dinRomânia;- Consolidarea unei capacităţiadministrative eficiente.Strategia Naţională de DezvoltareDurabilă a României prevede ca obiectivnaţional pentru orizontul temporal2013 „Sprijinirea dezvoltării economiceşi sociale echilibrate teritorial şidurabile a regiunilor Românieicorespunzător nevoilor şi resurselor lorspecifice prin concentrarea asuprapolilor urbani de creştere;îmbunătăţireacondiţiilorinfrastructurale şi a mediului de afaceripentru a face din regiunile României, înspecial cele rămase în urmă, locuri maiatractive pentru a locui, a le vizita, ainvesti şi a munci.”Documentul strategic naţionalprecizează că realizarea acestui obiectivva fi asigurată de acţiuni cu specificregional, subregional şi local, încadrateîn următoarele axe prioritare:- Sprijinirea dezvoltării durabile aoraşelor ca poli urbani de creştere;- Îmbunătăţirea accesibilităţiiregiunilor prin modernizareainfrastructurii de transportregionale şi locale;- Îmbunătăţirea infrastructuriisociale a regiunilor;- Consolidarea mediului de afaceriregional şi local;- Dezvoltarea durabilă şipromovarea turismului.La nivel european a fost adoptatăStrategia Europa 2020, care propunetrei priorități care se susțin reciproc:- Creștere inteligentă: dezvoltareaunei economii bazate pecunoaștere și inovare;- Creștere durabilă: promovareaunei economii mai eficiente dinpunctul de vedere al utilizăriiresurselor, mai ecologice și maicompetitive;- Creștere favorabilă incluziunii:promovarea unei economii cu orată ridicată a ocupării forței demuncă, care să asigure coeziuneasocială și teritorială.Obiectivele principale ale strategieisunt:- Rata ocupării forţei de muncă apopulaţiei cu vârsta cuprinsă între20 și 64 de ani să crească de lanivelul actual de 69% la cel puţin75%;- Investirea a 3% din PIB încercetare-dezvoltare (C-D), înparalel cu dezvoltarea unuiindicator care să reflecteintensitatea C-D și inovării;- Reducerea emisiilor de gaze cuefect de seră cu cel puţin 20%faţăde nivelurile din 1990,creșterea la20% a ponderii surselorregenerabile de energie înconsumul final de energie și ocreștere cu 20% a eficienţeienergetice;- Reducerea ratei de abandon de lavaloarea actuală de 15% la 10%șimajorareaprocentajului

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 143persoanelor cu vârsta cuprinsăîntre 30 și 34 de ani cu studiisuperioare de la 31% la cel puţin40% în 2020;- Numărul cetăţenilor europeni cuun nivel de trai inferior praguluinaţional de sărăcie ar trebui reduscu 25%, ceea ce ar însemnascoaterea a peste 20 de milioanede persoane din sărăcie.12.1.3. Diagnoza şiidentificarea categoriei deabordare strategică1. Caracteristici pozitive:Existenţa unui Potenţial economic.Oraşul Voluntari deţine câteva atuurieconomice care îl disting: numărulpersoanelor juridice active din punct devedere juridic ce revine la 1.000 delocuitori, este foarte mare( 97,9‰ faţăde 32,1‰ la nivel naţional), numărmare de societăţi comerciale cu capitalstrăin,productivitatea muncii superioarănivelului judeţean, evoluţia cifrei deafaceri a persoanelor juridice a crescutspectaculos, dezvoltarea accentuată acomerţului şi a industriei prelucrătoare,platformă industrială şi centru deafaceri în dezvoltare, volum mare deinvestiţii, numărul crescut de IMM-uri la1.000 locuitori.Poziţionarea geografică strategică şiaccesibilitate ridicatăOraşul Voluntari beneficiază de oaccesibilitatea din punct de vedererutier, feroviar şi aerian; este traversatde rute importante de transport rutier:DN2; este situat la 4 km de DN1 şi estemărginit pe o distanţă de 12 km deŞoseaua de centură a Bucureştiului, seaflă poziţionat pe coridorul paneuropeanIX, se află în proximitateamunicipiului Bucureşti, capitalaRomâniei.Existenţa unui potenţial crescut îndomeniul locuirii şi dezvoltăriirezidenţialeOraşul dispune de o serie de dezvoltărirezidenţiale şi de importante terenuripentru dezvoltare. Suprafaţa locuibilămedie este ridicată (80,6 mp/locuinţă),oraşul este racordat la utilităţi, poluareamediului este scăzută, accesul lainfrastructuri de comerţ est ridicat.Potenţial demograficRata natalităţii, rata mortalităţii, gradulde îmbătrânire, rata de dependenţădemografică, rata stabilirilor cudomiciliul au avut evoluţii pozitive, încondiţiile în care la nivel naţional existăo serie de probleme demografice.Nivel de trai peste media naţională.Indicatorul venituri totale pe cap delocuitor este în Oraşul Voluntari unuldintre cele mai mari din ţară, pestenivelul unor oraşe importante dinRomânia.De asemenea, câştigul salarial mediu neteste superior mediei judeţene şinaţionale.Existenţa unui potenţial dedezvoltare metropolitanăDezvoltarea zonei metropolitaneBucureşti va face din oraşul Voluntariun beneficiar de dezvoltare prindezvoltarea serviciilor publice,implementarea unor proiecte deinfrastructură în parteneriat, odezvoltare echilibrată şi planificată,dezvoltarea structurilor comerciale şiindustriale, atragerea investiţiilorstrăine, atragerea unor fondurieuropene semnificative.2. Caracteristici negative:Insuficienta coordonare în dezvoltareOraşul suferă din cauza lipsei uneiplanificări comune cu localităţilelimitrofe, a dezvoltării haotice a zonelorde locuit.Calitatea relativ scăzută a serviciilor.Deşi existente, serviciile de alimentarecu apă, canalizare, servicii de asigurare asiguranţei cetăţeanului, serviciu detransport public se află la început şinecesită investiţii importante încontinuare.Serviciile de educaţie şi sănătate sunt laun nivel mediu, dar cetăţenii oraşuluibeneficiază de aceste servicii prinproximitatea faţă de municipiulBucureşti cel mai mare furnizor deservicii de educaţie şi sănătate.Suprafaţa spaţiilor verzi existenteraportată la numărul de locuitorieste foarte scăzutăProtecţia mediuluiOraşul se confruntă cu un nivel destulde ridicat de poluare a aerului din cauzatraficului rutier; şi cu poluare fonicăprin prisma vecinătăţii cu AeroportulInternaţional Băneasa.Lipsa unor amenajări de petrecere atimpului liber

Concluzii:- Dezvoltarea oraşului nu reprezintădoar o problemă a autorităţilorlocale, ci ţine de voinţa şicapacitatea comunităţii de a definiobiective strategice şi de a letranspune în programeoperaţionale;- Oraşul Voluntari se confruntă cuprobleme specifice unui oraş înplină dezvoltare;- Oraşul Voluntari se află multdeasupra altor comunităţi similaredatorită poziţionării geografice;- Oraşul Voluntari deţine unpotenţial deosebit în ceea cepriveşte dezvoltarea economică;- Creşterea calităţii vieţii în oraşulVoluntari este un element strategicindispensabil dezvoltării viitoare aoraşului;- Succesul strategiei depinde decapacitatea administraţiei publicelocale de a coopera cu mediulprivat şi comunitatea, de aimplementa proiectele, de a lemonitoriza, evalua şi corecta întimp.Abordarea viitoare a dezvoltăriidurabile a economiei locale va trebui săţină cont de avantajele ce derivă dinpoziţionarea oraşului relativ la căile decomunicaţie şi transport.12.1.4. Scenarii de dezvoltareScenariile de dezvoltare reprezintăproiecţii viitoare ale oraşului Voluntari,alternativele de dezvoltare ale acestuia.Analiza scenariilor nu încearcă să aratăo imagine singulară, exactă, a perioadeiurmătoare, ci încearcă să proiecteze oserie de alternative pe care oraşulVoluntari le poate urma. Ulteriorformulării scenariilor, se analizeazăposibilitatea de apariţie a fiecăruiscenariu, impactul şi riscuri aferentefiecărei alternative.În cadrul Strategiei de Dezvoltare aOraşului Voluntari s-au formulat treiscenarii posibile:- Scenariul menţinerii status-quoului;- Scenariul includerii oraşuluiVoluntari în municipiul Bucureşti(Sector 7);- Scenariul dezvoltăriimetropolitane (Crearea ZoneiMetropolitane Bucureşti).Scenariul menţinerii status-quouluiAcest scenariu presupune menţinereasituaţiei actuale a oraşului Voluntari, caunitate teritorial-administrativă ajudeţului Ilfov. Această alternativăpresupune, însă, mai multe dezavantajeprecum furnizarea unor servicii publicela costuri mai ridicate sau menţinereaunui grad de atractivitate economicămai scăzută decât situaţia capitalei. Încadrul scenariului menţinerii statusquo-ului,Primăria Voluntari continuă săfurnizeze în mod individual serviciipublice de tipul Serviciului Public deAlimentare cu Apă şi Canalizare sau aServiciului Transport Voluntari. Pelângă acestea, alte servicii publice ce seaflă în administrarea Primăriei OraşuluiVoluntari sunt:- Serviciul Public Comunitar Localde Evidenţă a Persoanelor;- Direcţia de Asistenţă Socială;- Direcţia Educaţie Cultural -Sportivă şi Îngrijiri Comunitare;- Poliţia Comunitară;- Serviciul Voluntar pentru Situaţiide Urgenţă;- S.C. ELECTROVOL S.A.;- Taximetrie;- S.C. ECOVOL S.A.Pentru o creştere a competitivităţiioraşului Voluntari este nevoie, însă, deîntărirea relaţiilor de cooperare cuadministraţiile publice învecinate,aspect neatins de prezentul scenariu.Problemele şi deciziile de politicăurbană nu mai trebuie privite izolat, lanivelul fiecărui oraș. Voluntariul trebuiesă devină punct de dezvoltare regionalăşi să îşi asume responsabilitatea pentrucoeziunea teritorială.Conform Cărţii de la Leipzig pentru oraşeeuropene durabile, politica integrată dedezvoltare urbană ne pune la dispoziţieun set de instrumente care, înnumeroase oraşe europene, şi-audovedit deja utilitatea în crearea unorstructuri de guvernare moderne,eficiente şi deschise colaborărilor.Acestea sunt indispensabile pentrucreşterea competitivităţii oraşeloreuropene. Aceste instrumentefacilitează coordonarea din timp adezvoltării locuinţelor, economiei,infrastructurii şi serviciilor, ţinândseama, printre altele, de impactul

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 145îmbătrânirii şi migraţiei populaţiei şi decondiţiile de politică energetică.Oraşele care funcţionează ca centreregionale ar trebui să coopereze, caelemente ale modelului policentric,pentru a oferi o parte din propriavaloare adăugată altor oraşe, din zonerurale şi periferice, precum şi din zonecu provocări şi necesităţi geograficespecifice. Regiunile urbane de diferitedimensiuni, oraşele mici şi mediiprecum şi zonele rurale sunt încurajatesă coopereze cu alte administraţii, chiardin alte ţări, pentru a-şi consolidaidentitatea internaţională şispecializarea, ca mod de a deveni maiatractive pentru investiţii. Este raţionalsă ne concentrăm asupra centrelor deinovare existente.În aceste condiţii, scenariul menţineriistatus-quo-ului limitează, într-ooarecare măsură, posibilităţile dedezvoltare ale oraşului Voluntari.Această alternativă are implicaţii asupratuturor sectoarelor importante -economie, sănătate, cultură, educaţie,etc. – efectele resimţindu-se în moddirect asupra bugetului local.Scenariul includerii oraşuluiVoluntari în municipiul BucureştiAcest scenariu presupunetransformarea oraşului Voluntari însectorul 7 al municipiului Bucureşti,având un statut egal cu al celorlaltesectoare ale capitalei. În şedinţaConsiliului Local care a avut loc în datade 08.09.2009 s-a făcut un prim passpre crearea zonei metropolitane. A fostpropusă organizarea unui referendum lacare locuitorii oraşului Voluntari să îşipoată exprima votul cu privire latransformarea oraşului Voluntari însectorul 7 al Capitalei. În acest sens,Primăria Oraşului Voluntari a începutdemersurile prin organizarea unuireferendum în data de 22 noiembrie2009, odată cu primul tur al alegerilorpentru preşedintele României.Voluntărenii au agreat în procent de78% ideea transformării oraşului însectorul 7 al municipiului Bucureşti.Avantajele acestui scenariu enumeratede factorii politici în vedereatransformării oraşului Voluntari însector al capitalei sunt:- O dezvoltare mult mai rapidă ainfrastructurii;- Facilitarea amenajării integrate ateritoriului la nivel regional;- Promovarea unor proiecte comune(Voluntari - Bucureşti) dedezvoltare integrată;- Acces mult mai uşor la atragereade investiţii şi fonduri structurale.Punctajul pentru fişele de proiectepentru atragerea de fondurieuropene va fi mai mare şi înconsecinţă într-un viitor cât maiapropiat diferenţele între actualulnostru oraş şi Capitală vor deveniiinsesizabile;- Ca şi sector al capitalei, fondurilecare vin de la bugetul de stat vor fimai mari;- Diminuează dezechilibrele createîntre centru şi zona limitrofăprovocate de dispersarea în planulstructurii demografice, sociale şieconomice de dezechilibrele legatede transportul în comun,finanţarea infrastructurii,rezervele de spaţiu pentru locuireşi servicii;- Diminuarea disproporţiilor legatede transportul în comun;- Odată cu dezvoltarea comună şitotodată rapidă a infrastructurii seva rezolva şi problemadecongestionării traficului;- Odată cu dobândirea statutului debucureşteni şi valoareaproprietăţilor deţinute de cetăţeniidin oraşul Voluntari va fi maimare;- Creşterea competitivităţiieconomice a localităţilor;- Management eficient şiperformant;- Dezvoltare durabilă, ameliorareacondiţiilor de mediu.Transformarea oraşului Voluntari însectorul 7 al municipiului Bucureştieste, însă, un proces mai complex cepresupune parcurgerea mai multoretape. După organizareareferendumului, următorul pas spretransformarea oraşului în sector esteaprobarea consilierilor municipiuluiBucureşti a unui referendum la nivelulCapitalei. Dacă şi bucureştenii vor fi deacord cu înfiinţarea sectorului şapte,atunci guvernul ar trebui să dea ohotărâre prin care să-i fie recunoscutoraşului noul statut. Tocmai din acestmotiv apreciem că probabilitatea caacest scenariu să se îndeplinească estedestul de redusă.Scenariul dezvoltării metropolitaneDezvoltarea teritorială durabilă este unsubiect care a stârnit interesul UniuniiEuropene de circa două decenii. Înprezent, România este semnatara maimultor documente europene de

eferinţă vis-{-vis de aceastăproblematică:Carta europeană a amenajăriiteritoriului – adoptată de cea de aVI-a Conferinţă Europeană aMiniştrilor Responsabili cuAmenajarea Teritoriului, care a avutloc la Terremolinos, Spania (1983);Schema de Dezvoltare a SpaţiuluiComunitar (SDEC) – Dezvoltareaspaţială echilibrată şi durabilă ateritoriului Uniunii Europene –document al Uniunii Europene,adoptat la Consiliul Informal alMiniştrilor Responsabili cuAmenajarea Teritoriului – Postdam,Germania (1999);Principiile directoare pentru odezvoltare teritorială durabilă acontinentului european –document al Consiliului Europei,adoptat la Conferinţa Europeană aMiniştrilor Responsabili cuAmenajarea Teritoriului (CEMAT) –Hanovra, Germania (2000).La nivelul României unul dintre cele maiimportante documente referitoare ladezvoltarea spaţială este ConceptulStrategic de Dezvoltare TeritorialăRomânia 2030. Una dintre principalelelinii directoare propuse este racordareala reţeaua europeană a polilor şicoridoarelor de dezvoltare spaţială, carepresupune şi dezvoltarea spaţialăpolicentrică şi echilibrată a ariilor cufuncţiuni metropolitane Bucureşti,Timişoara şi Constanţa şi structurareasistemelor urbane de sprijin înconfigurarea reţelei policentriceechilibrate la nivel teritorial. Conformdocumentului menţionat anterior,asumarea şi consolidarea roluluispecific al fiecărui pol de dezvoltare artrebui să se realizeze prin:Întărireafuncţiunilormetropolitane ale polilor urbanisituaţi în ierarhia superioară areţelei de localităţi, prin dezvoltareaunor servicii de importanţă supranaţională,creşterea competitivităţiicentrelor urbane cu potenţialmetropolitan, pe baza resurselorumane superior pregătite, capabilesă susţină restructurarea sectorialăşi dezvoltarea parcurilor deactivităţi;Afirmarea şi dezvoltarea roluluiregional al polilor urbani prinîmbunătăţirea bazei economice, amediului de afaceri şi ainfrastructurii de servicii pentru omai bună exploatare a potenţialelorlor teritoriale în vederea atrageriiinvestiţiilor şi în consecinţă aîntăririi competitivităţii;Consolidarea polilor locali, oraşemici şi mijlocii, prin valorificarearesurselor endogene, viabilizarea şiproximitatea marilor centreregionale, în special nodurilorintermodale, promovarea unorstrategii de diversificare economicăîn oraşele monofuncţionale;regenerarea/ revitalizarea oraşelormici şi mijlocii contribuie ladezvoltarea economică regională şilocală şi la diminuarea disparităţilorexistente;Promovarea unor strategii dedezvoltare urbană integrată,orientate spre diversificarefuncţională şi socială;Promovarea cooperării între oraşeşi zonele rurale vecine pentruîntărirea regiunilor funcţionale şisprijinirea cooperării pe bază departeneriat între centrele urbaneprin proiecte comune şi schimburimutuale de experienţă;Reglementarea dezvoltăriiurbanistice, care include: evitareadezvoltării urbane extensivenecontrolate;conservareacaracterului tradiţional valoros şi aidentităţii culturale a localităţilorprin prevederi referitoare latipologia constructivă şi formaarhitecturală şi urbanistică a zonelorconstruite; restricţii severe privinddezvoltări urbanistice în zone de risc(inundaţii, alunecări de teren).Reţeaua Europeană de Observare aPlanificării Spaţiale (ESPON)desemnează ca „stâlpi” aipolicentricităţii o serie de AriiFuncţionale Urbane (Functional UrbanArea – FUA). La nivelul UniuniiEuropene sunt identificate 1.595 ariifuncţionale urbane, din care 59 suntamplasate în România.În Regiunea Bucureşti-Ilfov au fostidentificate două Arii FuncţionaleUrbane: oraşul Voluntari şi municipiulBucureşti. Acesta din urmă, însă, intrăîn categoria Ariilor Metropolitane deCreştere Economică (MetropolitanEuropean Growth Area – MEGA),definite ca centre urbane care dispun deo situaţie bună în ceea ce priveşteaccesibilitatea/transportul, sectoruleconomic, cercetare-dezvoltare, etc.Municipiul Bucureşti intră în categoria 4a Ariilor Metropolitane de CreştereEconomică, categoria metropolelor maislab dezvoltate (alături de Sofia,Ljubljana, Vilnius, Cracovia, Riga,Timişoara sau Valetta).Aria Funcţională Urbană Voluntariprezintă o situaţie aparte la nivel

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 147un sistem mai amplu de analiză,propunând şi alte concepte cheieprecum cel de Orizont Potenţial UrbanStrategic (Potential Urban StrategicHorizont – PUSH) şi de Arie deIntegrare Policentrică (PotentialPolycentric Integration Area - PIA).Orizontul Potenţial Urban Strategic estedefinit ca perimetrul din vecinătateaAriilor Funcţionale Urbane la care sepoate ajunge în maxim 45 de minute demers cu maşina pornind din centrulFUA.În Uniunea Europeană există stateprecum Germania, Italia, Austria,Ungaria, acoperite aproape în totalitatede Orizonturi Potenţiale UrbaneStrategice, ceea ce arată o bunădispersie în teritoriu a centrelor urbane.Pe de altă parte, România, alături de ţăriprecum Spania, Suedia, Norvegia sauFinlanda se încadrează în rândulstatelor cu un grad destul de scăzut deacoperire cu Orizonturi PotenţialeUrbane Strategice. Aceasta înseamnă căexistă suprafeţe considerabile careprezintă un acces dificil la o ArieFuncţională Urbană (localităţi aflate la odistanţă mai mare de 45 de minute demers cu maşina).naţional, dispunând de un grad deaccesibilitate foarte ridicat, comparabilcu cel al Ariilor Metropolitane deCreştere Economică Bucureşti şiTimişoara. Oraşul Voluntari este unuldintre singurele oraşe de aceastădimensiune din ţară care se bucură deun nivel ridicat de accesibilitate, astfelîncât putem afirma că potenţialul dedezvoltare al localităţii este foarte mare.Centrele urbane uşor accesibile au, îngeneral, peste 200.000 locuitori, fiinddesemnate fie poli metropolitani cuvocaţie internaţională, fie poli naţionalicu potenţial metropolitan.Reţeaua Europeană de Observare aPlanificării Spaţiale (ESPON) dezvoltăOrizontul Potenţial Urban Strategic aloraşului Voluntari cuprinde 53localităţi din 6 judeţe (Ilfov, Dâmboviţa,Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa şi Prahova) şiare o suprafaţă de 2.342,61 km 2 . Aceastareprezintă premisa dezvoltării unorrelaţii de cooperare cu un numărînsemnat de localităţi din vecinătate.Orizontul Potenţial Urban Strategic almunicipiului Bucureşti cuprinde unnumăr de 63 de localităţi, având osuprafaţa totală de 2.886,32 km 2 . În

comparaţie cu Orizontul Potenţial UrbanStrategic al oraşului Voluntari, aria deinfluenţă a municipiului Bucureşti seextinde mai mult în judeţul Giurgiu.Orizonturile Potenţiale UrbaneStrategice pot duce la formarea Ariilorde Integrare Policentrică, acestea fiindconstruite prin îmbinarea PUSH-urilorînvecinate în cadrul cărora cel puţin otreime din suprafaţa OrizontuluiPotenţial Urban Strategic mai mic dinpunct de vedere demografic sesuprapune peste un alt Orizont PotenţialUrban Strategic . Fiecare OrizontPotenţial Urban Strategic poate aparţineunei singure Arii de IntegrarePolicentrică, fiind preferat oraşul de maimari dimensiuni. În Uniunea Europeană,spre exemplu sunt formate 249 Arii deIntegrare Policentrică care cuprind1.139 Orizonturi Potenţiale UrbaneStrategice.relaţii de colaborare ce pot fi dezvoltateîntre Aria de Integrare PolicentricăBucureşti - Voluntari şi alte structuriasemănătoare. Aria de IntegrarePolicentrică Bucureşti-Voluntari estesituată la o distanţă de circa 15 km deAIP Ruse, 60 km de AIP Piteşti, 70 km deAIP Călăraşi şi 150 km de AIP Craiova.Poziţionarea AIP Bucureşti - Voluntariîn relativa apropiere a numeroase Ariide Integrare Policentrică de la nivelnaţional înlesneşte relaţiile decolaborare dintre acestea.Una dintre recomandările explicite aleReţelei Europene de Observare aPlanificării Spaţiale (ESPON) în raportulPotentials for polycentric development inEurope este că la nivel micro, oraşele arFigură 20 Aria de integrare policentrică Bucureşti-VoluntariÎn cazul de faţă, Orizontul PotenţialUrban Strategic al oraşului Voluntarişi cel al Municipiului Bucureştiformează Aria de IntegrarePolicentrică cu nodul în Bucureşti.Practic, 90% din suprafaţa OrizontuluiPotenţial Urban Strategic Voluntari sesuprapune peste Orizontul PotenţialUrban Strategic al municipiuluiBucureşti. Suprafaţa totală a Ariei deIntegrare Policentrică Bucureşti-Voluntari este de 3.129,12 km 2 . Încadrul unei astfel de zone pot apăreamultiple pârghii de integrare şidezvoltare economică, putându-setotodată facilita contactele cu Ariile deIntegrare Policentrică învecinate.Analizând distribuţia Ariilor deIntegrare Policentrică de la nivelnaţional, putem observa posibilele

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 149trebui încurajate să colaboreze învederea urcării în ierarhia naţională. Înacest sens, Ariile de IntegrarePolicentrică precum cea formată dinoraşul Voluntari şi municipiul Bucureştiar trebui luate drept cadru de referinţăîn vederea formării de noi relaţiiinter-orăşeneşti.Astfel, principalul aliat al oraşuluiVoluntari pentru dezvoltarea înperioada următoare rămâne municipiulBucureşti. Desigur, proximitatemorfologică/spaţială nu reprezintă ogaranţie de cooperare, însă reprezintă ooportunitate pentru dezvoltarea unuisistem de complementarităţi economice,sociale şi culturale. Orientarea oraşuluiVoluntari către municipiul Bucureştieste cu atât mai importantă cu cât, înprezent, ambele localităţi suntconsiderare ca având o dezvoltaremonocentrică. Formarea Ariei deIntegrare Policentrică reprezintă, însă,un prim pas pentru crearea unei reţelepolicentrice la nivel regional şi chiarinter-regional.policentrică din care să facă parteambele localităţi va fi mono-nucleară(oraşul dominant va fi capitala) şimono-direcţională (relaţiile vor fiorientate preponderent către capitală),eforturile publice trebuie să conducă ladezvoltarea poli-nucleară şi multidirecţională.Aceasta înseamnă cărelaţia de schimburi dintre Voluntari şiBucureşti va fi reciprocă, ecartul dintrenivelurile de dezvoltare ale structurilorparticipante urmând a se diminua.Trebuie evitat un sistem urbanpolicentric dominat de un singur oraş.Politicile de dezvoltare regionalăpolicentrică pot duce la stimulareacreşterii centrelor urbane din afaranucleului reprezentat de MunicipiulBucureşti. La nivel regional dezvoltareapolicentrică va presupune creştereanumărului de schimburi dintre oraşulVoluntari şi alte localităţi urbane şicrearea unui sistem decomplementaritate reciprocă întreacestea. Schema de Dezvoltare aSpaţiului Comunitar susţine căpromovarea complementarităţii întreoraşe şi regiuni aduce şi posibilitatea deFigură 21 Poziţionarea AIP Bucureşti-Voluntari la nivel naţionalConform Reţelei Europene deObservare a Planificării Spaţiale,oraşe de tipul Voluntariului – aşezateîn imediata vecinătate a unor oraşefoarte mari – pot reprezenta motoruldezvoltării unor structuripolicentrice dacă li se oferăoportunitatea de a ieşi din „umbra”metropolelor cu care se învecinează.Desigur, natura relaţiei din Voluntari şimunicipiul Bucureşti trebuie nuanţatăîn intervalul următor. Deşi scenariulprincipal arată că o structură

a profita de avantajele pe care le oferăconcurenţa economică dintre ele,controlând în acelaşi timpinconvenientele. Complementaritateanu va trebui totuşi să se limiteze laconcurenţă şi la economie, ci se vaextinde la ansamblul funcţiunilorurbane, (ca de exemplu cultură,învăţământ şi formare sau infrastructurisociale). Este vorba de a urma o politicăcare să încurajeze o cooperareeficientă între oraşe, bazată pe interesecomune şi pe un aport al tuturorparticipanţilor. Caracterul liberconsimţit al cooperării şi egalităţii îndrepturi între parteneri constituiecondiţii prealabile.Dezvoltarea unor sinergii a oraşuluiVoluntari cu municipiul Bucureşti, dar şicu alte localităţi cu viziuni comunepoate începe prin elaborarea uneistrategii de dezvoltare urbanăintegrată, orientată spre diversificarefuncţională şi socială.În scopul dezvoltării policentrice asistemelor urbane din Europa,Conferinţa Europeană a Miniştrilorresponsabili cu Amenajarea Teritoriului(CEMAT) a propus unele măsuri deîntărire a potenţialului centrelor şizonelor urbane, care pot fi aplicate şi înoraşul Voluntari:Ghidarea extinderii spaţiale aoraşelor, limitarea tendinţei desuburbanizare prin utilizareaeficientă a spaţiului intravilan,promovarea parcelărilor şitehnicilor urbanistice şi deconstrucţii care economisescteren, îmbunătăţirea calităţiivieţii în zonele construite şicrearea de spaţii verzi;Regenerarea zonelor urbane îndeclin şi combinarea funcţiilor saugrupurilor sociale în cadrul unorstructuri urbane, în cazul zonelor cuprocese de excludere socială;Înfiinţarea unor organisme deplanificare interurbană pentrucoordonarea proiectelor comunede amenajare.Acest scenariu de dezvoltare a oraşuluiVoluntari este o alternativărecomandată şi în Agenda Teritorială aUniunii Europene. Reuniunea Informală aMiniştrilor Europeni Responsabili cuDezvoltarea Urbană şi CoeziuneaTeritorială, Leipzig, 24-25 mai 2007.Potrivit documentului elaborat în urmaîntâlnirii, oraşele care funcţionează cacentre regionale ar trebui să coopereze,ca elemente ale modelului policentric,pentru a oferi o parte din propriavaloare adăugată altor oraşe, din zonerurale şi periferice, precum şi din zonecu provocări şi necesităţi geograficespecifice. Pentru a facilita acest proceseste necesar să fie extinse şimodernizate permanent reţelele deinfrastructură din cadrul şi întreregiunile Europei.Implementarea unui politici desusţinere a dezvoltării policentrice sepoate realiza recurgând la mai multecategorii de instrumente:1. Instrumente spaţiale. Acesteareprezintă, în general, măsuri depolitici publice regionale caredispun de buget şi reglementăriproprii. Pot avea un impact evidentasupra echilibrului dintre regiuni şi,dacă au succes, pot contribui ladezvoltarea unor structuripolicentrice. Exemple deinstrumente spaţiale: Planuri deacţiune teritoriale, programe deinvestiţii, dezvoltarea infrastructurii,crearea de parteneriate şi relaţii decolaborare, relocarea unor agenţiiadministrative de la nivel naţional,etc.2. Instrumente non-spaţiale: reformaadministrativă este importantăpentru dezvoltarea policentrică la felde mult precum pentru capacitateainstituţională a regiunilor. Exemplede instrumente non-spaţiale:reforma administrativă, fondurileUniunii Europene, echilibrareabugetară.3. Instrumente de planificarestrategică, acestea reprezentând celmai frecvent utilizat instrument înpoliticile publice de dezvoltarepolicentrică. Exemple deinstrumente de planificarestrategică: Strategia regională dedezvoltare economică, mecanismede coordonare orizontale,mecanisme de coordonare verticale,viziunea spaţială, etc.Cea mai simplă cale de dezvoltare a uneistructuri policentrice este de a urmaalternativapolicentricităţiiinstituţionale sau politice. Aceastaeste o formă de colaborare voluntarăcare are la bază dorinţa de colaborare ainstituţiilor şi administraţiilor publicelocale. O alternativă ar fi constituirea şiîntărirea rolului strategic al ZoneiMetropolitane Bucureşti urmată de orepartizare a funcţiilor între regiunileurbane din cele rurale de la nivel zonal.Conform Legii privind PATN nr.351/2001, anexa I, zonelemetropolitane sunt structuri asociativeconstituite pe bază de parteneriatvoluntar între un municipiu de rang 0sau municipii reşedinţă de judeţ şilocalităţi urbane şi rurale aflate în

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 151vecinătatea acestora, având relaţii decolaborare şi cooperare economică,socială şi culturală.Obiectivele de bază avute în vedere laconstituirea Zonei MetropolitaneBucureşti sunt următoarele:dezvoltarea economică şi socialăechilibrată a localităţilor dincuprinsul zonei metropolitane, curespectarea specificului acestora;stabilirea direcţiilor dedezvoltare durabilă a localităţilorurbane şi rurale, în acord cupotenţialul acestora şi cu aspiraţiilelocuitorilor;gestionarea responsabilă aresurselor naturale şi protecţiamediului;identificarea sectoarelor deactivitate cu plus-valoare ridicatăcreşterea competitivităţii, cooperăriişi bunăstării localităţilor;realizarea echilibrului întreamenajarea urbană şiexpansiunea urbană, utilizareaeficientă a terenurilor în acord cufuncţiile urbanistice adecvate;punerea în valoare a patrimoniuluicultural;promovarea tehnologiei deinformaţii şi comunicaţii;protejarea localităţilor împotrivadezastrelor naturale;creşterea accesului la resurse.În prezent, evoluţiei urbanizării oraşuluiVoluntari îi este caracteristic sistemulvectorial. Aceasta înseamnă căVoluntariul se va dezvolta, în principal,în lungul principalelor artere rutiere.Din acest punct de vedere o contribuţiesemnificativă o va avea construirea otrei mari artere rutiere (printre care şiAutostrada Bucureşti – Braşov) princentrul oraşului Voluntari (zonacuprinsă între cartierul Pipera şicartierul vechi Voluntari). În acestecondiţii, este aşteptată dezvoltareaspaţială a oraşului dinspre zoneleconstruite spre viitoarele drumuripublice, dar şi în lungul acestora.Expansiunea spaţială a oraşului trebuie,însă, să limiteze tendinţele de suburbanizareprin dezvoltarea tehnicilorde construcţii care economisesc teren.Analizând probabilitatea de apariţiea scenariilor prezentate anterior şievaluarea impactului acestoraasupra dezvoltării oraşului Voluntari,concluzionăm că scenariul cu cea maimare probabilitate de apariţie şi cucel mai important impact asupralocalităţii este cel al dezvoltăriimetropolitane a oraşului.Figură 22 Tendinţe de dezvoltare spaţială a oraşului Voluntari

Scenariul menţinerii statusquo-uluiScenariul includerii oraşuluiVoluntari în municipiul BucureştiProbabilitate de apariţie Impactul aşteptat Scenariulmetropolitanedezvoltării12.1.5. Dezvoltareametropolitană a oraşuluiVoluntariFigură 23 Zona metropolitană BucureştiPlanificarea spaţială durabilă are învedere integrarea aspectelor privinddezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică înstructurile spaţiale ale localizării forţeide muncă, centrelor universitare,resurselor materiale, polilor dedezvoltare, sistemelor pieţelor şi alesistemelor de accesibilitate aferente. Înprezent sunt luate în considerareurmătoarele tipuri de politici spaţialeintegrate:ţ- Crearea de centre puternice(„porturi ale inteligenţei”) şidezvoltarea centrelor dedezvoltare existente, orientate pedomeniile care asigurăcompetitivitatea României,conectate internaţional (acesteasunt amplasate în principal încapitală şi centrele regionale dar şiîn unele centre specializate);- Asigurarea localizării echilibrate lascara teritoriului naţional aînvăţământului superior şicercetării;- Corelarea acestora cu dezvoltareaserviciilor şi dotărilor aferente, cuamplasarea parcurilor ştiinţifice şitehnologice, relaţionarea acestora cufacilităţile de comunicare şi acces lainformaţii în condiţiile asigurăriiaccesibilităţii şi echipării tehnicenecesare.Aceasta presupune necesitatea uneiabordări strategice integrate, acooperării interinstituţionale legate deaceasta, precum şi a unor sisteme definanţare proiectate adecvat. Într-oprimă fază, coordonarea şi integrareaacestora este necesar să întăreascăarmătura polilor şi culoarelorurbanizate la scară regională şinaţională.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 153Perspectivele privind evoluţiasectoarelor de activitate. Dinperspectiva evoluţiei sectoarelor deactivitate, planificarea dezvoltăriispaţiale şi asigurarea coeziuniiteritoriale iau in considerare: proceselede restructurare sectorială şi procesulde urbanizare şi relaţia urban-rural, încondiţiile identificării competenţelorcheieşi asigurării competitivităţiiRomâniei în UE. Procesul derestructurare sectorială, în stadiulactual, ridică o suită substanţială deprobleme cu impact asupra dezvoltăriispaţiale la nivelele inter-sectorial şiintra-sectorial.Restructurareainter-sectorialăpresupune reducerea inevitabilă aactivilor ocupaţi în sectorul primar(agricultură, silvicultură, pescuit),scăderea sau, în cazuri speciale,creşterea moderată a sectoruluisecundar (industrie şi construcţii) şicreşterea accentuată a sectorului terţiar(serviciile dintre care cea mai mareparte o reprezintă „producţiaabstractă”).Restructurarea intra-sectorială conduceîn sectoarele primar, secundar şi terţiarla modificări importante:A. Sectorul primar:- schimbarea raportului dintreagricultura de subzistenţă şi cea deproducţie;- constituirea unor lanţuri/clustereaxate pe producţie, procesare,transport, servicii specificeasociate, cercetare, export, cuierarhizarea unor centreprincipale „porturi agroindustriale”sau „porturi verzi” deconectare la fluxurileinternaţionale;- adoptarea sistemelor deinformatizare a agriculturiinecesară pentru subvenţionareafermelor, compatibile cu sistemeUE funcţionale;- adaptarea la exigenţele agriculturiiperiurbane;- dezvoltarea agriculturii ecologiceetc.;B. Sectorul secundar:- încheierea procesului deprivatizare;- atragerea investitorilor pentru ore-industrializare moderată, pebaza noilor tehnologii şi în sistememoderne de organizare (parcuride activităţi);- conversia fostelor platformeindustriale, pe baza potenţialuluiexistent şi cerinţelor pieţei, cususţinerea zonelor economicerelevante şi formarea clusterelorpentru produse competitive şi deexcelenţă;C. Sectorul terţiar:- privilegierea emergenţei„industriei serviciilor” ca activitatede producţie abstractă;- susţinerea cercetării şiînvăţământului superior;- dezvoltarea serviciilor publice lanivel european;- dezvoltarea turismului în sistemcluster la scară teritorială.Procesul de urbanizare reflectă evoluţiastructurii activităţilor economice cătreterţiarizarea economiei, iar strategiilespaţiale de urbanizare urmărescfacilitarea acestui deziderat, creareacondiţiilor spaţiale specifice pentruorientarea către economia bazată pecunoaştere. Dinamizarea procesului deurbanizare este un factor important încadrul strategiilor spaţiale careurmăresc crearea, la scară teritorială, acondiţiilor favorabile de trecere de lastatutul rural la cel urban pe două căi:- real, în jurul municipiilor şioraşelor prin constituirea zonelormetropolitane şi a aglomerărilorurbane;- vectorial, prin privilegiereaconstituiriicoridoarelorurbanizate în lungul principalelorcăi de transporturi trans-europeneşi naţionale, pornind de la nodurilestrategice inter-modale şi interrang.Se estimează că România va înregistra,odată cu restructurarea sectorială, ocreştere accentuată a urbanizării (caritm peste media categoriei ţărilor dincare face parte), de la 56,2% în anul2000 la 66,9% în anul 2025. Aceastăcreştere va însemna modificareastatutului de locuitor rural în cel delocuitor urban a peste 1,1 milioanelocuitori (din care marea majoritate vorrămâne în localităţile lor care îşi vorschimba statutul din sat în oraş).Competitivitatea este analizată înlegătură cu amplasarea teritorială acombinaţiilor de activităţi economice,resurse şi servicii de dezvoltarecompetitive şi cu potenţial competitiv,precum şi cu evoluţia structuriisectoarelor economice. De asemenea,sunt luate în considerare aspecteleprivind distribuţia spaţială a avantajelorcompetitive, a polilor şi zonelorcompetitive şi sprijinirea funcţionăriiacestora pentru a atinge indicatoriieuropeni specifici.

Implicaţiile spaţiale se referă lapregătirea suportului strategic deplanuri/scheme directoare privindamenajarea teritoriului naţional,aferente apariţiei unor noi forme deagregare şi specializare a activităţilordin cadrul celor trei sectoare:- necesitatea identificării reţeleinaţionale de centre de importanţăinternaţională pentru procesareaşi distribuţia produselor agricole;- constituirea unui sistem decooperare a comunelor rurale cucentrele lor urbane de micidimensiuni şi complementare caservicii, ca partener de dialog custatul, regiunea sau aglomeraţiileurbane în programele vizânddezvoltarea;- precizarea ariilor de dezvoltareeconomică şi a profilului acestora,concentrări de activităţi decercetare–dezvoltareşiînvăţământ superior (parcuriştiinţifice şi tehnologice, poli aiinteligenţei), concentrări deparcuri industriale sau de mariindustrii, constituirea platformelorlogistice cu rol regional-europeansau naţional, concentrări defuncţiuni metropolitane deanvergură internaţională şiregional-europeană.Perspectivele privind dezvoltareaspaţială. Viziunea asupra dezvoltăriispaţiale pe care o denotă o serie destudii şi de planuri de amenajareteritorială pentru Uniunea Europeană,se întemeiază pe integrareaurmătoarelor aspecte în continuădinamică:- zonele de dezvoltare spaţială,structurante pentru politicile dedezvoltare spaţială a UniuniiEuropene şi a ţărilor candidate;- reţeaua europeană de metropole şicentre trans-naţionale, naţionale şiregionale (METREX);- reţeaua europeană de coridoare şilinii de forţă;- noile relaţii dintre urban şi rural;- valorificarea peisajului natural şicultural.Spaţial vorbind, imaginea României încontext european este dată de poziţia sade articulaţie nord-sud şi est-vest şide potenţialul de relaţionareintercontinentală.Prin zonă metropolitană se înţelege ozonă constituită prin asociere, pe bazade parteneriat voluntar, între marilecentre urbane (Capitala României simunicipiile de rangul I) şi localităţileurbane şi rurale aflate în zona imediatăla distanţe de până la 30 de km, întrecare s-au dezvoltat relaţii de cooperarepe multiple planuri .Teritoriul metropolitan, pe baza Legiiurbanismului 350/2001, este definit casuprafaţa situată în jurul municipiilor derangul I, cuprinzând localităţi aflate ladistanţe de pana la 30 de km, în cadrulcăreia se creează relaţii reciproce deinfluenţă în domeniul căilor decomunicaţie, economic, social, cultural şial infrastructurii edilitare.De regulă, limita teritoriuluimetropolitan depăşeşte limitaadministrativă a localităţii şi poatedepăşi limita judeţului din care faceparte”.Definiţii conform Legii nr. 215-2001republicată:- aglomerări urbane - asociaţiile dedezvoltare intercomunitarăconstituite pe bază de parteneriatîntre municipii, altele decât celeprevăzute la lit. j), şi oraşe,împreună cu localităţile urbane şirurale aflate în zona de influenţă;- asociaţii de dezvoltareintercomunitară - structurile decooperare cu personalitatejuridică, de drept privat, înfiinţate,în condiţiile legii, de unităţileadministrativ-teritoriale pentrurealizarea în comun a unorproiecte de dezvoltare de intereszonal sau regional ori furnizarea încomun a unor servicii publice;- zonă metropolitană - asociaţia dedezvoltare intercomunitarăconstituită pe bază de parteneriatîntre capitala României saumunicipiile de rangul I şi unităţileadministrativ teritoriale aflate înzona imediată.InterdependenţemunicipiulBucureşti şi teritoriul metropolitanExpansiunea în desfăşurare aMunicipiului Bucureşti este o extindere„naturală" a oraşului, prin care acestaîncearcă rezolvarea unor probleme şidisfuncţionalităţi mult timp ignorate,create uneori chiar de expansiuneaanterioară sau a unora recent apărute(criza spaţiului de circulaţie şi parcareauto, determinat de creşterea număruluide autovehicule, la nivelul uneiinfrastructuri mult subdimensionate).Procesul se manifestă prin construireade ansambluri rezidenţiale,infrastructuri comerciale, grupăriindustriale. Întrucât spaţiul intravilan al

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 155Bucureştiului prezintă o serie dedezavantaje (suprafeţe disponibilereduse sau subdimensionate, preţurimari, cu situaţie juridică incertă, spaţiidisponibile, dar de tip brownfield,implicând cheltuieli mari de demolare şipregătire), sunt preferate locaţiileexterioare perimetrului administrativ alBucureştiului, dar aflate cât mai aproapede acesta, respectiv primul inel delocalităţi, respectiv zona metropolitanăBucureşti.Explozia din ultimii ani a proiectelorrezidenţiale la nivelul teritoriuluiBucureştiului se explică prin creştereacererii de locuinţe (chiar o criză aspaţiului locativ), determinată decreşterea populaţiei din aport exterior,de creşterea nivelului veniturilor şi astandardelor de viaţă (modelultradiţional al multiplelor generaţiiconvieţuind în aceeaşi locuinţă asubzistat tocmai din cauzaposibilităţilor materiale insuficiente),dar şi de existenţa unui număr mare deinvestitori speculativi. Proiectelerezidenţiale au îmbrăcat toate formele,de la locuinţe unifamiliale de lux,dispuse în perimetre securizate, până lalocuinţe colective de tip bloc turn demari dimensiuni.platforme logistice, reprezentanţe,spaţii de vânzare (hypermarket-uri,show-room-uri).Grupările industriale sunt înmajoritatea lor proiecte investiţionalegreenfield, construite de la zero,numărul delocalizărilor industriale,având ca sursă interiorul oraşului şi caţintă spaţiile din proximitate, fiindextrem de redus.Practic, destructurarea generală aindustriei Municipiului Bucureşti aînsemnat desfiinţarea celei mai maripărţi a întreprinderilor saurestrângerea activităţii lor în perimetrecare constituie doar o fracţie din spaţiulocupat anterior. industria dezvoltată înjurul Bucureştiului este de tipulclusterelor de mici întreprinderi, cuprofiluri dintre cele mai diferite. Oextindere mai mare au avut-o industriamaterialelor de construcţii (menită săacopere cererea din sectorul extrem deactiv al construcţiilor), industriaalimentară (lactate, dulciuri, băuturirăcoritoare şi alcoolice) şi industriatextilă. Aceasta din urmă valorificăavantajul forţei de muncă ieftine,condiţie care, odată dispărută, vadetermina relocalizarea activităţii spreFigură 24 Axe de dezvoltare Regiunea de Sud şi Regiunea Bucureşti-IlfovInfrastructurile comerciale construitepentru a deservi Municipiul Bucureştiîn interiorul perimetrului săuadministrativ sau în imediata apropierea acestuia sunt menite a rezolvaproblema deficitului cronic creat printrecerea de la sistemul economieicentralizate la cel a al economiei depiaţă - marcată de fenomenulconsumului, ca motor al întregiieconomii. S-au construit astfel întregisisteme comerciale cu depozite,

zone geografice corespunzătoare.Întrucât extinderea Bucureştiului înperimetrul administrativ al localităţilorînvecinate nu s-a produs în baza uneistrategii sau într-un cadru organizat (detipul zonă metropolitană), ca principalfactor de influenţă în elaborarea unuimodel de expansiune teritorială aMunicipiului Bucureşti, trebuie avut învedere preţul terenului. Spaţiile vizatede dezvoltările actuale au favorizatnordul şi vestul oraşului(în mod specialoraşul Voluntari), creând o serie dedezechilibre sociale şi economice. Unuldintre factorii care structureazăextinderea spaţială a MunicipiuluiBucureşti este dispunerea arterelor decirculaţie, în funcţie de care se declinăşi accesibilitatea diferitelor teritorii.Acesta a determinat orientarea iniţialăa noilor dezvoltări în jurul principaleloraxe de comunicaţie, rămânând şi înprezent un important factor de atracţie.Dat fiind natura circulaţiei la nivelulspaţiului metropolitan, predominantauto, axele rutiere au în prezent oimportanţă, din acest punct de vedere,cu mult mai mare decât cele feroviare.Nu trebuie neglijat însă rolul acestoradin urmă în ceea ce priveşte navetismulşi mai ales perspectivele de viitor,ţinând cont de avantaje (capacitatemare de transport, viteză, siguranţă,cost mai redus).Preocupările legate de îmbunătăţireacalităţii infrastructurii de transportnaţionale au avut un efect vizibil şi lanivelul spaţiului de interfaţă dintreMunicipiul Bucureşti şi teritoriul suportal acestuia. Este de remarcat creareacelor două sectoare de autostradă(Bucureşti - Piteşti şi Bucureşti -Constanţa), dar şi lucrările de refacerela nivelul celorlalte axe rutiere, care auca punct de plecare capitala(inclusivŞoseaua de Centură)şCalea ferată Bucureşti - Ploieşti a fostde asemenea refăcută, astfel încât săpermită obţinerea unei viteze decirculaţie mai mari şi a unui confortsporit. Creşterea calităţii axelor decirculaţie metropolitane are un efectde sporire a atractivităţii acestora înlocalizarea structurilor sociale şieconomice, fiind astfel un factor destructurare în interiorul spaţiuluimetropolitan.Arterele care se îndreaptă spre zone deimportanţă economico-socială mai mare(oraşe sau regiuni importante) au,bineînţeles, şi o circulaţie mai intensă.Interesant este faptul că aceleaşi traseeconcentrează şi cea mai mare parte anoilor ansambluri economice saulocative, care se construiesc în zona deinterfaţă din imediata apropiere aoraşului (iar, pe măsură ce terenurile seocupă, la o distanţă din ce în ce maimare de oraş). Pe cale de consecinţă,acestea generează un trafic suplimentar,care încarcă uneori peste capacitatearterele de circulaţie în cauză. Spaţial,axele care prezintă cea mai mareîncărcătură de circulaţie şi de noiechipamente sunt cele dinspre partea denord a Bucureştiului(inclusiv DN2 carestrăbate oraşul Voluntari).Traficul intens a fost unul dintremotivele localizării anumitor tipuri deelemente (suprafeţele comerciale, spreexemplu), un altul, calitatea mai bună ainfrastructurii rutiere (pentru activităţiindustriale), proximitatea imediată aoraşului, de asemenea (pentruproiectele rezidenţiale).Pentru ca o zonă metropolitană săfuncţioneze corect şi să permitădezvoltarea economică în condiţiileîmbunătăţirii calităţii vieţii, calitateastructurilor de transport estedeosebit de importantă. De fapt, unadintre condiţiile care au determinatapariţia şi naşterea acestor structuri afost tocmai progresul de ordintehnologic înregistrat în domeniultransporturilor, fapt care a dus la"scurtarea" distanţelor şi laposibilitatea disocierii spaţiale loc demuncă - loc de rezidenţă.O analiză a proiectelor industriale la zirelevă poziţionarea într-o măsurăsemnificativă la nivelul axelormetropolitane. Explicaţia se leagă deurmătorul raţionament: oraşulBucureşti s-a dezvoltat mult timp fără aexternaliza din funcţiile sale, densitateaspaţiului construit este extrem de mareîn perimetrul interior, terenurile înaceste zone sunt rare şi prin urmarescumpe, astfel că sunt preferate pentruproiectele mari, solicitând suprafeţeimportante, terenurile aflate în zonapremetropolitană (în afara centruluimetropolitan), iar cele care dispun delegături mai rapide cu oraşul sunt încontact cu axele majore de circulaţie -axe structurante prin urmare.Raţionamentul se aplică şi pentruproiectele din domeniul serviciilor, darşi pentru proiectele rezidenţiale. Multesuprafeţe comerciale mari beneficiazăde avantajele poziţionării înproximitatea unei artere majore decirculaţie. Iar proiectele în curs vizeazăacelaşi tip de localizare, criza spaţiuluitinzând să se amplifice în anumite zone(posibil cu efecte negative, de exemplureducerea spaţiului verde). O parte

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 157semnificativă a proiectelor rezidenţialeare în vedere realizarea de locuinţeindividuale, de regulă pe loturi de celpuţin 200 mp. Necesarul de teren estemai mare în acest mod. În mod logic,acestea sunt amplasate în afaraoraşului, în lungul axelormetropolitane.Prima şi poate cea mai importantăfuncţie a oricăreia dintre axelemetropolitane este de asigurare acirculaţiei. Trebuie să facem totuşidistincţia între circulaţiaintrametropolitană din spaţiulmetropolitan şi cea extrametropolitană,deşi ambele folosesc aceleaşi structuri.În interiorul spaţiului metropolitan,axele structurante au acelaşi tip defuncţie, şi, odată cu aceasta, aceeaşiimportanţă, ca şi străzile pentru oraş.Practic, fără circulaţie nu ar fi deconceput nici spaţiul metropolitan, nicioraşul. Pentru locuitorii spaţiuluimetropolitan, axele de circulaţieîndeplinesc importante îndatoriri: ceicare locuiesc în spaţiulpremetropolitan, dar lucrează încentrul metropolitan (din ce în ce maimult se întâlneşte şi situaţia inversă), leutilizează zilnic (navetism), mulţi dintrecei din centrul metropolitan aglomeratpentru turism de week-end (de multeori se folosesc chiar rezidenţesecundare). Un alt factor care s-a impustreptat ca element de ordonare aspaţiului metropolitan este preţulterenurilor. Acesta a favorizatrezervarea anumitor zone (îndeosebidin nord şi vest) pentru utilizărirezidenţiale. În faza când preţurileterenurilor erau la niveluri mai reduse,în aceste zone au fost dezvoltate saupregătite pentru dezvoltări viitoare şi oserie de zone comerciale. De asemenea,preţul terenurilor determină, înperioada actuală, îndepărtareaproiectelor cu necesar mare de teren dezona de interfaţă a MunicipiuluiBucureşti. Semnificative pentrulocalizarea proiectelor economice suntdirecţiile de creştere a preţurilorterenurilor în Municipiul Bucureşti şi îninterfaţa acestuia. Astfel, în primul rândtrebuie observată tendinţa de creştere apreţurilor terenurilor dinspre periferiespre centru, ca o legitate generală.Centrul este văzut ca spaţiu atractiv,mult mai bine amenajat, pe măsuraîndepărtării de acesta, percepţia asupraariilor respective fiind mai negativă şica atare acestea sunt considerate maipuţin valoroase. În al doilea rândintervine accesibilitatea, eventualcorelată cu lipsa factorilor de repulsie.Terenurile situate în partea de nord şivest a oraşului prezentau un nivel deaccesibilitate ridicat prin prezenţa unordrumuri naţionale bine întreţinute(consecinţă a necesităţii asigurării unorfluxuri de nivel naţional sau european).Treptat, circulaţia a devenit mai dificilăprin creşterea numărului de companiişi persoane care au ales aceste teritorii,însă preţurile terenurilor se menţinridicate, susţinute de astă dată depercepţia pozitivă asupra lor. Factorilocali au avut de asemenea un cuvânt despus, astfel explicându-se creştereadiferenţiată a preţurilor spre periferie,pe direcţia nordică fiind prezente maimulte elemente de atracţie (lacuri,păduri cu efect în îmbunătăţireacalităţii mediului), comparativ spreexemplu cu direcţia sudică, raportată lacentrul Bucureştiului.Localităţile limitrofe tind să rămânăunităţi administrativ - teritoriale de sinestătătoare, chiar dacă trecerea dinMunicipiul Bucureşti în spaţiul lor numai este vizibilă (de exemplu, oraşeleVoluntari, Pantelimon, Popeşti-Leordeni), iar multiple continuităţifuncţionale (sisteme de utilităţi sau detransport) determină o integrareputernică.Pe măsura epuizării spaţiului disponibilîn interiorul Municipiului Bucureşti şipe măsura creşterii preţului terenului,alternativa dezvoltării în proximitateaCapitalei a devenit tot mai utilizată.Dacă alte impedimente au putut fiadresate cu mare eficienţă din punctulde vedere al costurilor implicate,problema dotării cu utilităţi este unadeterminantă. Astfel că, în multesituaţii, s-a preferat plasarea unor noistructuri edilitare sau economice încontiguitate cu structuri mai vechi,pentru a beneficia de conexiuni facile lautilităţi. Un bun exemplu de acest tipeste cartierul Pipera, care a folositcanalizarea preexistentă.Faptul că prezenţa utilităţilor constituieun factor de mare atractivitate rezultăşi din succesul zonelor de dezvoltareeconomică dotate cu utilităţi şi propuseinvestitorilor de către diverse autorităţilocale. În proximitatea MunicipiuluiBucureşti neexistând iniţiative în acestsens, alternativa a reprezentat-ogruparea spontană a întreprinderiloreconomice, în scopul partajăriicosturilor mari necesitate de dotarea cuutilităţi. Acelaşi proces s-a produs şi încazul ansamblurilor rezidenţiale. S-auconstituit astfel o serie de nuclee şi ariifuncţionale în spaţiul de interfaţă dintreMunicipiul Bucureşti şi arealul din jur.

Valorificând accesibilitatea oferită deactuala Şosea de Centură a MunicipiuluiBucureşti, proximitatea faţă de acestsistem urban central şi costurile maireduse ale terenului, multe dintrenucleele şi ariile funcţionale noi s-aulocalizat în teritoriul metropolitan.Întrucât prezenţa unei infrastructuripreexistente a constituit un factor deatracţie suplimentar, oraşele din jurulMunicipiului Bucureşti s-au constituit înadevăraţi poli de dezvoltare, aşa cumeste şi cazul oraşului Voluntari.Noile arii rezidenţiale situate în afaralimitelor oraşului se găsescpreponderent în partea de nord aCapitalei.Dar, pe măsură ce devine din ce în cemai costisitoare construirea de noiansambluri în această zonă de nord aoraşului, investitorii se reorientează totmai mult spre alte zone din jurulBucureştiului. Astfel, multe dintre noileproiecte rezidenţiale tind să selocalizeze în partea de nord-est sauchiar de est a Capitalei, ţinând cont încontinuare de proximitatea faţă dedrumurile de acces în oraş, de preţulterenurilor, de prezenţa spaţiilor verzi şia suprafeţelor lacustre.Printre avantajele de care poatedispune capitala, prinoperaţionalizarea zonei metropolitanBucureşti se numără:- obţinerea de spaţiu suplimentarabsolut necesar delocalizăriiparţiale sau totale a unor ramuriindustriale, în condiţiilereiniţializării dezvoltării îndomeniu a Municipiului Bucureşti,valorificând condiţia sa de polregional de dezvoltare;- construcţia de cartiererezidenţiale pentru folosinţacetăţenilor Municipiului Bucureştişi pentru atragerea de populaţiedin alte regiuni ale ţării sau dinexterior (mai ales considerând şievoluţia demografică a oraşului);- dezvoltarea în acest areal amarilor platforme logistice şicomerciale cu acces facil dinsprecapitală şi transformarea capitaleiîntr-un actor cel puţin de nivelregional, care să asigureconexiunile U.E. cu spaţiul exsovietic,respectiv cu cel balcanic;- utilizarea terenurilor disponibiledin spaţiul de interfaţă pentruimplantarea unor elementenecesare vieţii sociale a oraşului,solicitând suprafeţe de terenconsiderabile, între care spaţii deagrement, stadioane, piste deatletism, săli sportive, sălipolivalente, astfel încât să creascăvizibilitatea internaţională aoraşului (de notat că sintagmaMicul Paris se datora şi atmosfereicosmopolite a oraşului în perioadainterbelică);- mai bună zonare şi separare adiferitelor moduri de utilizare aterenului în oraş, prin existenţaresurselor funciare pentru creareaspaţiilor tampon, astfel încât săsusţină obiectivele anterioare, iarMunicipiul Bucureşti să umple deconţinut condiţia de capitalăeuropeană atribuită;- asigurarea premiselor înfiinţăriicenturii verde-galben, cu roluribenefice multiple pentru oraş, darşi ca un mod de a asiguracontracarareapresiuniiproduselor proaspete de pe piaţainternaţională;- fluidizarea intrărilor şi ieşirilor depersoane, bunuri, energie şiinformaţie, astfel încât să sematerializeze oportunitatea de adeveni un hub european îndomeniu;- soluţii de abordare a problemeideşeurilor în spaţii periferice,astfel încât potenţialul de atracţiedemografică şi economică să fiemultiplicat, iar posibilităţileimportante de dezvoltare dinacest moment succesiv crizeieconomice să fie valorificate.Avantajele unităţilor administrativteritorialedin arealul metropolitansunt considerabil mai mari decât celevalorificate în prezent. Printre acesteaenumerăm:- Implicarea autorităţilor locale îndesign-ul proiectelor economice şisociale necesare capitalei, daramplasate în orizontul local alinterfeţei, astfel încât acest spaţiu sădevină atractiv din punct de vederesocial şi economic;- Amplasarea mai compactă astructurilor comerciale sau deproducţie industrială este ooportunitate valorificabilă de cătrelocalităţile învecinate MunicipiuluiBucureşti, în situaţia unei planificăriîn comun a teritoriului metropolitan.- Teritoriul metropolitan permite,printr-o organizare teritorialăcorespunzătoare, o zonificareechilibrată a componentelorunităţilor teritorial-administrative,implicate prin corelarea necesităţilorMunicipiului Bucureşti cu cele locale.Municipiul Bucureşti este ideea

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 159centrală în jurul căreia seorganizează majoritatea proiectelorde investiţii din spaţiul metropolitanbucureştean, astfel că necesităţilecomunităţilor locale de la nivelulacestui spaţiu sunt în mare măsurăignorate. Presiunea este considerabilmai puternică la nivelul teritoriuluimetropolitan, ca urmare acontactului direct, care permite unacces relativ mai rapid, cu MunicipiulBucureşti.- Convergenţa şi astfel densificareafluxurilor de natură economică şisocială în zona capitalei sunt un altfactor de presiune. Zonificareateritoriului administrativ allocalităţilor componente alespaţiului de la exteriorul capitalei,realizată astfel încât să permitămedierea intereselor acestora şi aleMunicipiului Bucureşti, constituie ooportunitate.- Organizarea eficientă a teritoriuluiînvecinat cu Municipiul Bucureşti,astfel încât să răspundă cerinţelorunui spaţiu metropolitan, ar permiteinclusiv ordonarea fluxurilor depersoane şi bunuri economicecentrate pe capitală, astfel încât să seintersecteze în măsură mai redusă,iar conflictele şi congestia în trafic săfie diminuate. De asemenea,amplasarea corespunzătoare aechipamentelor de tipul platformelorlogistice, absolut necesare pentrutransbordarea mărfurilor întremijloacele de transport de marecapacitate şi cele de tonaj, care faclegătura cu punctele decomercializare din interiorullocalităţilor, asigură fluidizareaaprovizionării, inclusiv pentrucomunele şi oraşele din proximitateaMunicipiului Bucureşti.12.1.6. Stabilirea obiectivuluigeneral al strategieiViziunea de dezvoltare a oraşuluiVoluntari ne arată cum se doreşte a fiVoluntariul în anul 2020, obiectivulgeneral şi obiectivele strategice arată cetrebuie făcut pentru a se împlini acestdeziderat. Astfel, obiectivul general alprezentei strategii care reprezintă şimisiunea ei este de a realiza odezvoltare economică şi socialădurabilă, care să ducă pe termen lung lacreşterea calităţii vieţii locuitorilororaşului Voluntari şi transformareaoraşului într-un centru comercial şirezidenţial cu impact regional.Astfel, oraşul Voluntari trebuie să-şivalorifice avantajele pe care le are şi săşiconsolideze rolul în regiune.Dezvoltarea economică şi socială aoraşului trebuie realizată şi prinîmbunătăţirea infrastructurii tehnicoedilitareşi a infrastructurii rutiere,creşterea eficienţei serviciilor publice,asigurarea calităţii şi protecţieimediului, prin îmbunătăţireafuncţionalităţii şi aspectului oraşului,îmbunătăţirea colaborării dintrecomunitatea locală şi sectorul public oridezvoltarea capacităţii administrative.12.1.7. Relevanţa strategieifaţă de nevoile identificateOricare ar fi viziunea de dezvoltare aunui oraş, pentru a deveni reală şiefectivă, are nevoie de o societateurbană puternică, care creşte din punctde vedere cantitativ şi calitativ, care ştiesă-şi multiplice capacităţile şioportunităţile, care poate intensificaviaţa economică, socială şi culturală,care este capabilă să maximizezeputerea specifică şi capacităţile de aperforma.Pentru a fi relevantă strategia dedezvoltare trebuie să fie rezultatul unuiamplu proces de consultare publică,proces desfăşurat atât la nivelulcetăţenilor oraşului, cât şi la nivelulactorilor locali importanţi, respectivinstituţii publice, reprezentanţi aimediului privat, reprezentaţi aisocietăţii civile.Implicarea acestora pe tot parcursulelaborării strategiei corelat curealizarea unui sondaj privind opiniacetăţenilor poate garanta faptul căobiectivele, măsurile, acţiunile descriseîn strategie vizează rezolvareaproblemelor locuitorilor oraşului.Strategia este concepută pentru aproduce oportunităţi de dezvoltare şipentru a crea locuri noi de muncă şiafaceri. Acestea sunt deziderate încontextul unui model de societatedeschisă în care există oportunităţiegale care să permită oricui accesul la oviaţă economică. capitală, teritoriulmetropolitan dispune de o densitatemare a reţelei de circulaţie. Aceastăsituaţie constituie un avantaj din punct

de vedere economic şi social(accesibilitate ridicată). Pe de altă parte,construcţia şi operarea reţelelor detransport auto şi feroviar au unpotenţial important de degradarea acalităţii vieţii din zonele implicate. Dacăo parte dintre costurile sectoruluitransport sunt directe, recunoscute,acceptate şi astfel imputabile, costurilede mediu aferente sunt de ordinindirect şi mai greu imputabile (deexemplu, potrivit principiuluipoluatorul plăteşte).Dezvoltarea zonei metropolitane vafacilita amenajarea integrată ateritoriului la nivel regional astfel încâtprin aceasta să se diminuezedezechilibrele dintre capitala Bucureştişi aria limitrofă în planul structuriidemografice, sociale si economice, înceea ce priveşte transportul în comun,dotarea infrastructurală. Înlăturareasau diminuarea unor astfel dedezechilibre va conduce la oîmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei.Cele mai importante acţiuni ar putea ficele legate de transportul în comun,alimentarea cu apă, prelucrareadeşeurilor şi implementarea unorproiecte investiţionale.

12.2. VIZIUNE. OBIECTIVE STRATEGICES t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 161

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 16312.2.1.ViziuneaViziunea dezvoltării reprezintă o formăîmpărtăşită a identităţii şi a valorilorcomune, care să ofere comunităţii unsens al dezvoltării pe baza căruia săpoată fi formulate obiective strategicede dezvoltare. Acest dezideratreprezintă un concept strategic dedezvoltare, ce cuprinde aspecte spaţialeşi ne-spaţiale, calitative şi cantitative aledezvoltării.Viziunea de dezvoltare trebuie să fieconcretă şi posibil de atins prinobiective.Formularea viziunii de dezvoltare esterezultatul unui proces participativ, careimplică factorii de decizie, oamenii deafaceri, populaţia, pentru stabilirea unuiconsens în ceea ce priveşte viitorulcomunităţii respective.Strategia de dezvoltare a oraşuluiVoluntari reprezintă viziuneacomunităţii asupra direcţiilor strategicede urmat în perioada 2011-2020.Printr-un amplu proces de consultarepublică Primăria oraşului Voluntarideţine acum un instrument deplanificare strategică care va facilitadezvoltarea socio-economică viitoare alocalităţii.Dezvoltarea economică a zoneireprezintă unul dintre pilonii principaliai dezvoltării comunităţii şi reprezintătotodată prioritatea numărul unu.Realizarea unor investiţii îninfrastructură şi echiparea edilitară fărăsprijinirea concomitentă a economieilocale nu face decât să amâne rezolvareaproblemei locurilor de muncă, a puteriide cumpărare a cetăţenilor şi, în final, acreşterii nivelului de trai. Din acestmotiv strategia se bazează pe abordareaîn paralel a celor două dimensiuni aledezvoltării socio-economice.Poziţionarea strategică a oraşuluiVoluntari poate reprezenta cheiadezvoltăriisocio-economice.Comunitatea locală va dispune deservicii publice de calitate, va avea accesla utilităţile publice de bază şi la oinfrastructură modernizată.Viziunea oraşului Voluntari pentru anul2020 este cea a unui centru economicimportant, care să ofere locuitorilor săilocuri de muncă diversificate, condiţiibune de trai şi acces la servicii publicede calitate a unui centru economic cu oinfrastructură de afaceri dezvoltată, aunei localităţi atractive pentrupotenţialii investitori datorităpoziţionării strategice şi resurselorlocale. Prin atragerea investitorilor sevor crea locuri de muncă, crescând înacest fel nivelul de trai al întregiipopulaţii.„Oraşul Voluntari va fi un centrucomercial şi rezidenţial moderncare va oferi condiţii bune de trailocuitorilor săi şi va fi un spaţiuatractiv pentru investitori”Astfel, orientarea prioritară aadministraţiei publice locale şi amediului de afaceri este de a oferi ogamă mai variată de locuri de muncă,care să satisfacă pregătirea despecialitate de forţei de muncă locale.Pe de altă parte viziunea oraşuluiVoluntari pentru anul 2020 este aceea aunui centru rezidenţial care va ofericondiţii de locuire la standardeeuropene, cu un grad ridicat deacoperire cu utilităţi publice, cu oinfrastructură modernizată şi cu unmediu curat.

12.2.2. Obiectivul general şiobiectivele strategiceObiectiv general: dezvoltareeconomică şi socială durabilă a oraşuluiVoluntari, care să ducă pe termen lungla creşterea calităţii vieţii locuitorilororaşului şi transformarea lui într-uncentru comercial şi rezidenţial cu impactregional.Obiective strategice:1. Modernizarea şi extindereainfrastructurii;2. Dezvoltarea economică a oraşului;3. Dezvoltarea serviciilor publice;4. Dezvoltarea şi îmbunătăţireaserviciilor sociale;5. Asigurarea calităţii mediului şi acondiţiilor de locuire;6. Dezvoltarea capacităţiiadministrative.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 165Modernizarea şi extindereainfrastructurii trebuie să fie oprioritate în cadrul oricărei strategii dedezvoltare locală din România, cu atâtmai mult cu cât ea este o constantă înelaborarea strategiilor de la nivelregional şi naţional.Influenţa semnificativă a gradului dedezvoltare a infrastructurii (tehnicoedilitară,de transport şi a serviciilorpublice) asupra nivelului de trai allocuitorilor şi dezvoltării economicereclamă rezolvarea problemelorexistente la nivelul municipiului.Modernizarea şi extindereainfrastructurii urbane (drumuri,utilităţi), cât şi dezvoltareainfrastructurii de agrement este onecesitate şi poate bloca dezvoltareaeconomică, spaţială şi socială.Dezvoltarea ansamblurilor imobiliare şia locuinţelor, precum şi dezvoltareazonelor comerciale face necesarădezvoltarea infrastructurii de acces.Starea tehnică a străzilor orăşeneşti nupermite valorificarea corespunzătoare apotenţialului oraşului, influenţeazănegativ calitatea vieţii şi frâneazădezvoltarea afacerilor.Necesitatea intervenţiilor în dezvoltareaşi reabilitarea infrastructurii locale esteactuală şi chiar stringentă. Vechimea şigradul de uzură al sistemului dealimentare cu apă, cu efecte asupracalităţii apei potabile, precum şi reţeauade canalizare subdimensionată şi lipsaacesteia în unele cartiere influenţeazănegativ calitatea vieţii locuitorilororaşului.Creşterea calităţii vieţii locuitorilororaşului Voluntari implică accesul lautilităţi publice de calitate a tuturorlocuitorilor săi.Lucrările trebuie coordonate astfel încâtsuccesiunea acestora să aibă o logică:mai întâi se intervine asupra reţelelorde utilităţi, se îngroapă reţelele detelecomunicaţii, apoi se asfalteazăstrăzile şi trotuarele, se construiescpistele de biciclete. De aceea, serecomandă ca activităţile referitoare lautilităţi să fie incluse într-un proiectintegrat, de amploare, care să fie urmatde unul similar pentru modernizareadrumurilor.Dezvoltarea infrastructurii de agrement,precum şi construirea unor obiectivepentru petrecerea timpului liber vorputea valorifica mai mult potenţialul dedezvoltare al oraşului şi resursele salenaturale(păduri, terenuri pentrudezvoltare).

Dezvoltarea economică a oraşuluireprezintă principalul element aldezvoltării unei comunităţi,fundamentul dezvoltării globale. Practic,activităţile sociale şi culturale trebuiesusţinute din punct de vedere financiarde activitatea economică. Abordareaviitoare a dezvoltării durabile aeconomiei locale va trebui să ţină contde avantajele ce derivă din amplasareamunicipiului relativ la căile decomunicaţie şi transport.De aceea, se va sprijini dezvoltarea şiextinderea gamei de produse şi serviciioferite la nivel local astfel încât acesteavantaje să fie valorificarecorespunzător.Una dintre condiţiile de bază pentrudezvoltarea mediului de afaceri local oreprezintă existenţa infrastructuriinecesare dezvoltării afacerilor.Fructificarea avantajelor ce derivă dinamplasarea oraşului faţă de căile decomunicaţie şi transport, precum şipotenţialul de valorificare a terenurilordisponibile trebuie să ducă pe termenlung la o creştere a numărului deinvestiţii străine, la relocalizarea unorafaceri din Bucureşti, la dezvoltareaunor parteneriate între autorităţilelocale şi mediul de afaceri.Trebuie recurs la o analiză aoportunităților de investireconcomitentă cu promovarea acestoraîn rândul stakeholderilor, şi acordareade facilităţi (în limitele legislaţiei învigoare) investitorilor.Facilitarea accesului investitorilor lautilităţi, crearea unor centre dedezvoltare a afacerilor, promovareaoportunităţilor de investiţii la niveluloraşului sunt măsuri care pot catalizainvestitorii privaţi în Voluntari şi potconsolida statutul actual al oraşului.Contactul permanent al administraţieipublice cu mediul privat, crearea unorcentre de informaţii, introducereamijloacelor electronice în comunicare,transparentizarea administraţiei localesunt factori care pot spori încredereainvestitorilor şi pot genera noi locuri demuncă.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 167Dezvoltarea serviciilor publiceObiectivele dezvoltării serviciilorpublice sunt rezolvarea nevoilor de bazăale comunităţii şi asigurarea unuiechilibru între nevoi şi resurse.Evoluţia planificată a acestor servicii încadrul comunităţii este foarteimportantă întrucât ele au o influenţăsemnificativă asupra creşterii calităţiivieţii membrilor colectivităţii.În condiţiile creşteriiinterdependenţelor dintre oraşulVoluntari şi municipiulBucureşti(navetism, acces la servicii deeducaţie, sănătate), modernizareaserviciilor de transport public decălători apare ca o măsură logică aadministraţiei locale.Există o serie de probleme întâmpinatede cetăţeni în ceea ce priveştemodernizarea pieţelor şi a altor zonedestinate comerţului (renovarea şidotarea corespunzătoare) ceea ceimplică acţiunea autorităţilor locale.Este necesară îmbunătăţirea activităţiide gestionare a deşeurilor, pornindchiar de la conştientizarea populaţiei cuprivire la utilitatea şi necesitateacolectării selective a deşeurilor.Evoluţia numărului de locuitori şisituaţia infracţiunilor fac şi din acestdomeniu unul important pentruautorităţile locale.

Dezvoltarea şi îmbunătăţireaserviciilor socialeAu fost identificate o serie de dificultăţiîn ceea ce priveşte educaţia, sănătatea,serviciile sociale, motiv pentru careincluderea dezvoltării serviciilor socialeca domeniu prioritar în cadrul strategieide dezvoltare este absolut necesară.Evoluţia planificată a acestor servicii încadrul comunităţii este foarteimportantă întrucât ele au o influenţăsemnificativă asupra creşterii calităţiivieţii membrilor colectivităţii,dezvoltarea serviciilor de sănătate,asistenţă socială, educaţie, cultură, fiindo prioritate pentru oraşul voluntari.Dotarea materială a unităţilor deînvăţământ; starea tehnică a localurileunde se desfăşoară activitatea deînvăţământ; personalul didacticinsuficient; activitate culturalărestrânsă; lipsa infrastructurii pentrudesfăşurarea de activităţi de culturale;serviciile comunitare pentru persoanelevârstnice/cu handicap, pentru victimeale violenţei domestice etc. suntinsuficient dezvoltate. Mai mult,accentuarea problemelor economice şiscăderea nivelului de trai, populaţia încurs de îmbătrânire şi gradul ridicat desărăcie reclamă creşterea capacităţii defurnizare a serviciilor sociale şi sociomedicale.Scopul educaţiei este de a formaoamenii ca elemente active ale societăţiicivile.Educaţia începe încă din primii ani deviaţă şi continuă pe tot parcursul vieţii.Educaţia nu trebuie redusă doar laprograma şcolară obligatorie, ci trebuieprivită în ansamblu ca un element dedezvoltare continuă. Educaţia de calitateîn rândul populaţiei şcolare presupuneaccesul grupului ţintă la infrastructurămodernă, dotări corespunzătoare şiobţinerea unei susţineri în înregistrareade performanţă la concursurile şicompetiţiile naţionale şi internaţionale.De asemenea educaţia trebuie săcuprindă pe lângă educaţia tinerilor şieducaţia adulţilor în vederea calificării /recalificării profesionale.Domeniul asistenţei sociale s-a dezvoltatsemnificativ în ultimii ani, atât subaspect cantitativ dar, mai ales, calitativ.Se face din ce în ce mai mult diferenţaîntre prestaţiile sociale şi serviciilesociale, iar beneficiarii serviciilor socialenu mai sunt doar persoanele cuhandicap, victimele diferitelor abuzurietc.Un grup social care necesită atenţiedeosebită este format din copii şiadolescenţi, mai ales cei ai căror părinţisunt plecaţi în străinătate.Lipsa unui spital în oraşul Voluntari esteresimţită de tot mai mulţi locuitori aioraşului şi implicarea autorităţii localeîn rezolvarea acestei probleme, chiarprin intermediul unui parteneriatpublic-privat este necesară.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 169Asigurarea calităţii mediului şi acondiţiilor de locuireDezvoltarea durabilă urmăreştedezvoltarea economică şi socială înconcordanţă cu menţinerea unuiechilibru raţional între elementeleevoluţiei societăţii umane şi integritateamediului natural.Practic, protecţia mediuluicondiţionează dezvoltarea durabilă aoraşului Voluntari, servind lamenţinerea calităţii vieţii întregiipopulaţii. Protecţia mediului esteimportantă pentru dezvoltareaeconomică şi socială, protecţia cadruluinatural fiind luată în considerare întoate acţiunile desfăşurate de mediul deafaceri. Astfel, acţiunile de protecţie amediului sunt definite în strânsălegătură cu politica de dezvoltareeconomică, aceasta din urmă trebuindsă se realizeze fără a periclita accesulgeneraţiilor viitoare la resurseleexistente.Lipsa unei staţii de epurare poate afectape termen lung condiţiile de locuire înoraş. Crearea unor surse alternative deenergie şi îmbunătăţirea eficienţeienergetice a clădirilor publice corelat cumodernizarea arhitecturală şipeisagistică a spaţiilor verzi poate facedin oraşul Voluntari un loc în care să îţidoreşti să locuieşti.Dezvoltarea urbană şi a condiţiilor delocuire este o principală prioritate lanivel local, regional şi naţional, iaroraşul Voluntari trebuie să-şiconsolideze statutul în privinţa zonelorrezidenţiale.Locuirea joacă un rol semnificativ îndezvoltarea oricărei societăţi, fiind unelement crucial pentru progresuleconomic, social şi cultural. Experienţa aarătat că satisfacerea corespunzătoare anevoii de locuinţe a necesitat, pentrutoate statele europene, existenţa unorelemente de politică publică în domeniullocuirii şi a unor intervenţii pe piaţa delocuinţe. Locuirea poate influenţa, directsau indirect, competitivitatea oraşelor,fiind astfel unul dintre factorii carecontribuie la dezvoltarea economicălocală.Ca răspuns la schimbările fundamentaleale economiei mondiale, administraţiilelocale şi regionale încep să foloseascătot mai mult condiţiile de locuire ca unavantaj competitiv pentru creştereaeconomică.

DezvoltareaadministrativecapacităţiiCapacitatea administrativă şiinstituţională eficace reprezintă cheiabunei guvernări, precondiţia elaborăriicu succes a politicilor publice şi aimplementării strategiei de dezvoltarelocale.Obiectivul acestei priorităţi este de acontribui la crearea unei administraţiipublice locale mai eficace şi maieficiente în beneficiul socio-economic aloraşului Voluntari.Abordarea unor domenii cum ar fiplanificarea strategică, formularea depolitici publice, managementul strategic,monitorizarea, evaluarea, răspundenevoilor de a îmbunătăţi sistemul deluare a deciziilor şi, în acest context,contribuie la eficienţa şi eficacitateaadministraţiei publice. Pentruasigurarea unei dezvoltări viitoare alocalităţii administraţia publică localăare nevoie de resurse umane instruite.Lipsa personalului instruit, lipsainformaţiilor, lipsa planificării sunt doarcâteva cauze care pot sta la bazapotenţialului limitat al administraţieipublice de a accesa diverse surse definanţare existente. Strategia propuneacordarea unei atenţii mai ridicatescrierii şi implementării de proiecte,pentru creşterea ratei de absorbţie afondurilor europene.De asemenea, în forma actuală,infrastructura aferentă prezintănumeroase deficienţe în ceea ce priveşteasigurarea accesului liber a tuturorcategoriilor de cetăţeni la serviciilepublice.În contextul actual, al crizei economicepe care România o traversează,eficientizarea activităţilor, fie ele publicesau private, reprezintă unul dintreobiectivele majore ale oricăreiorganizaţii. În mod particular, pe fondulinfrastructurii şi resurselor financiaredeţinute, este absolut necesară ooptimizare a proceselor administraţieipublice locale care să conducă lafurnizarea de servicii publice de calitate.Introducerea unor instrumentemoderne de comunicare întreadministraţia publică locală şi cetăţeniva conduce atât la o transparentizare aactivităţii administraţiei publice localecât şi la o eficientizare a furnizăriianumitor servicii publice. Nu în ultimulrând, serviciile de tip e-guvernarefacilitează accesul populaţiei la serviciilepublice.Pentru o mai bună relaţionare cunevoile cetăţenilor administraţia trebuiesă-şi intensifice eforturile decomunicare şi consultare periodică aacestora.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 171Obiectiv strategicOS.1. Modernizarea şi extinderea infrastructuriiOS.2. Dezvoltarea economică a oraşuluiOS.3.Dezvoltarea serviciilor publiceOS.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor socialeOS.5.Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor delocuireOS.6. Dezvoltarea capacităţii administrativeMăsurăM1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de accesM1.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitareM1.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrementM2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilorM2.2. Atragerea investiţiilorM2.3. Promovarea parteneriatului public privatM3.1. Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizareM3.2. Modernizarea iluminatului publicM3.3. Modernizarea serviciilor de transport public de călătoriM3.4. Modernizarea pieţelor agro-alimentareM3.5 Îmbunătăţirea managementului deşeurilorM3.6 Creşterea siguranţei populaţieiM4.1. Dezvoltarea serviciilor socialeM4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţieM4.3. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătateM5.1. Prevenirea poluării aeruluiM5.2. Îmbunătăţirea managementului apelor uzateM5.3. Dezvoltarea unor surse alternative de energieM5.4. Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verziM6.1. Dezvoltarea resurselor umaneM6.2. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţieM6.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale şiimplicarea comunităţii în actul decizional

12.3. PLANUL DE ACŢIUNES t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 173

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 175Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructuriiM1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de accesP1.1.1 Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului PiperaP1.1.2 Pasaj rutier denivelat superior pe sos AndronacheP1.1.3 Pasaj rutier denivelat superior pe sos PetricaniP1.1.4 Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul IlfovP1.1.5 Amenajare parcăriM1.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitareP1.2.1 Reabilitare, extindere, captare, aducţiune şi tratare apă, reţea de apă şi canalizare menajeră în Oraşul VoluntariP1.2.2 Realizarea staţie de tratare a apeiP1.2.3 Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;P1.2.4 Extindere reţea gaze naturaleP1.2.5 Achiziţie societate distribuţie gazeM1.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liberP1.3.1 Amenajarea turistica a Văii SauleiP1.3.2 Crearea parcului de interes public Pipera, Oraş VoluntariP1.3.3 Amenajare Parc în Oraşul Voluntari, judeţul IlfovP1.3.4 Dezvoltarea zonelor de agrementP1.3.5 Construcţie stadion municipal Gh. DincăP1.3.6 Construcţie teatru orăşenesc

Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea economică a oraşuluiM2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilorP2.1.1 Centrul cultural şi de afaceri VoluntariP2.1.2 Modernizarea şi dezvoltarea căilor de acces spre zonele cu potenţial economicP2.1.3 Dezvoltare terenuri cu destinaţia de spaţii de birouri şi comercialeP2.1.4 Crearea unui centru pentru activităţi de cercetare-dezvoltareM2.2. Atragerea investiţiilorP2.2.1 Promovarea oraşului prin participarea la diverse evenimenteP2.2.2 Elaborarea unei strategii pentru atragerea investiţiilorP2.2.3 Realizarea unui plan de utilizare a terenurilorP2.2.4 Facilitarea accesului companiilor la plata taxelor şi impozitelor locale prin informatizarea serviciilor oferiteM2.3. Promovarea parteneriatului public privatP2.3.1 Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri localP2.3.2 Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceriP2.3.3 Dezvoltarea de programe de instruire în colaborarea cu companii de consultanţă cu specializare în businessP2.3.4 Realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii publice

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 177Obiectiv strategic nr. 3. Dezvoltarea serviciilor publiceM3.1. Modernizarea serviciilor de transport public de călătoriP3.3.1 Modernizarea parcului auto al serviciului publice de transportP3.3.2 Dezvoltarea de noi trasee de transportP3.3.3 Parteneriat în vederea extinderii liniei de metrou în PiperaP3.3.4 Modernizarea staţiilor de transport publicM3.2. Modernizarea pieţelor agro-alimentareP3.2.1 Modernizarea pieţelor agro-alimentareM3.3. Modernizarea iluminatului publicP3.3.1 Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în Oraşul VoluntariP3.3.2 Extinderea sistemului de iluminat publicM3.4 Îmbunătăţirea managementului deşeurilorP3.4.1 Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilorP3.4.2 Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabileP3.4.3 Dotarea operatorului de salubritateM3.5 Creşterea siguranţei populaţieiP3.5.1 Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creştereacriminalităţii în zona de acţiune VoluntariP3.5.2 Campanie de informare cu privire la siguranţa cetăţeanuluiP3.5.3 Dotarea serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specificăsiguranţei şi prevenirea

Obiectiv strategic nr. 4: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor socialeM4.1. Dezvoltarea serviciilor socialeP4.1.1 Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a Oraşului VoluntarP4.1.2 Construcţie 400 locuinţe socialeP4.1.3 Evaluarea cererii locale de servicii sociale şi socio-medicaleP4.1.4 Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor socialeP4.1.5 Creare centru multifuncţional pentru persoane victimă ale violenţei în familieP4.1.6 Dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru familiiP4.1.7 Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoanele vârstniceP4.1.8 Organizarea de campanii în şcoli pentru combaterea discriminării în rândul copiilorP4.1.9 Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţiP4.1.10 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în IerusalimP4.1.11 Construire biserică strada Emil RacoviţăP4.1.12 Construire cimitir orăşenescM4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţieP4.2.1 Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr. 3 Pipera, oraş VoluntariP4.2.2 Sisteme informatice de educaţie e-learning în şcolile din Oraşul VoluntariP4.2.3 Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolarP4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor din şcoliP4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor din şcoliP4.2.5 Amenajarea terenurilor de sport din şcoliP4.2.6 Dezvoltarea activităţilor de tip after-schoolP4.2.7 Organizarea unor evenimente culturale periodiceP4.2.8 Extinderea unităţilor de învăţământP4.2.9 Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 179M4.3. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătateP4.3.1 Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al serviciilor medicale şi socio-medicaleP4.3.2 Program local de promovare a sănătăţiiP4.3.3 Parteneriat public-privat pentru construcţia de unităţi spitaliceştiP4.3.4 Construire policlinică orăşenească

Obiectiv strategic nr. 5: Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuireM5.1. Prevenirea poluării aeruluiP5.1.1 Realizarea unei perdele verzi de protecţie/delimitare în zona autostrăziiP5.1.2 Construcţia de piste de bicicleteP5.1.3 Campanie de promovare a transportului ecologicP5.3.1 Construcţie staţie epurare şi colectoare mariM5.2. Îmbunătăţirea managementului apelor uzateM5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energieP5.3.1 Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrica pentru iluminatul publicP5.3.2 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţeP5.3.3 Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publiceP5.3.4 Introducerea, în toate instituţiile publice, a becurilor cu consum energetic redusP5.3.5 Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publiceM5.4. Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verziP5.4.1 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul VoluntariP5.4.2 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii LotusuluiP5.4.3 Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protejării mediuluiP5.4.4 Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului înconjurătorP5.4.5 Inventarierea spaţiilor abandonate şi ecologizarea acestoraP5.4.6 Elaborarea unor standarde unitare de mobilare a oraşuluiP5.4.7 Construirea de spaţii de joacă pentru copii

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 181Obiectiv strategic nr. 6: Dezvoltarea capacităţii administrativeM6.1. Dezvoltarea resurselor umaneP6.1.1 Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice, respectiv: managementul proiectelor,achiziţii publice, management financiarP6.1.2 Organizarea de schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România sau Uniunea EuropeanăP6.1.3 Specializarea unei persoane din primărie în domeniul accesului la informaţii şi transparenţei decizionaleP6.1.4 Atragerea studenţilor pentru efectuarea de stagii de practicăM6.2. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţieP6.2.1 Creşterea performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanul prin implementareaunor soluţii de e-guvernare la nivelul Oraşului VoluntariP6.2.2 Implementarea sistemelor de managementul calităţii la nivelul primăriei VoluntariM6.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale şi implicarea comunităţii în actul decizionalP6.3.1 Actualizarea strategiei de dezvoltare a oraşului VoluntariP6.3.2 Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltarea infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinateP6.3.3 Organizarea de consultări periodice în Pipera şi Voluntari pentru a identifica nevoile cetăţenilorP6.3.4 Organizarea unei linii de finanţare a proiectelor sociale şi de altă natură care pot fi gestionate de ONG-uri locale

Legături cros-sectorialeOS.1 OS.2 OS.3 OS.4 OS.5 OS.6OS.1M1.1M1.2M1.3M1.1M1.2M1.1 M1.3M1.1M1.2M1.3OS.2M2.1M2.2M2.1M2.2M2.1M2.2M2.3OS.3M3.1M3.2M3.1M3.2M3.3M3.4M3.1M3.3M3.4M3.5M3.3M3.4M3.5OS.4M4.2M4.3M4.2M4.3M4.2M4.3M4.1M4.2M4.3OS.5M5.1M5.2M5.4M5.1M5.2M5.3M5.1M5.2M5.3M5.4M5.3M5.4OS.6M6.1M6.3M6.1M6.2M6.3M6.1M6.2M6.3M6.1M6.1M6.2M6.3

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 183SecţiuneMăsurăI. Dezvoltare economică I.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilorII. Dezvoltarea infrastructuriiIII. Dezvoltare serviciilor publiceIV. Creşterea capacităţii de intervenţieîn situaţii de urgenţă. ProtecţiamediuluiV. Dezvoltarea capacităţiiadministrativeI.2. Atragerea investiţiilorI.3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncăI.4. Promovarea dialogului dintre mediul de afaceri local şi administraţia publică localăI.5. Dezvoltarea infrastructurii turisticeII.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitareII.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de accesII.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transport publicII.4. Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liberIII. 1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi culturăIII.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătateIII.3. Creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicaleIII.4. Creşterea siguranţei populaţieiIII.5. Modernizarea serviciilor de transport public de călătoriIII.6. Modernizarea pieţelor agro-alimentareIII.7. Îmbunătăţirea managementului deşeurilorIV.1. Îmbunătăţirea managementului apelor uzateIV.2. Creşterea capacităţii de intervenţii în situaţii de urgenţăIV.3. Diminuarea riscului de producere a dezastrelor naturaleIV.4. Îmbunătăţirea managementului ariilor protejateIV.5. Reducerea consumului de energie convenţionalăV.1. Dezvoltarea resurselor umaneV.2. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a serviciilor de administraţie publicăV.3. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţieV.4. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 185Diagrama GanttNr.Obiectiv strategiccrt.P1.1.1 Realizarea lucrărilor de1 infrastructura pentru reabilitarea simodernizarea Bulevardului Pipera2P1.1.2 Pasaj rutier denivelat superior pe sosAndronache3P1.1.3 Pasaj rutier denivelat superior pe sosPetricani4P1.1.4 Modernizare drumuri în oraşulVoluntari, judeţul Ilfov5 P1.1.5 Amenajare parcăriP1.2.1 Reabilitare, extindere, captare,6 aducţiune şi tratare apă, reţea de apă şicanalizare menajeră în Oraşul Voluntari7 P1.2.2 Realizarea staţie de tratare a apei8P1.2.3 Modernizarea şi extinderea reţelei decanalizare;9 P1.2.4 Extindere reţea gaze naturale10 P1.2.5 Achiziţie societate distribuţie gaze11 P1.3.1 Amenajarea turistica a Văii Saulei12P1.3.2 Crearea parcului de interes publicPipera, Oraş Voluntari13P1.3.3 Amenajare Parc în Oraşul Voluntari,judeţul Ilfov14 P1.3.4 Dezvoltarea zonelor de agrement15P1.3.5 Construcţie stadion municipal Gh.Dincă16 P1.3.6 Construcţie teatru orăşenesc17P2.1.1 Centrul cultural şi de afaceriVoluntari18P2.1.2 Modernizarea şi dezvoltarea căilor deacces spre zonele cu potenţial economic19P2.1.3 Dezvoltare terenuri cu destinaţia despaţii de birouri şi comerciale20P2.1.4 Crearea unui centru pentru activităţide cercetare-dezvoltare21P2.2.1 Promovarea oraşului prinparticiparea la diverse evenimente22P2.2.2 Elaborarea unei strategii pentruatragerea investiţiilor2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Nr.Obiectiv strategiccrt.23P2.2.3 Realizarea unui plan de utilizare aterenurilorP2.2.4 Facilitarea accesului companiilor la24 plata taxelor şi impozitelor locale prininformatizarea serviciilor oferite25P2.3.1 Centru de resurse informaţionale şicomunicare pentru mediul de afaceri localP2.3.2 Organizarea de cursuri în domeniul26 procedurilor administrative legate dedeschiderea unei noi afaceriP2.3.3 Dezvoltarea de programe de instruire27 în colaborarea cu companii de consultanţăcu specializare în businessP2.3.4 Realizarea unor parteneriate de tip28 public privat pentru operarea unor utilităţişi investiţii publice29P3.3.1 Modernizarea parcului auto alserviciului publice de transport30P3.3.2 Dezvoltarea de noi trasee detransport31P3.3.3 Parteneriat în vederea extinderiiliniei de metrou în Pipera32P3.3.4 Modernizarea staţiilor de transportpublic33P3.2.1 Modernizarea pieţelor agroalimentareP3.3.1 Dezvoltarea şi modernizarea34 sistemului de iluminat public cu reţeasubterană în Oraşul Voluntari35P3.3.2 Extinderea sistemului de iluminatpublic36P3.4.1 Dezvoltarea sistemului de colectareselectivă a deşeurilor37P3.4.2 Promovarea reciclării deşeurilorsolide reutilizabile38 P3.4.3 Dotarea operatorului de salubritateP3.5.1 Achiziţionarea şi instalarea39sistemului de supraveghere video pentrucreşterea siguranţei şi prevenireacriminalităţii în zona de acţiune Voluntari40P3.5.2 Campanie de informare cu privire lasiguranţa cetăţeanului2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 187Nr.Obiectiv strategiccrt.41P3.5.3 Dotarea serviciului public de poliţiecu echipamente şi infrastructură specificăP4.1.1 Creşterea calităţii şi numărului42 serviciilor sociale oferite de Direcţia deAsistenţă Socială a Oraşului Voluntar43 P4.1.2 Construcţie 400 locuinţe sociale44P4.1.3 Evaluarea cererii locale de serviciisociale şi socio-medicale45P4.1.4 Specializarea resurselor umaneimplicate în furnizarea serviciilor sociale46P4.1.5 Creare centru multifuncţional pentrupersoane victimă ale violenţei în familie47P4.1.6 Dezvoltarea serviciilor de consilierepentru familii48P4.1.7 Crearea unui Centru multifuncţionalpentru persoanele vârstniceP4.1.8 Organizarea de campanii în şcoli49 pentru combaterea discriminării în rândulcopiilorP4.1.9 Identificarea de oportunităţi pentru50 integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cudizabilităţi51P4.1.10 Catedrala Intrarea Domnului Iisusîn Ierusalim52P4.1.11 Construire biserică strada EmilRacoviţă53 P4.1.12 Construire cimitir orăşenesc54P4.2.1 Consolidare, reabilitare şi extindereşcoala nr. 3 Pipera, oraş Voluntari55P4.2.2 Sisteme informatice de educaţie e-learning în şcolile din Oraşul VoluntariP4.2.3 Promovarea importanţei şcolarizării56 în rândul populaţiei care prezintă risc deabandon şcolar57P4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelordin şcoli58P4.2.5 Amenajarea terenurilor de sport dinşcoli59P4.2.6 Dezvoltarea activităţilor de tip afterschool60P4.2.7 Organizarea unor evenimenteculturale periodice2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Nr.Obiectiv strategiccrt.61 P4.2.8 Extinderea unităţilor de învăţământ62P4.2.9 Construire sală de sport în cartierulNicolae BălcescuP4.3.1 Evaluarea stării de sănătate a63populaţiei şi crearea unui plan demanagement al serviciilor medicale şi sociomedicale64P4.3.2 Program local de promovare asănătăţii65P4.3.3 Parteneriat public-privat pentruconstrucţia de unităţi spitaliceşti66 P4.3.4 Construire policlinică orăşenească67P5.1.1 Realizarea unei perdele verzi deprotecţie/delimitare în zona autostrăzii68 P5.1.2 Construcţia de piste de biciclete69P5.1.3 Campanie de promovare atransportului ecologic70P5.2.1 Construcţie staţie epurare şicolectoare mari71P5.3.1 Sisteme fotovoltaice pentru producereade energie electrică pentru iluminatul public72P5.3.2 Reabilitarea termică a blocurilor delocuinţe73P5.3.3 Îmbunătăţirea eficienţei energetice aclădirilor publiceP5.3.4 Introducerea, în toate instituţiile74 publice, a becurilor cu consum energeticredus75P5.3.5 Montarea de panouri solare peclădirile instituţiilor publiceP5.4.1 Modernizare arhitecturală şi76 peisagistică a aliniamentelor verzi stradaledin oraşul VoluntariP5.4.2 Modernizare arhitecturală şi77 peisagistică a spaţiilor verzi din zona deblocuri aferentă străzii LotusuluiP5.4.3 Iniţierea unor campanii de educare a78 copiilor şi tinerilor în privinţa protejăriimediului79P5.4.4 Încurajarea voluntariatului înacţiunile de curăţare a mediului2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 189Nr.crt.80818283848586878889909192Obiectiv strategicînconjurătorP5.4.5 Inventarierea spaţiilor abandonate şiecologizarea acestoraP5.4.6 Elaborarea unor standarde unitarede mobilare a oraşuluiP5.4.7 Construirea de spatii de joacă pentrucopiiP6.1.1 Pregătirea personalului dinadministraţia publică în domenii strategice,respectiv: managementul proiectelor,achiziţii publice, management financiarP6.1.2 Organizarea de schimburi deexperienţă cu autorităţi locale din Româniasau Uniunea EuropeanăP6.1.3 Specializarea unei persoane dinprimărie în domeniul accesului la informaţiişi transparenţei decizionaleP6.1.4 Atragerea studenţilor pentruefectuarea de stagii de practicăP6.2.1 Creşterea performanţeloradministraţiei publice locale şi ainteracţiunii acesteia cu cetăţeanul prinimplementarea unor soluţii de e-guvernarela nivelul Oraşului VoluntariP6.2.2 Implementarea sistemelor demanagementul calităţii la nivelul primărieiVoluntariP6.3.1 Actualizarea strategiei de dezvoltarea oraşului VoluntariP6.3.2 Înfiinţarea unei asociaţii dedezvoltare intercomunitară pentruimplementarea unor proiecte comune dedezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor culocalităţile învecinateP6.3.3 Organizarea de consultări periodiceîn Pipera şi Voluntari pentru a identificanevoile cetăţenilorP6.3.4 Organizarea unei linii de finanţare aproiectelor sociale şi de altă natură carepot fi gestionate de ONG-uri locale2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 191Plan de reducere a efectelorcrizei economice şi decombatere a sărăcieiCriza financiară şi economică actualăpare să fie fără precedent în ultimajumătate de secol. Recesiuneaeconomică se extinde în SUA, Europa şiJaponia şi se conturează a fi mult maidureroasă decât căderea economică din1981-1982. O masivă scădere aîncrederii atât la nivelul sectorului deafaceri, cât şi la nivelul consumatorilor,ambele răspunzând prin restrângereacheltuielilor, este în plină derulare.Guvernul Statelor Unite şi unele guvernedin Europa, încercând să refacăstabilitatea, au naţionalizat părţi alesectoarelor lor financiare într-o măsurăcare contrazice înseşi bazelecapitalismului modern. Întreaga lumepare astăzi că îşi schimbă cursul,îndreptându-se către o perioadă în carerolul statului va fi mai mare, iar cel alsectorului privat va fi mai mic. Aceastava fi probabil cea mai dramaticăconsecinţă a crizei actuale.În SUA şi în unele state din Europa,guvernele şi băncile centrale au răspunsprin îmbunătăţirea lichidităţii;acordarea de garanţii guvernamentalepentru împrumuturi; recapitalizareainstituţiilor financiare; garantarea celormai noi emisiuni de către bănciasigurate; prevenirea colapsuluidezordonat al întreprinderilor mariinterconectate; cumpărarea de acţiuni înbănci; reduceri coordonate ale ratelordobânzii.Criza financiară globală a afectatconsiderabil statele membre ale UniuniiEuropene, caracterizându-se prinreducerea posibilităților de creditare,scăderea prețurilor locuințelor, declinulpiețelor bursiere şi diminuareaîncrederii consumatorilor, a consumuluiși a investițiilor. Având în vedereamploarea crizei, toate statele membretrebuie să ia măsuri pentru a contracaracriza.Coordonate corespunzător, eforturilenaționale pot viza în paralel obiectivediferite. Acestea pot atenua pe termenscurt efectele recesiunii, dar pot, deasemenea, promova, simultan,reformele structurale necesare pentru aajuta UE să iasă mai puternică din criză,fără să submineze pe termen mai lungviabilitatea fiscală. În acest sens a fostelaborat Planul European deRedresare Economică, care pune unaccent special pe inovare și peecologizarea investițiilor UE.Obiectivele strategice ale PlanuluiEuropean de Redresare Economică sunt:- stimularea rapidă a cererii șiconsolidareaîncrederiiconsumatorilor;- diminuarea costurilor umane aleîncetinirii creșterii economice șiale impactului acesteia asuprapersoanelor celor mai vulnerabile.Se pot întreprinde acțiuni pentru aîmpiedica pierderea locurilor demuncă iar apoi pentru a ajutaoamenii să revină rapid pe piațamuncii, în loc să se confrunte cușomajul pe termen lung;- sprijinul acordat Europei pentru avalorifica creșterea, atunci când seva produce, astfel încât economiaeuropeană să fie în consonanță cucererile competitivității șinecesitățile viitorului, astfel cumau fost conturate în Strategia dela Lisabona pentru creștere șilocuri de muncă. Aceastaînseamnă continuarea reformelorstructurale necesare, sprijinireainovării și construirea uneieconomii a cunoașterii;- accelerarea trecerii la o economiecu emisii scăzute de carbon, faptcare va face ca Europa să fie bineplasată pentru a-și aplica strategiade limitare a schimbărilorclimatice și de promovare asecurității energiei: o strategiecare va încuraja noile tehnologii,va crea noi locuri de muncăecologice și va deschide noiposibilități pe piețele mondiale încreștere rapidă, va ține sub controlfactura de energie a cetățenilor șiîntreprinderilor și va reducedependența Europei de energia depeste hotare.Pentru a obține avantaje maxime șipentru a atinge obiectivele planului deredresare, și anume protejareaoamenilor și evitarea distrageriiatenţiei ca urmare a crizei de lainteresele pe termen lung ale UE și dela necesitatea de a investi în viitorulacesteia ar trebui să existe o legăturăstrânsă între stimulul fiscal și acțiuniledin cele patru domenii prioritare aleStrategiei de la Lisabona (oameni,afaceri, infrastructură și energie,cercetare și inovare).Acţiunile propuse în cadrul PlanuluiEuropean de Redresare Economică sunt:

1. Lansarea unei importante iniţiativeeuropene de sprijinire a ocupăriiforţei de muncă;2. Crearea cererii de muncă;3. Creşterea accesului întreprinderilorla finanţare;4. Reducerea sarcinii administrative şipromovarea antreprenoriatului;5. Accelerarea investiţiilor în vedereamodernizării infrastructurii Europei;6. Îmbunătăţirea eficienţei energetice aclădirilor;7. Promovarea adoptării rapide a„produselor ecologice”;8. Creşterea investiţiilor în cercetare şidezvoltare, inovare şi educaţie (însectorul construcțiilor, o „inițiativăeuropeană privind clădirile eficientedin punct de vedere energetic”,pentru a promova tehnologiileecologice și dezvoltarea sistemelorși a materialelor eficiente din punctde vedere energetic în clădirile noi șiîn cele renovate, în vedereareducerii radicale a consumului deenergie);9. Dezvoltarea tehnologiilor ecologicepentru automobile şi construcţii;10. Internet de mare viteză pentru toţi.În România, răspunsul la efecteleadverse ale crizei nu poate fi similarcelui formulat de unele stateeuropene sau celui din SUA. Existăcâteva diferenţe între economiaromânească şi aceste economii, care nupermit copierea pur şi simplu apachetelor de măsuri dezvoltate acolo.În esenţă, este vorba despre faptul căeconomia românească are un deficit decont curent mare, care indicădependenţa acesteia de finanţareaexternă. Avem de ales între reducereaordonată a acestui deficit sau înreducerea lui de către piaţă în condiţiileactuale de tensiune şi neîncredere, cuconsecinţe dramatice pentru cursul deschimb şi pentru creşterea economică.La nivel local, criza economicămondială este resimţită de întreagacomunitate din oraşul Voluntari, fie căeste vorba de autorităţile publice locale,oamenii de afaceri sau simpli cetăţeni.Un prim efect este diminuareanivelului taxelor colectate, fapt cepune în pericol posibilitatea plăţii latimp a creditelor angajate de cătreadministraţia publică locală.La nivel local, criza a decimat agenţiieconomici şi a diminuat excesiv putereamediului de afaceri de a susţinerevenirea pe o pantă crescătoare aeconomiei judeţene.Una dintre sursele la care agenţiieconomici apelau frecvent în aniianteriori pentru investiţii şi dezvoltare –creditarea - este în prezent foartescumpă, iar riscurile pe care le implică,pe fondul incertitudinii şi neîncrederiigeneralizate, contribuie decisiv laevitarea împrumuturilor. Aceastăsituaţie are implicaţii directe şi asupraaccesării fondurilor europenenerambursabile, deoarece contribuţiaproprie a beneficiarului privatprovenea, în general, tot din credite.Consumul a scăzut semnificativ, careacţie imediată la contractareaeconomică şi la previziunile economicesumbre pentru viitorul apropiat. Unrezultat imediat a fost extinderea zoneinefiscalizate, astfel că încasările labugetul de stat – şi aşa afectate puternic– sunt din ce în ce mai reduse.Comparativ cu produsele externe,produsele locale sunt cele mai expuse ladiminuarea consumului din cauzadezavantajelor evidente privind costulde producţie (subvenţii mai mici sauinexistente, lipsa programelor efectivede sprijinire a producţiei autohtone,tehnologie necompetitivă etc.) dar şi dincauzacomportamentuluiconsumatorilor care preferă să cumpereproduse din import, mai ieftine şiambalate mai atrăgător faţă de celeautohtone.În aceste circumstanţe, la care s-auadăugat măsurile severe recente denatură fiscală, o mare parte dinangajatorii locali şi-au restructuratactivitatea, accentuându-se deficitul delocuri de muncă la nivel judeţean.Reducerile de personal şi de venituri dinsectorul bugetar au o contribuţieevidentă la înrăutăţirea situaţiei,Într-un cadru teoretic de bază, ar fi deaşteptat ca impactul crizei financiaremondiale să se reflecte asupra bugetelorpublice locale din România în douămoduri:- Prin alocaţii mai mici de la bugetulde stat;- Prin venituri proprii mai mici.În acelaşi timp, reducerea veniturilor vaimpune autorităţilor publice localeadoptarea a două măsuri de bază:- în contextul unei economii îndeclin şi cu acces redus la piaţafinanciară internă (care este şifoarte puţin dezvoltată), ar fi deaşteptat ca majoritateaautorităţilor locale, ale cărorbugete au fost afectate, să reducăunele cheltuieli.- o parte dintre autorităţile locale arputea apela la credite pentru

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 193finanţarea proiectelor de investiţii,dar această opţiune ar fidisponibilă numai pentru unnumăr limitat de comunităţi.Posibilităţile autorităţilor locale de acompensa reducerea veniturilor suntlimitate. Creşterea impozitelor şi taxelorcolectate la nivel local nu va avea unimpact considerabil, din cauza ponderiilor scăzute şi a declinului general inactivitatea economică. În aceastăsituaţie, reducerea cheltuielilor defuncţionare este o necesitate.Reacţia autorităţilor locale la reducereacheltuielilor se limitează, în general, lareducerea unor cheltuieli mici pentruproiecte de investiţii şi a cheltuielilorlogistice, pe lângă măsurile luate dereducere a nivelului salariilor.Pentru depăşirea crizei economice,Primăria oraşului Voluntari trebuiesă îşi propună o serie de obiectivespecifice, astfel:1. Susţinerea investiţiilor publiceInvestiţiile realizate de administraţiapublică reprezintă o modalitate foarteeficientă de intervenţie în situaţii decriză deoarece investiţiile susţinsimultan atât cererea cât şi oferta.Impactul este cu atât mai mare cu câtcompaniile şi forţa de muncă implicateîn proiectele de investiţii sunt locale,acestea crescând cererea în sectoareledin amonte şi din aval. În acest fel,efectele investiţiilor se multiplică şi audrept rezultat dezvoltarea agenţiloreconomici locali şi creşterea ocupăriiforţei de muncă.Măsurile pe care administraţia locală lepoate lua în sensul susţineriiinvestiţiilor publice constau în:1.1. Creşterea gradului de absorbţieal fondurilor europenenerambursabile destinate investiţiilorFondurile nerambursabile disponibileprin programele europene de finanţarereprezintă o oportunitate reală pentruadministraţiile publice (dar şi pentrusectorul privat) care, în general, nu ausurse financiare suficiente pentru asusţine proiectele de investiţii.Această măsură urmăreşte creştereagradului de absorbţie a fonduriloreuropene pentru finanţarea proiectelorlocale de investiţii, în special a sumeloralocate pe Programul OperaţionalRegional care presupun investiţii îninfrastructura de drumuri,infrastructura socială sau de agrement.Acest obiectiv poate fi realizat doar prinîntărirea capacităţii administrative aautorităţii locale.1.2 Emisiuni de titluri de valoarepentru finanţarea şi/sau cofinanţareainvestiţiilorMajoritatea programelor de finanţarenerambursabilă prevăd procente redusede cofinanţare pentru aplicanţii publici.Cu toate acestea, contribuţia financiarăproprie este, de multe ori, o problemăpentru beneficiari. Măsurile careurmează sunt destinate preîntâmpinăriiacestei probleme sau oferirii unei soluţiipentru rezolvarea acesteia.Fondurile necesare pentrufinanţarea/cofinanţarea investiţiilorlocale pot fi obţinute prin emisiuni detitluri de valoare cu scadenţa la operioadă stabilită (ex: după 5 ani).Soluţia propusă este o variantă relativrapidă şi simplă de creditare pentrususţinerea de investiţii, avantajul fiindcă fondurile pot fi eliberate la momentulîn care sunt necesare, rambursareafăcându-se după ce perioada de criză atrecut.1.3 Realizarea unor credite pentrucofinanţarea proiectelor europeneşi/sau finanţarea unor proiecte deinvestiţiiCofinanţarea locală a proiectelorreprezintă o problemă foarte marepentru administraţii şi, de obicei,reprezintă principala cauză a renunţăriila accesarea fondurilor.Creditarea este o alternativă viabilă şirapidă pentru obţinerea fondurilorpentru cofinanţare.În acest sens Primăria oraşuluiVoluntari a realizat în luna iunie 2011un împrumut în sumă de 237,4 milioanede lei (56 milioane euro) pe o perioadăde 20 de ani, bani care vor fi folosiţipentru cofinanţarea unor investiţii şirefinanţarea datoriei autorităţii locale.2. Susţinerea agenţilor economici şiatragerea de noi investiţiiCriza economică şi financiară afecteazăîn primul rând sectorul privat care, întroeconomie sănătoasă, trebuie săreprezinte principalul motor dedezvoltare locală. Reducerea activităţiiagenţilor economici privaţi înseamnăşomaj ridicat, încasări reduse de taxe şiimpozite etc. De aceea, una dintrepreocupările principale pentru

educerea impactului crizei este desusţinere şi protecţie a mediuluieconomic local, în special a IMM-urilor,acestea prezentând o vulnerabilitatemai ridicată faţă de situaţiile de criză.Măsurile care pot fi întreprinse înaceastă direcţie constau în:2.1. Promovarea parteneriatelor detip public-privatColaborarea dintre sectorul privat şi celpublic în finanţarea proiectelor deinfrastructură şi a furnizării serviciilorpublice s-a dovedit a fi un real succespentru statele dezvoltate. ParteneriatulPublic-Privat (PPP) este o soluţierecomandată datorită avantajelor realepe care le implică: surse variate definanţare, timp mai redus de execuţie,know-how superior, tehnici moderne demanagement, nivel calitativ superior allucrărilor şi serviciilor etc.PPP presupune o situaţie de câştigdeopotrivă pentru partenerul privat şipentru cel public. Sectorul publicrezolvă problemele de infrastructură,reduce (sau chiar elimină) costurile defurnizare a anumitor servicii publice, întimp ce calitatea serviciilor publicefurnizate este superioară. Partenerulprivat care finanţează în totalitateproiectul de investiţie, exploatează dinpunct de vedere economicinfrastructura / serviciul o perioadă detimp stabilită prin contract, după carecedează infrastructura parteneruluipublic. Partenerul privat îşi asumă risculineficienţei economice a proiectului.PPP reprezintă una dintre cele maieficiente soluţii în situaţii de criză, cândbugetele locale nu pot susţine investiţiilocale. în plus, PPP poate contribui lacreşterea gradului de absorbţie alfondurilor europene.În România, PPP sunt reglementate deLegea Nr. 178/2010 şi NormeleMetodologice de Aplicare aferente.Realizarea parteneriatelor publicprivateeste o măsură care se regăseşteşi în planul de acţiuni al strategieioraşului Voluntari şi, acolo unde se vaconsidera eficient, se vor realizaprocedurile legale pentru dezvoltareaunui PPP.2.2. Reducerea temporară a unor taxelocale pentru IMM-uriPrin reducerea cel puţin temporară aunor taxe locale sau prin aplicareacotelor maxime de reducere în situaţiileprevăzute de legile în vigoare seurmăreşte sprijinirea agenţiloreconomici locali în situaţii de criză. Oactivitate concretă în acest sens este şireducerea temporară sau acordareaunei perioade de graţie pentru platachiriilor la spaţiile aflate în proprietateapublică locală şi care sunt închiriateIMM-urilor locale.2.3. Promovarea consumuluiproduselor localeDezvoltarea sectorului productiv estefoarte importantă în perioade de criză(dar nu numai!) deoarece genereazăvaloare adăugată locală, locuri de muncăşi antrenează diverse sectoare deactivitate din amonte şi aval.Autorităţile publice pot susţineconsumul produselor locale prinpromovarea acestora în cadrul unortârguri locale organizate cu acest scopşi/sau în cadrul târgurilor de profilorganizate în ţară.2.4. Atragerea de investiţii străineÎn contextul reducerii drastice afluxurilor externe de capital, există oconcurenţă tot mai acerbă întreadministraţiile locale pentru atragereade noi investiţii. În acest context,primăria Voluntari îşi propune o seriede măsuri care pot stimula investitoriisă se localizeze aici, respectiv:modernizarea şi extindereainfrastructurii,dezvoltareasistemului de servicii publice locale,îmbunătăţirea serviciilor de educaţieşi sănătate, realizarea unui plan deutilizare a terenurilor, etc.Astfel, pentru diminuarea efectelorcrizei economice asupra comunităţiilocale, administraţia publică localătrebuie să aibă în vedere următoarelepriorităţi:1. Dezvoltarea capacităţiiadministrative.2. Dezvoltarea serviciilor publice;3. dezvoltarea economică a oraşului;4. Sporirea veniturilor bugetare;Dezvoltareacapacităţiiadministrative se referă laîmbunătăţirea aspectelor ce ţin deprofesionalizarea resurselor umane şide eficientizarea proceselor de lucru alePrimăriei oraşului Voluntari astfel încâtsă se atingă un stadiu care să favorizezedezvoltarea de proiecte locale,furnizarea de servicii publice calitative,îmbunătăţirea mecanismelor de

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 195coordonare şi colaborare cu alteinstituţii publice.Eficientizarea serviciilor publice esteo prioritate foarte clar definită chiar detitlul acesteia, referindu-se strict la sferaserviciilor publice locale din oraşulVoluntari.Aspectele abordate pe termen scurt şimediu se referă la îmbunătăţiri deproces, întărirea managementului,optimizarea activităţilor etc.Prioritatea „Sprijinirea activităţiloreconomice” urmăreşte punerea înpractică unor măsuri şi proiecte care săsusţină mediul economic local şi care săofere posibilitatea implementăriiviitoarelor proiecte de dezvoltareeconomică locală. În cadrul planului deacţiuni acestea sunt detaliat prezentate.Astfel, modalităţile prin care autorităţilepublice locale pot contribui la depăşireaperioadei de recesiune suntidentificarea şi atragerea de resursesuplimentare, din surse proprii sauparteneriate cu mediul privat şiorganizaţii internaţionale. În acestsens trebuie să fie evaluate şi promovateoportunităţile pe care le oferă oraşulVoluntari.De asemenea, trebuie promovateparteneriatele de tip public-privat.Autorităţile publice locale trebuie săcreeze premisele necesare activităţilorde atragere de resurse externe în scopulsusţinerii proiectelor de dezvoltarelocală. De asemenea, trebuie stimulateinvestiţiile locale şi dezvoltareaantreprenoriatului local.Autorităţile locale trebuie săîmbunătăţească capacitatea deplanificare şi control, să îmbunătăţeascămanagementul financiar şi săoptimizeze metodele de lucru intrainstituţionale.De asemenea, sporirea veniturilorbugetare locale se poate realiza prineficientizarea mecanismelor de încasare,reducerea cheltuielilor şi identificareaunor noi surse de venituri.Trebuie avut în vedere faptul călimitarea efectelor crizei economice sepoate realiza şi prin creştereasemnificativă a gradului de absorbţie afondurilor de la Uniunea Europeană.Colectarea la bugetul local a unorvenituri importante trebuie să serealizeze fără a afecta foarte multcontribuabilii, dar însă să consolidezecapacitatea de finanţare a activităţilor şiproiectelor administraţiei publice.Pe de altă parte, această prioritatepresupune o mai bună gestionare aresurselor şi a mecanismelor propriicare să conducă la o eficientizare acosturilor şi a veniturilor bugetare.Aşa cum se poate vedea cele 4priorităţi ale planului de reducere aimpactului crizei economice sesuprapun într-o foarte mare măsurăpe planul de acţiune al Strategiei,acesta din urmă fiind conceput de labun început prin raportarea la osituaţie reală, prezentă şi, maiimportant decât atât, nedefinită întimp.Ca atare, diminuarea efectelor crizeieconomice reprezintă unul dintreobiectivele subsidiare ale prezenteistrategii, atât datorită actualităţii temei,cât mai ales datorită rolului pe caredezvoltarea economică îl are atât asupradepăşirii prezentei crize cât mai alesasupra dezvoltării sociale şi economiceviitoare a comunităţii din Voluntari.Combaterea sărăciei constituie opreocupare majoră la nivelul UniuniiEuropene, în acest sens ComitetulEconomic si Social European a redactatun aviz privind Platforma europeană decombatere a sărăciei şi a excluziuniisociale. Avizul se încadrează în contextulStrategiei Europa 2020 pentru creştereinteligentă, durabilă şi favorabilăincluziunii.Comunicarea privind Platformaeuropeană împotriva sărăciei şiexcluziunii sociale, care este una dintrecele şapte inițiative emblematice aleStrategiei Europa 2020, stabileşteacțiuni de stimulare a activităţii la toatenivelurile, pentru a se atinge obiectivulprincipal european de reducere asărăciei; acesta consta in scăderea, pânăîn 2020, cu cel puțin 20 de milioane anumărului de persoane afectate desărăcie. Aceasta inițiativa este încomplementaritate şi în strânsă legăturăcu celelalte inițiative emblematice, carese concentrează pe creşterea niveluluide ocupare a forței de muncă şi peîmbunătățirea educației şicompetențelor.Inițiativa afirmă totodată nevoiagenerală de întreprindere a unor acțiunide combatere a sărăciei pe întregspectrul politicilor, cum ar fi: prevenireatransmiterii sărăciei între generații şicombaterea sărăciei copiilor; utilizareaocupării forței de muncă drept cale de

ieşire din sărăcie prin intermediul unorstrategii de incluziune activă şiaccelerarea eforturilor de integraresocială şi economică a grupurilorminoritare, precum romii.Printre acțiunile-cheie ale platformei senumără:- promovarea inovării în politicasocială;- utilizarea optimă a tuturorfondurilor UE;- eficientizarea şi sensibilizareasistemelor de protecție sociala şiserviciilor sociale la noile nevoisociale, care includ pensiile,serviciile sociale şi serviciile carecombat inegalitățile în materie desănătate şi excluziunea în ceea cepriveşte locuința;- atragerea unei game mult maiextinse de parteneri în combatereaexcluziunii, care să cuprindăpartenerii sociali şi societateacivilă organizată.Astfel, constatăm că o serie de măsuri şiacţiuni incluse în strategia de dezvoltarea oraşului Voluntari se corelează cuacţiunile propuse la nivel european,astfel:- măsuri în vederea absorbţieifondurilor nerambursabile(dezvoltareacapacităţiiadministrative, modernizareainfrastructurii din fondurieuropene, etc.)- modernizarea şi dezvoltareaserviciilor de educaţie- modernizarea şi dezvoltareaserviciilor de sănătate- dezvoltarea serviciilor sociale- dezvoltarea economică a oraşuluicapabilă să producă noi locuri demuncăAcest cumul de măsuri intercorelatesunt menite să ducă la combatereasărăciei la nivel local.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 197Titlul proiectuluiScopul proiectuluiTitlul proiectuluiRealizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi moderniRealizarea lucrărilor Surse de de infrastructură finanţare pentru Programul reabilitarea Operaţional şi modernizarea Regional Bulevardului PiperaÎmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari prin Axa reabilitarea 2 - Îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii infrastructurii regionale de şi transport locale de transport, D.M.I.şi a infrastructurii conexereţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/ reabilitarObiective specifice - Creşterea de la Posibili categoria parteneri a III-a la categoria Consiliul a II-a Judeţean a Bulevardului Ilfov Poliţia Pipera, Rutieră respectiv extindereacarosabilului de la una la două benzi/sens.- Amenajarea intersecţiilor Perioada de principale pentru asigurarea 2011-2014 siguranţei şi fluenţei traficului rutier- Amenajarea racordării implementare Bulevardului Pipera cu Pasajul superior Pipera şi cu Pasajul superior Tunari.SustenabilitateDatorită implicaţiilor financiare foarte mari, implementarea acestui pProblema identificată Bulevardul Pipera supus modernizării în cadrul delimitarea prezentului unor proiect zone asigură de intervenţie legătura oraşului şi prioritizarea Voluntari acestora cu sau prin abocapitala Bucureşti şi cu Şoseaua de Centură. Aceasta importanţa este străzilor. în prezent În acest o stradă fel, se de permite categoria rezolvarea III (străzi în totalitate a probcolectoare), prin intermediul acestora asigurându-se fără a accesul se ajunge riveranilor la imposibilitatea la locuinţele de a acestora susţine financiar cât şi către investiţiile.unităţile de interes socio-economic din localitate.Prin implementarea acestui proiect se doreşte infrastructurii trecerea Bulevardului de drumuri Pipera să dinamizeze de la categoria mediul de a III-a afaceri la local, ceea ce vcategoria a II-a. De asemenea, modernizarea şi extinderea bugetului local. acestei şosele asigură atât accesul rapid şi încondiţii de siguranţă al pompierilor, salvărilor, etc., cât şi accesul localnicilor la şcoli, grădiniţe şi obiectiveeconomice. Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv gentransport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale socieSoluţia propusă - Creşterea de la regionale, categoria a judeţene III-a la categoria a II-a minimum a şoselei Pipera impactul – Tunari lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului- Amenajarea intersecţiilor principale conform - STAS-urilor Strategia şi Naţională normativelor pentru în Dezvoltare vigoare pentru Durabilă asigurarea a României. Orizonturisiguranţei şi fluenţei traficului rutierObiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în Româ- Amenajarea racordării şoselei Pipera - Tunari extinse siguranţă, şi modernizate rapidă şi eficientă cu Pasajul a persoanelor superior Pipera şi mărfurilor şi cu la nivel naţionPasajul superior Tunari aflate în construcţie cu standardele europene.12.4. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE - Planul DE de PROIECTEDezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - ObiectiGrupuri ţintăPopulaţia oraşului Voluntariaccesibilităţii şi mobilităţiiUnităţile economice care activează în oraşul VoluntariInstituţiile publice din Încadrarea oraşul Voluntari în cadrulstrategiei de dezvoltareObiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructuriiMăsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de accesActivităţi principale - Modernizarea carosabiluluilocală- Modernizarea trotuarelorDocumente necesare Cerere de finanţare;- Aducerea la cotă a capacelor căminelor de vizitare Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţAvize;Rezultate aşteptate - Fluidizarea traficuluiCertificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;- Viteza de circulaţie va creste iar durata de tranzit Studiu a oraşului geotehnic, se va reduce, lucru ce va aduce o economiede timpStudiu topografic;Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.Buget estimat22 milioane euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 5,7milioane Euro

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 199Titlul proiectuluiScopul proiectului1. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului PiperaÎmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii detransport şi a infrastructurii conexeObiective specifice - Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a Bulevardului Pipera, respectiv extindereacarosabilului de la una la două benzi/sens;- Îmbunătăţirea aspectului general al oraşului Voluntari;- Creşterea atractivităţii oraşului pentru desfăşurarea activităţilor economice;- Creşterea siguranţei rutiere şi fluidizarea traficului rutier;- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin intermediul decongestionării traficului.Problema identificatăBulevardul Pipera supus modernizării în cadrul prezentului proiect asigură legătura oraşului Voluntari cucapitala Bucureşti şi cu Şoseaua de Centură. Aceasta este în prezent o stradă de categoria III (străzicolectoare), prin intermediul acestora asigurându-se accesul riveranilor la locuinţele acestora cât şi cătreunităţile de interes socio-economic din localitate.Prin implementarea acestui proiect se doreşte trecerea Bulevardului Pipera de la categoria a III-a lacategoria a II-a. De asemenea, modernizarea şi extinderea acestei şosele asigură atât accesul rapid şi încondiţii de siguranţă al pompierilor, salvărilor, etc., cât şi accesul localnicilor la şcoli, grădiniţe şi obiectiveeconomice.Soluţia propusăGrupuri ţintăCreşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a şoselei Pipera – Tunari. Amenajarea intersecţiilorprincipale conform STAS-urilor şi normativelor în vigoare pentru asigurarea siguranţei şi fluenţei traficuluirutier. Amenajarea racordării şoselei Pipera - Tunari extinse şi modernizate cu Pasajul superior Pipera şi cuPasajul superior Tunari aflate în construcţie.Populaţia oraşului Voluntari;Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari;Instituţiile publice din oraşul Voluntari;Potenţialii investitori.Activităţi principale - Modernizarea carosabilului;- Modernizarea trotuarelor;- Aducerea la cotă a capacelor căminelor de vizitare.Rezultate aşteptate - Fluidizarea traficului;- Viteza de circulaţie va creste iar durata de tranzit a oraşului se va reduce, lucru ce va aduce o economiede timp.Buget estimat22 milioane euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 5,7milioane Euro

Titlul proiectuluiSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatede1. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului PiperaProgramul Operaţional RegionalAxa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport,2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusivconstrucţia/reabilitarea şoselelor de centura”Consiliul Judeţean Ilfov, Poliţia Rutieră2011-2014Datorită implicaţiilor financiare foarte mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prindelimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea intervenţiilor în funcţie deimportanţa străzilor. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor de infrastructură rutieră,fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile.Având în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă ca reabilitareainfrastructurii de drumuri să dinamizeze mediul de afaceri local, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asuprabugetului local.Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele detransport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, laminimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013.Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea însiguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, înconformitate cu standardele europene.- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţireaaccesibilităţii şi mobilităţii.- Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiectiv:Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor.Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructuriiMăsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de accesCerere de finanţare;Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;Avize;Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;Studiu geotehnic,Studiu topografic;Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 201Titlul proiectului 2. Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul IlfovScopul proiectuluiÎmbunătăţirea infrastructurii urbane în vederea sprijinirii unei dezvoltări durabile a oraşului VoluntariObiective specifice - Creşterea accesibilităţii zonei într-o perioada de timp mult mai scurtă;- Economii la costurile asociate cu timpul deplasării;- Economiile la costurile de operare a vehiculelor;- Protejarea mediului prin reducerea poluării mecanice şi cu gaze;- Atragerea de noi investiţii în zonă şi crearea de noi locuri de muncă;- Creşterea numărului de utilizatori ai bicicletelor.Problema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăActivităţi principaleÎn condiţiile creşterii accelerate a suprafeţei locative din oraşul Voluntari, deşi ponderea străzilor orăşeneştimodernizate în total străzi orăşeneşti era de 51,33% peste media judeţeană, totuşi starea infrastructuriirutiere constituie o problemă importantă pentru locuitorii oraşului.Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere din oraşCetăţenii oraşului Voluntari;Agenţii economici;Instituţiile publice;Potenţialii investitori.Activitatea 1 – Organizarea şi desfăşurarea activităţii Unităţii de Implementare a ProiectuluiActivitatea 2 – Realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţieActivitatea 3 – Realizare Proiect Tehnic şi Detalii de ExecuţieActivitatea 4 – Promovarea şi vizibilitatea proiectului;Activitatea 5 – Achiziţia publicăActivitatea 6 – Realizarea (execuţia) lucrărilor de construcţii;Activitatea 7 – Recepţionarea obiectivului la terminarea lucrărilor (punerea în funcţiune a obiectivului);Activitatea 8 - Monitorizarea şi evaluarea proiectuluiActivitatea 9 – Auditul proiectuluiRezultate aşteptate - scăderea timpului de transport pe infrastructura reabilitată cu 40%- scăderea timpului de călătorie în oraş cu 20%- 295,566 euro în primul an după implementarea proiectului economii la costurile asociate deplasării;- 594.259 euro în primul an după implementarea proiectului economii la costurile de operare avehiculelor- creşterea numărului de utilizatori ai bicicletelor cu 20%Buget estimatSurse de finanţare6,3 milioane EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%Programul Operaţional RegionalAxa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)

Titlul proiectului 2. Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul IlfovPosibili parteneriConsiliul Judeţean IlfovPerioadaimplementareSustenabilitatede2011-2012Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că există un impact favorabilevident asupra activităţii economice, astfel reabilitarea infrastructurii de drumuri şi extinderea acesteia vadinamiza mediul de afaceri local, fapt ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţiiPământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale aleplanetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şireducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determinadistrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului.- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesaruluide energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării petermen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şicompetitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efecteleschimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile;- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţireaaccesibilităţii şi mobilităţii.- Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiectiv:Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor.Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructuriiMăsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de accesCerere de finanţare;Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;Avize;Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;Studiu geotehnic,Studiu topografic;Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 203Titlul proiectuluiScopul proiectului3. Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în oraşul VoluntariDezvoltarea infrastructurii urbane şi creşterea calităţii vieţii, prin dezvoltarea uniformă a infrastructuriiutilităţilor de iluminat public urbanObiective specifice - Înlocuirea si completarea reţelei publice de iluminat a ZAU- corpuri de iluminat;- Înlocuirea si completarea reţelei publice de iluminat a ZAU - stâlpi suport;- Reducerea poluării vizuale prin trecerea in subteran a reţeleiProblema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăActivităţi principaleReţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă întreg teritoriul locuit al oraşului.Nivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energie electrică înoraşul Voluntari. În aceste condiţii se impune implementarea unor proiecte de producere a energieiregenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderii resurselor regenerabile deenergie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiecte sunt necesare cu atât mai mult luândîn considerare faptul că România a acceptat cerinţele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyotoîn cadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţioneazănecesitatea cercetării, promovării, valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă,a tehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţieimediului.Proiectul presupune modernizarea sistemului de iluminat public şi introducerea în subteran a cablurilorCetăţenii oraşului VoluntariAgenţii economiciInstituţiile publiceActivitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru serviciide elaborare a documentaţiilor tehniceActivitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehniceActivitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilorActivitatea 4: Depunerea Cererii de FinanţareActivitatea 5: Contractare servicii de management al proiectuluiActivitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectuluiActivitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate)Activitatea 8: Execuţia lucrărilorActivitatea 9: Recepţia lucrărilorActivitatea 10: Dirigenţia de şantierActivitatea 11: Asistenta tehnicaActivitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelorActivitatea 13: Monitorizare, audit şi raportareRezultate aşteptate - 3.660 corpuri de iluminat- 13.530 stâlpi suport- 37,2 km de reţea electrică subterană- 20 locuri de muncă

Titlul proiectuluiBuget estimatSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatede3. Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în oraşul Voluntari0,7 milioane EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE)Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combateriischimbărilor climaticeDomeniul major de intervenţie 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea deenergie “verde”Operaţiunea - Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere aenergiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselorhidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, abiocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energieOperator energie electrică2011-2012Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că vor exista o serie deeconomii la buget datorate implementăriiCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţene- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţiiPământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale aleplanetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şireducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determinadistrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului.- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesaruluide energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării petermen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şicompetitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efecteleschimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile;- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 3 Îmbunătăţireacalităţii mediului, inclusiv utilizarea eficientă a resurselor de energieÎncadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.5 - Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire, Măsura 5.3. Eficienţăstrategiei de dezvoltare energetică şi surse alternative de energielocalăDocumente necesare - Cerere finanţare- Studiu fezabilitate- Studiu potenţial energetic surse alternative- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 205Titlul proiectului 4. Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şiprevenirea criminalităţii în zona de acţiune VoluntariScopul proiectului Creşterea calităţii vieţii prin asigurarea condiţiilor optime de viaţă, respectiv creşterea securităţiicetăţenilor oraşului Voluntari şi crearea premiselor de dezvoltare socio-economicăObiective specifice - Descurajarea infracţionalităţii din zonă- Creşterea gradului de confort, civilizaţie şi siguranţă pentru locuitorii oraşului- Crearea de noi locuri de muncăProblema identificatăRata criminalităţii este puternic influenţată de problemele de natură socio-economică a unei comunităţi.Nivelul scăzut de trai, nivelul redus al educaţiei, lipsa coeziunii sociale, toate reprezintă factori favorizanţiai unei rate ridicate a criminalităţii.Furturile reprezintă cele mai frecvente infracţiuni comise din totalul infracţiunilor, majoritatea fiindînregistrate în spaţiile publice. Astfel, se impune implementarea unui sistem de supraveghere video înzonele cele mai frecventate ori zonele cu cel mai ridicat risc infracţional, pentru creşterea siguranţeicetăţenilor şi, implicit, diminuarea ratei criminalităţii în localitate.Soluţia propusăSistemul de supraveghere video este un instrument eficient de culegere a datelor, de documentare, destocare şi de suport în coordonarea acţiunilor forţelor de Poliţie Comunitară. Introducerea monitorizăriiprincipalelor intersecţii duce la scăderea stării infracţionale prin descurajarea potenţialilor infractori .De asemenea, instalarea de camere video în apropierea locurilor de joacă şi a zonelor de recreere duce ladescurajarea fenomenului infracţional şi a activităţilor antisociale în zonele respective .Sistemul va asiguraun efect de descurajare prin prezenta camerelor de supraveghere. Efectul va fi crescut prin intervenţiapromptă a echipajelor Poliţiei Comunitare în momentul detectării unui eveniment, intervenţia fiindcoordonată pe baza informaţiilor culese cu ajutorul camerelor video.Grupuri ţintăActivităţi principaleLocuitorii oraşului VoluntariActivitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare adocumentaţiilor tehniceActivitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehniceActivitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilorActivitatea 4: Depunerea Cererii de FinanţareActivitatea 5: Contractare servicii de management al proiectuluiActivitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectuluiActivitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate)Activitatea 8: Execuţia lucrărilorActivitatea 9: Recepţia lucrărilorActivitatea 10: Dirigenţia de şantierActivitatea 11: Asistenţă tehnicăActivitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelorActivitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Titlul proiectului 4. Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şiprevenirea criminalităţii în zona de acţiune VoluntariRezultate aşteptate - 32 de camere de supraveghere video instalate- 9.400 m de fibră optică pozată în subteran- 22 locuri de muncă- reducerea infracţionalităţii în oraş cu 10%Buget estimatSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitateCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţenede0,8 milioane EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%Programul Operaţional RegionalAxa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)Poliţia oraşului Voluntari2011-2013Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local, iar costurile de întreţinere sunt minimale- Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. ObiectiveOrdine publică şi anticorupţie: ¨Prevenirea şi combaterea criminalităţii”, ¨Îmbunătăţirea climatului deordine si siguranţa publică”.Încadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesareObiectiv strategic nr. 3 Dezvoltarea serviciilor publiceMăsura 3.5 Creşterea siguranţei populaţieiCerere finanţareStudiu fezabilitate

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 207Titlul proiectuluiScopul proiectului5. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul VoluntariDezvoltarea infrastructurii urbane reprezentând creşterea suprafeţelor verzi la nivelul oraşului Voluntari,prin modernizarea aliniamentelor stradale verziObiective specifice - Regenerarea aliniamentelor stradale verzi- Dezvoltarea barierelor verzi împotriva poluării generate de traficul rutier- Utilarea acestor aliniamente verziProblema identificatăÎn oraşul Voluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la niveljudeţean şi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană.Implementarea acestui proiect poate duce la creşterea calităţii vieţii prin creşterea calităţii mediuluiînconjurător, asigurarea condiţiilor egale de viaţă, prin creşterea accesibilităţii la zone verzi şi zone derecreere.Soluţia propusăGrupuri ţintăActivităţi principaleRefacerea aliniamentelor stradale verzi şi utilarea acestoraLocuitorii oraşului VoluntariActivitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare adocumentaţiilor tehniceActivitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehniceActivitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilorActivitatea 4: Depunerea Cererii de FinanţareActivitatea 5: Contractare servicii de management al proiectuluiActivitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectuluiActivitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate)Activitatea 8: Execuţia lucrărilorActivitatea 9: Recepţia lucrărilorActivitatea 10: Dirigenţia de şantierActivitatea 11: Asistenţa tehnicăActivitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelorActivitatea 13: Monitorizare, audit şi raportareRezultate aşteptate - 51 străzi cu aliniamente stradale regenerate- 4 ha de barieră verde împotriva poluării- 430 coşuri de gunoi- 160 bănci- 20 de locuri de muncăBuget estimat3,7 milioane euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, lacare se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Titlul proiectuluiSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatede5. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul VoluntariProgramul Operaţional RegionalAxa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)ECOVOL2012-2014Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local,Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţineviaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unuiînalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului.Strategia Europa 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelurile din 1990;creşterea ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie până la 20%; şi urmărirea uneicreşteri cu 20% a eficienţei energetice- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020.Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privindgestionarea responsabilă a resurselor naturale.- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Prioritatea 3: Mediul. Acţiune orientativă:Crearea de noi spaţii verzi publice (inclusiv Centura Verde a Bucureştiului, în jurul inelului de traficmetropolitan şi noua zonă verde Bucureşti – Văcăreşti).Obiectiv strategic nr.5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuireMăsura 5.4. –Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verziCerere de finanţare;Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;Avize;Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 209Titlul proiectului 6. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străziiLotusuluiScopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii urbane reprezentând creşterea suprafeţelor verzi din zona rezidenţialăaferentă străzii LotusuluiObiective specifice - Regenerarea aliniamentelor stradale verzi- Dezvoltarea barierelor verzi împotriva poluării generate de traficul rutier- Utilarea acestor aliniamente verziProblema identificatăÎn oraşul Voluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la niveljudeţean şi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană.Implementarea acestui proiect poate duce la creşterea calităţii vieţii prin creşterea calităţii mediuluiînconjurător, decongestionarea parcului central, asigurarea condiţiilor egale de viaţă, prin creştereaaccesibilităţii la zone verzi şi zone de recreere.Soluţia propusăGrupuri ţintăActivităţi principaleRefacerea spaţiilor verzi dintre blocuri şi utilarea acestoraLocuitorii oraşului VoluntariActivitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare adocumentaţiilor tehniceActivitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehniceActivitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilorActivitatea 4: Depunerea Cererii de FinanţareActivitatea 5: Contractare servicii de management al proiectuluiActivitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectuluiActivitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate)Activitatea 8: Execuţia lucrărilorActivitatea 9: Recepţia lucrărilorActivitatea 10: Dirigenţia de şantierActivitatea 11: Asistenta tehnicaActivitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelorActivitatea 13: Monitorizare, audit şi raportareRezultate aşteptate - 3.880 mp de spaţii verzi regenerate- 3 spaţii de joacă pentru copii construite- 44 coşuri de gunoi- 60 bănci- 1.052 mp alei trasate- 20 de locuri de muncăBuget estimat1,15 milioane euro

Titlul proiectului 6. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străziiLotusuluiContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, lacare se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).Surse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatedeProgramul Operaţional RegionalAxa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)ECOVOL2012-2014Întreţinerea ulterioară a spaţiilor verzi se va realiza de către ECOVOLCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţineviaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unuiînalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului.- Strategia Europa 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelurile din 1990;creşterea ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie până la 20%; şi urmărirea uneicreşteri cu 20% a eficienţei energetice- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020.Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privindgestionarea responsabilă a resurselor naturale- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Prioritatea 3: Mediul. Acţiune orientativă:Crearea de noi spaţii verzi publice (inclusiv Centura Verde a Bucureştiului, în jurul inelului de traficmetropolitan şi noua zonă verde Bucureşti – Văcăreşti).Obiectiv strategic nr.5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuireMăsura 5.4. –Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verziCerere de finanţare;Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;Avize;Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 211Titlul proiectuluiScopul proiectului7. Crearea parcului de interes public Pipera, oraş VoluntariÎmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber la nivellocalObiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitorii oraşului Voluntari, cât şipentru turişti- Creşterea suprafeţei de spaţii verzi amenajate cu minim 20% faţă de situaţia din prezentProblema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăUna dintre problemele semnalate de locuitorii oraşului Voluntari în cadrul sondajului de opinie realizat estelipsa spaţiilor verzi şi slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber. În prezent, cele maiimportante parcuri sunt amplasate în zona de est a localităţii, în cartierul Pipera infrastructura de petrecere atimpului liber fiind foarte slab dezvoltată.Proiectul constă în crearea unui parc public în zona Pipera. Terenul pe care se va amenaja parcul are osuprafaţă de peste 1,5 ha şi se află la limita estică a cartierului Pipera. Parcul va fi delimitat de strada Popasuluişi cartierul Azur la vest, pârâul Saulei în partea de nord şi vest, teren viran în partea de sud – destinatamenajării unui stadion. Valoarea adăugată a acestui amplasament este dată de prezenţa pârâului Saulei pelatura nordică şi estică a lotului de teren (care va fi amenajat turistic). Un alt aspect important, este faptul caprezenta locaţie reprezintă o veche groapă de gunoi închisă şi adusă în stadiul de teren viran.Turiştii români şi străiniPopulaţia oraşuluiAgenţii economiciActivităţi principale - Amenajare infrastructură de acces (căi de acces, alei, etc.)- Amenajare cu mobilier urban (bănci, coşuri de gunoi, toalete, etc.)- Amenajare locuri de joacă pentru copii- Amenajare skatepark- Crearea piste pentru ciclism/role- Amenajare spaţiu animale de companie- Construire mini-fântâni arteziene- Amenajare zone de recreere adulţi- Construire foişor- Amenajare info-chioşc- Construire turn de belvedereRezultate aşteptate - Peste 8.400 mp de spaţii verzi amenajate- 3 spaţii de joacă pentru copii (peste 650 mp)- 88 de bănci- 50 coşuri de gunoi- Peste 3.000 mp alei- 1 turn de belvedere construit- 1 skatepark amenajat- 1 pistă pentru ciclism/role

Titlul proiectuluiBuget estimatSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatede7. Crearea parcului de interes public Pipera, oraş Voluntari- Minim 1 zonă de recreere adulţi- 2 foişoare- 21 de locuri de muncă noi- 1 info-chioşc2,6 milioane euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la carese adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).Programul Operaţional RegionalAxa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)Consiliul Judeţean Ilfov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, Mediul de afaceri2011-2013Ulterior implementării proiectului, întreţinerea parcului va fi responsabilitatea Primăriei Oraşului Voluntari.Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei dedezvoltare localăDocumente necesare- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţaîn toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivelde protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului.- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020.Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privindgestionarea responsabilă a resurselor naturale- Planul de dezvoltare regională Bucureşti - Ilfov 2007-2013. Prioritatea 3: Mediul. Acţiuni indicative:Închiderea şi curăţarea gropilor de gunoi, Crearea de noi spaţii verzi publice.- Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007-2013. Obiectiv general încadrul 2.3.13. Protecţia mediului înconjurător: Reducerea impactului turismului itinerant asupracapitalului natural.Obiectiv strategic nr.5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuireMăsura 5.4. –Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verziCerere finanţarePlan Urbanistic Zonal (PUZ)Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)Studiu Fezabilitate.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 213Titlul proiectuluiScopul proiectului8. Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială aOraşului VoluntariCreşterea numărului şi calităţii de servicii de asistenţă socială acordată persoanelor vârstnice de cătreDirecţia de Asistenţă Socială a oraşului VoluntariObiective specifice - Reabilitarea unei clădiri şi amenajarea acesteia- Îmbunătăţirea serviciilor pentru senioriProblema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăActivităţi principaleÎn domeniul serviciilor sociale se evidenţiază lipsa unui cămin de bătrâni multifuncţional, care să ofereservicii complexe de îngrijire şi suport emoţional pentru persoanele vârstnice şi o creştere a numărului depersoane (919 în anul 2010) care au beneficiat de ajutorul de stat pentru încălzirea locuinţei.Furnizarea de servii pentru seniori în cadrul unui cămin de bătrâniLocuitorii oraşului VoluntariAngajaţii direcţiei de asistenţă socialăReabilitarea si adaptarea funcţională a unei clădiri existente, care, în prezent, nu este utilizaţi şi dotareacorespunzătoare pentru a fi folosită ca şi cămin de bătrâni.Clădirea va adăposti un cămin de bătrâni de tip hotelier, cu pondere pe sectorul social şi cultural, cazare şiservicii, cu funcţiuni în principal de cazare, spaţii medicale şi tratament şi spaţii de recreere, pentru unnumăr de 36 de vârstnici. Din totalul locurilor de cazare, 6 locuri au fost special concepute şi dotate pentrua adăposti persoane imobilizate în scaunul cu rotile, restul fiind pentru bătrâni independenţi locomotorsau semi-dependenţiRezultate aşteptate - 1 clădire reabilitată- calitate îmbunătăţită a serviciilor socialeBuget estimatSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatede0,85 milioane EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%Programul Operaţional RegionalAxa prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul major de intervenţie 3.2: “Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructuriiserviciilor sociale”Direcţia judeţeană de asistenţă socială2012-2014Cheltuielilor ulteriore de funcţionare vor fi suportate din bugetul local

Titlul proiectuluiCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategieidedezvoltare localăDocumente necesare8. Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială aOraşului Voluntari- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Promovarea unei societăţi democratice, sigureşi juste care ţine cont de incluziunea socială şi de principiile unei vieţi sănătoase, în ceea ce priveştedrepturile fundamentale şi diversitatea culturală, care să creeze egalizarea de şanse şi să combatădiscriminarea în toate formele ei.- Strategia Europa 2020: promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea cu cel puţin 20 demilioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, până în 2020- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013.Obiectiv naţional: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ modern pentru reducereariscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalităţii de şanse şidiversităţii culturale, precum şi pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor demografice şimigraţiei.Obiectiv strategi nr. 4 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor socialeMăsura 4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţieCerere finanţareStudiu de fezabilitateAvize

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 215Titlul proiectuluiScopul proiectului9. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul publicProtecţia mediului prin reducerea consumului de energie, utilizând surse alternative de producere aenergieiObiective specifice - Valorificarea uneia dintre resursele regenerabile de energie – energia solară - pentru producerea deenergie electrică- Creşterea independenţei energetice faţă de importurile de resurse de energie primară prindiversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei electrice: ca urmare se realizeazăutilizarea raţională şi mai eficientă a resurselor energetice primare în alte scopuri decât acela alproducerii de energie electrică- Protecţia mediului prin utilizarea unei surse şi tehnologii nepoluante de producere a energiei electrice- Promovarea dezvoltării durabile- Considerente de ordin economic si de coeziune sociala, cum ar fi: crearea de noi locuri de muncă,implicarea mai activă a mediului de afaceri în procesul de valorificare a resurselor regenerabile deenergieProblema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăNivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energie electrică înoraşul Voluntari. În aceste condiţii se impune implementarea unor proiecte de producere a energieiregenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderii resurselor regenerabile deenergie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiecte sunt necesare cu atât mai mult luând înconsiderare faptul că România a acceptat cerinţele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto încadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţioneazănecesitatea cercetării, promovării, valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă, atehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţieimediului.Proiectul presupune implementarea unei variante optime de generare a energiei electrice din sursenepoluante de energie pentru alimentarea parţială a iluminatului public din oraşul VoluntariInstituţiile publice din oraşul VoluntariComunitatea locală.Agenţii economiciActivităţi principale - Achiziţionarea şi amenajarea terenului în scopul amplasării echipamentelor/ instalaţiilor proiectului;- Construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului;- Achiziţia de echipamente, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă;- Racordarea la reţeaua Sistemului Electroenergetic Naţional în aval de punctul de delimitare.Rezultate aşteptate - Reducerea costurilor cu iluminatul public- Reducerea consumului de energieBuget estimat6,3 milioane EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Titlul proiectului9. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul publicSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitateCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţenedeProgramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE)Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combateriischimbărilor climaticeDomeniul major de intervenţie 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea deenergie “verde”Operaţiunea - Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energieielectrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselorhidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, abiocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energieConsiliul Judeţean Ilfov, Mediul de afaceri local2011-2012Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că vor exista o serie deeconomii la buget datorate implementării- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţiiPământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale aleplanetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şireducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determinadistrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului.- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesaruluide energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării petermen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şicompetitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efecteleschimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile;- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 3 Îmbunătăţirea calităţiimediului, inclusiv utilizarea eficientă a resurselor de energieÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesareObiectiv strategic nr.5 - Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuireMăsura 5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energieCerere finanţareStudiu fezabilitateStudiu potenţial energetic surse alternativeRaport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 217Titlul proiectuluiScopul proiectului10. Construire sală de sport în cartierul Nicolae BălcescuDiversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber a locuitorilor oraşului Voluntari şi încurajareadesfăşurării de activităţi sportiveObiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive;- Îmbunătăţirea performanţelor sportive ale asociaţiilor sportive existente;- Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul oraşului Voluntari;- Crearea de noi locuri de muncă.Problema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăÎn prezent, în oraşul Voluntari există o singură sală de sport, Sala „Andreea Isărescu” din strada TudorVladimirescu. Raportat la numărul populaţiei în general, şi la ponderea tinerilor în cadrul acesteia în special,putem afirma că aveam de a face cu o suprasolicitare a actualei săli de sport. Mai mult decât atât, în Voluntarifuncţionează mai multe cluburi sportive de fotbal, tenis de masă, handbal, karate, box, volei, etc. careîntâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţii şi organizarea unor competiţii sportive.Proiectul prezent constă în înfiinţarea unei noi săli de sport, o locaţie favorabilă fiind cartierul NicolaeBălcescu. Implementarea proiectului va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilorsportive la nivel local, dar şi la creşterea numărului de competiţii sportive organizate. În acest fel se vacontribui şi la dezvoltarea sectorului turistic.Populaţia oraşului VoluntariUnităţile educaţionaleAsociaţiile/cluburile sportiveActivităţi principale - Amenajarea terenului în vederea construcţiei;- Construire sală de sport;- Dotarea sălii cu echipamentele necesare;- Construire teren de fotbal exterior.Rezultate aşteptate - O sală de sport cu o capacitate de 2000 locuri;- Două terenuri de minifotbal (dimensiune de 40×20 ml);- 1 teren multifuncţional de baschet, handbal, volei;- 1 patinoar cu suprafaţă sintetică;- 1 teren de fotbal cu dimensiune de 60×30 ml, în aer liber, cu capacitatea de 800-1000 de locuri.Buget estimat3 mil. euroSurse de finanţarePosibili parteneriPerioada deimplementareSustenabilitateBuget localFonduri guvernamentaleConsiliul Judeţean Ilfov2011-2013Ulterior finalizării implementării proiectului, cheltuielile de funcţionare şi administrare a sălii de sport vor fisusţinute din bugetul local al oraşului Voluntari.

Titlul proiectuluiCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare10. Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 – Prioritate teritorială - Dezvoltarea urbană şiregenerarea. Acţiune orientativă: Crearea de facilităţi fizice pentru încurajarea vieţii comunitare şi aactivităţilor, cum ar fi sportul, cultura şi divertismentul.Obiectiv strategic nr.1 - Modernizarea şi extinderea infrastructuriiMăsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liberCerere finanţarePlan Urbanistic Zonal (PUZ)Planul de amenajare al locaţiei / teritoriuluiProiect execuţieRaport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 219Titlul proiectuluiScopul proiectului11. Construire stadion municipal Gheorghe DincăÎncurajarea desfăşurării de activităţi sportive prin oferirea unor condiţii optime pentru antrenamente şicompetiţiiObiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive;- Îmbunătăţirea performanţelor sportive ale asociaţiilor sportive existente;- Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul oraşului Voluntari;- Crearea de noi locuri de muncă;- Creşterea numărului de competiţii sportive;- Creşterea numărului de asociaţii/cluburi sportive.Problema identificatăÎn oraşul Voluntari infrastructura de desfăşurare a activităţilor sportive este destul de slab dezvoltată, unadintre cele mai importante structuri în acest sens fiind Sala „Andreea Isărescu” din strada TudorVladimirescu.Raportat la numărul populaţiei în general, şi la ponderea tinerilor în cadrul acesteia în special, putem afirmacă aveam de a face cu o suprasolicitare a infrastructurii existente. Mai mult decât atât, în Voluntarifuncţionează mai multe cluburi sportive de fotbal, tenis de masă, handbal, karate, box, volei, etc. careîntâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţii şi organizarea unor competiţii sportive.Soluţia propusăGrupuri ţintăProiectul prezent constă în construirea stadionului municipal Gheorghe Dincă. Implementarea proiectului vaduce la îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor sportive la nivel local, dar şi la creştereanumărului de competiţii sportive organizate. În acest fel se va contribui şi la dezvoltarea sectorului turistic.Populaţia oraşului VoluntariUnităţile educaţionaleAsociaţiile/cluburile sportiveActivităţi principale - Amenajarea terenului în vederea construcţiei;- Construire stadion;- Dotarea stadionului cu echipamentele necesare.Rezultate aşteptate - 1 stadion municipal;- Capacitate de circa 10.000 locuri;- Creşterea cu 10% a numărului de competiţii sportive.Buget estimatSurse de finanţarePosibili parteneriPerioada deimplementare28,7 mil. euroBuget localParteneriat Public - PrivatConsiliul Judeţean Ilfov, Mediul de afaceri2012-2016

Titlul proiectuluiSustenabilitateCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare11. Construire stadion municipal Gheorghe DincăUlterior finalizării implementării proiectului, cheltuielile de funcţionare şi administrare stadionului vor fisusţinute din bugetul local al oraşului Voluntari.- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 – Prioritate teritorială - Dezvoltarea urbană şiregenerarea. Acţiune orientativă: Crearea de facilităţi fizice pentru încurajarea vieţii comunitare şi aactivităţilor, cum ar fi sportul, cultura şi divertismentul.Obiectiv strategic nr.1 - Modernizarea şi extinderea infrastructuriiMăsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liberCerere finanţarePlan Urbanistic Zonal (PUZ)Planul de amenajare al locaţiei / teritoriuluiProiect execuţieRaport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 221Titlul proiectuluiScopul proiectului12. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţeÎmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din oraşul VoluntariObiective specifice - Reducerea consumului de energie destinat încălzirii locuinţelor;- Protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;- Schimbarea aspectului blocurilor de locuinţe şi implicit al oraşului Voluntari.Problema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăAnvelopa blocurilor de locuinţe realizate după proiecte elaborate în perioada 1950–1990 este considerată înprezent necorespunzătoare din punct de vedere termic, din cauză că are ca efect consumuri energeticedeosebit de mari şi implicit emisii poluante de gaze cu efect de seră.Acest proiect constă în reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din oraşul Voluntari, prioritare în acestsens fiind blocurile construite în perioada 1950-1990. O izolare termică bună înseamnă diminuareanecesarului de încălzire/răcire concomitent cu reducerea emisiilor poluante.Populaţia oraşului VoluntariMediul de afaceriActivităţi principale - Izolarea termică a pereţilor exteriori;- Înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul delocuinţe, cu tâmplărie performantă energetic;- Termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei;- Izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzuteapartamente la parter;- Lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului delocuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică;- Lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.Rezultate aşteptate - Reabilitarea unui număr de minim 3 blocuri de locuinţe;- Încadrarea blocurilor reabilitate într-o clasă superioară de performanţă energetică (de exemplu de laclasa „D” la clasa „B”);- Reducerea cu circa 50% a emisiilor de CO2 pe an/bloc;- Reducerea consumului anual specific de energie pentru încălzire (în medie) cu 80kWh/mp;Buget estimatSurse de finanţarePosibili parteneri0,4 mil. euro, din care:- 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în limita fondurilor aprobateanual pentru Programul de reabilitare termică;- 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică;- 20% de la asociaţiile de proprietari.Buget localMinisterul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Program „Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe”Asociaţiile de locatari

Titlul proiectuluiPerioada deimplementareSustenabilitateCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare12. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe2012-2014Implementarea proiectului va duce la reducerea costurilor populaţiei destinate încălzirii locuinţelor, dar şi lareducerea emisiilor de gaze în atmosferă.- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţiiPământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale aleplanetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şireducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determinadistrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului.- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesaruluide energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării petermen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şicompetitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efecteleschimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile;- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 3 Îmbunătăţirea calităţiimediului, inclusiv utilizarea eficientă a resurselor de energieObiectiv strategic nr.5 - Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuireMăsura 5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energieCertificat energeticProiect execuţie

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 223Titlul proiectuluiScopul proiectului13. Amenajare parc în oraşul Voluntari, judeţul IlfovÎmbunătăţirea amenajării spaţiilor verzi şi diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber apopulaţieiObiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitorii oraşului Voluntari, cât şipentru turişti;- Creşterea suprafeţei de spaţii verzi amenajate cu minim 25% faţă de situaţia din prezent;- Îmbunătăţirea calităţii mediului, prin reducerea poluării şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen;- Armonizarea peisajelor antropice cu cele naturale;- Îmbunătăţirea aspectului estetic şi arhitectural al localităţii;- Crearea unui cadru adecvat practicării sportului, turismului şi activităţilor recreative;- Amortizarea zgomotelor urbane.Problema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăUna dintre problemele semnalate de locuitorii oraşului Voluntari în cadrul sondajului de opinie realizat estelipsa spaţiilor verzi şi slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber. În prezent, în oraşulVoluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la nivel judeţeanşi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană.Prin acest proiect se urmăreşte înfiinţarea unui parc în Oraşul Voluntari prin amenajarea terenului din jurulCatedralei, în suprafaţă de 9.865 mp, cu plantaţii de arbuşti şi amenajarea unor zone în scopuri recreativeatât pentru adulţi, cât şi pentru copii.Populaţia oraşuluiTuriştii români şi străiniAgenţii economiciActivităţi principale - Instalarea de pavele ecologice;- Dalarea aleilor;- Pietruirea aleilor pentru realizarea reţelei de alei pietonale;- Plantarea de arbori şi arbuşti;- Achiziţionarea şi montarea de echipamente de joacă pentru copii;- Achiziţionarea şi montarea unui sistem de irigaţii;- Amenajarea cu recipienţi pentru colectarea deşeurilor recuperabile.- Amenajarea cu mobilier urban.Rezultate aşteptate - 517 mp de pavele ecologice;- 397 mp alei dalate;- 92 mp alei cu pietriş;- 176 arbori şi arbuşti plantaţi.Buget estimatSurse de finanţare0,4 mil. euroBuget localMinisterul Mediului şi Pădurilor prin Administraţia Fondului de Mediu

Titlul proiectuluiPosibili parteneriPerioada deimplementareSustenabilitateCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare13. Amenajare parc în oraşul Voluntari, judeţul IlfovConsiliul Judeţean Ilfov, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, Mediul de afaceri2011-2012Ulterior implementării proiectului, întreţinerea parcului va fi responsabilitatea Primăriei Oraşului Voluntari.- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţineviaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unuiînalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului.- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020.Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privindgestionarea responsabilă a resurselor naturale- Planul de dezvoltare regională Bucureşti - Ilfov 2007-2013. Prioritatea 3: Mediul. Acţiuni indicative:Închiderea şi curăţarea gropilor de gunoi, Crearea de noi spaţii verzi publice.- Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007-2013. Obiectiv general încadrul 2.3.13. Protecţia mediului înconjurător: Reducerea impactului turismului itinerant asupracapitalului natural.Obiectiv strategic nr.5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuireMăsura 5.4. –Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verziCerere finanţarePlan Urbanistic Zonal (PUZ)Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)Studiu Fezabilitate.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 225Titlul proiectuluiScopul proiectului14. Construire policlinică orăşeneascăFacilitarea accesului populaţiei oraşului Voluntari la servicii medicale de calitateObiective specifice - Înfiinţarea unor cabinete medicale de specialitate, necesare pentru populaţia oraşului;- Sprijinirea medicilor de familie din oraş prin oferirea de spaţii moderne pentru funcţionareacabinetelor.Problema identificatăConform Institutului Naţional de Statistică, în oraşul Voluntari în anul 2009 funcţionau următoarele unităţimedicale: 1 Cabinet medical de familie, 2 cabinete medicale de medicină generală, 39 cabinete medicale despecialitate, 11 Cabinete stomatologice, 1 Depozit farmaceutic, 8 Farmacii, 3 Laboratoare de tehnică dentară,3 Laboratoare medicale şi 2 Spitale.44% din populaţia oraşului Voluntari a apreciat ca bună şi foarte bună calitatea serviciilor medicale. Cu toateacestea, locuitorii sunt destul de nemulţumiţi de numărul de medici şi numărul cabinetelor medicale şidotarea spitalelor/cabinetelor.Soluţia propusăProiectul prevede construirea unei policlinici care să cuprindă toate cabinetele de specialitate necesare. Deasemenea, vor fi oferite spaţii pentru cabinete medicale de familie şi, eventual, pentru înfiinţarea uneifarmacii cu program non-stop.Decizia cu privire la ce specialităţi medico-sanitare vor fi acoperite de cabinetele cuprinse în policlinică va filuată în urma realizării unui studiu amănunţit asupra nevoilor locale.Grupuri ţintăPopulaţia oraşuluiCadrele medicaleTuriştii români şi străiniAgenţii economiciActivităţi principale - Analiza nevoilor locale legate de serviciile de sănătate;- Construire clădire;- Amenajare infrastructură conexă;- Dotare cu materiale specifice şi echipamente moderne;- Angajarea personalului medical şi auxiliar.Rezultate aşteptate - O policlinică modernă înfiinţată;- Noi locuri de muncă - personal medical şi auxiliar ce va deservi policlinica;- Cabinete medicale de specialitate funcţionale;- Îmbunătăţirea serviciilor medicale la nivelul oraşului Voluntari.Buget estimatSurse de finanţare2 mil. euroBuget localParteneriat public-privat

Titlul proiectuluiPosibili parteneriPerioada deimplementareSustenabilitateCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare14. Construire policlinică orăşeneascăMediul de afaceri2012-2014Cheltuielile de funcţionare şi administrare a policlinicii vor fi susţinute din bugetul local al oraşuluiVoluntari, din chiriile încasate de la medicii care vor dori să îşi înfiinţeze cabinete în policlinică, dincontractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate etc.- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE – Obiectiv general: Promovarea unor servicii medicale de calitateîn condiţii de egalitate si îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii.- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013: Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structuriisistemului de sănătate, a calităţii actului medical si a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor desănătate; ameliorarea stării de sănătate a populaţiei şi creşterea performanţei sistemului de sănătate.- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 – Prioritate teritorială - Dezvoltarea urbană şiregenerarea. Acţiune orientativă: Infrastructura de transport zonal, de mediu, de educaţie, de sănătate şialtor infrastructuri.- Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiectiv:Îmbunătăţirea sistemului de finanţare a unităţilor medicale.Obiectiv strategic nr.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor socialeMăsura 4.3. – Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătateCerere FinanţareStudiu FezabilitateProiect execuţieAutorizaţie construcţiePlan Urbanistic Detaliu (PUD)Plan Urbanistic Zonal (PUZ)Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 227Titlul proiectuluiScopul proiectului15. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua AndronacheÎmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transportşi a infrastructurii conexeObiective specifice - Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a Bulevardului Pipera, respectiv extindereacarosabilului de la una la doua benzi/sens.- Amenajarea intersecţiilor principale pentru asigurarea siguranţei si fluentei traficului rutier- Amenajarea racordării Bulevardului Pipera cu Pasajul superior Pipera si cu Pasajul superior Tunari.Problema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăBlocarea traficului rutier şi creşterea timpului petrecut în trafic duce la pierderi economice şi la poluareaaerului.Pentru fluidizarea traficului rutier din zona cartierului Andronache se poate realiza un pasaj denivelatsuperior prin care şoseaua Andronache va supra-traversa calea ferată Bucureşti-Constanţa.Populaţia oraşului Voluntari;Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari;Instituţiile publice din oraşul Voluntari;Activităţi principale - Realizarea unui pasaj cu 4 benzi de circulaţie;- Realizarea a 2 trotuare de 1,5 metri- Amenajarea parapeţilor de protecţie- Realizarea marcajelor şi semnalizărilor- Realizare sistem de canalizare- Construire 2 bretele de acces de 300 metriRezultate aşteptate - îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie prin eliminarea timpilor morţi- îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă atât pentru traficul rutier, cât şi pentru cel pietonal,- creşterea capacităţii portante a traseului prin refacerea integrală a sistemului rutier la sol şi princonstruirea pasajului superior, prin reducerea emisiilor de noxe si poluanţi,- îmbunătăţirea condiţiilor economice prin facilitarea unui tranzit fluent şi prin reducerea costurilor deoperare a vehiculelor- viteze de trafic mai ridicate- aport pozitiv adus aspectului estetic al zonei.Buget estimatSurse de finanţare22,9 milioane euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, lacare se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).Programul Operaţional RegionalAxa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusivconstrucţia/reabilitarea şoselelor de centura”

Titlul proiectuluiPosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatede15. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua AndronacheConsiliul Judeţean Ilfov, Poliţia Rutieră2012-2015Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că există un impact favorabilevident asupra activităţii economice, astfel reabilitarea infrastructurii de drumuri şi extinderea acesteia vadinamiza mediul de afaceri local, fapt ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele detransport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, laminimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013.Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea însiguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitatecu standardele europene.- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţireaaccesibilităţii şi mobilităţiiObiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructuriiMăsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de accesCerere de finanţare;Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;Avize;Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;Studiu geotehnic,Studiu topografic;Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 229Titlul proiectuluiScopul proiectului16. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua PetricaniÎmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transportşi a infrastructurii conexeObiective specifice - Fluidizarea traficului rutier- Îmbunătăţirea accesibilităţii locale urbane- Creşterea mobilităţii populaţieiProblema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăBlocarea traficului rutier şi creşterea timpului petrecut în trafic duce la pierderi economice şi la poluareaaeruluiPentru fluidizarea traficului rutier din zona se poate realiza un pasaj denivelat superior prin care şoseauaPetricani va supra-traversa calea ferată Bucureşti-Constanţa.Populaţia oraşului Voluntari;Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari;Instituţiile publice din oraşul Voluntari;Activităţi principale - Realizarea unui pasaj cu 4 benzi de circulaţie;- Realizarea a 2 trotuare de 1,5 metri- Amenajarea parapeţilor de protecţie- Realizarea marcajelor şi semnalizărilor- Realizare sistem de canalizare- Construire 2 bretele de acces de 300 metriRezultate aşteptate - eliminarea conflictului de trafic prin realizarea traversării supraterane a căii ferate- îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie prin eliminarea timpilor morţi- îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă atât pentru traficul rutier, cât şi pentru cel pietonal,- creşterea capacităţii portante a traseului prin refacerea integrală a sistemului rutier la sol şi princonstruirea pasajului superior, prin reducerea emisiilor de noxe şi poluanţi,- viteze de trafic mai ridicate- îmbunătăţirea condiţiilor economice prin facilitarea unui tranzit fluent şi prin reducerea costurilor deoperare a vehiculelor- aport pozitiv adus aspectului estetic al zonei.Buget estimatSurse de finanţare10,1 milioane euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, lacare se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).Programul Operaţional RegionalAxa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusivconstrucţia/reabilitarea şoselelor de centura”

Titlul proiectuluiPosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatede16. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua PetricaniConsiliul Judeţean Ilfov, Poliţia Rutieră2012-2014Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că există un impact favorabilevident asupra activităţii economice, astfel reabilitarea infrastructurii de drumuri şi extinderea acesteia vadinamiza mediul de afaceri local, fapt ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele detransport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, laminimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013.Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea însiguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitatecu standardele europene.- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţireaaccesibilităţii şi mobilităţiiObiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructuriiMăsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de accesCerere de finanţare;Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;Avize;Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;Studiu geotehnic,Studiu topografic;Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 231Titlul proiectuluiScopul proiectului17. Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr.3 Pipera, oraş VoluntariÎmbunătăţirea serviciilor publice de învăţământ prin îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilordidacticeObiective specifice - Reabilitarea infrastructurii educaţionale;- Extinderea capacităţii instituţiilor de învăţământ;- Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale din învăţământul preşcolar;Problema identificatăLipsa spaţiilor adecvate pentru desfăşurarea programului de educaţie.În momentul de faţă Şcoala nr.3 Pipera-Voluntari are un număr de 233 de elevi. Infrastructura instituţieieste învechită şi personalul se confruntă cu probleme ce ţin de lipsa de spaţii suficiente şi adecvate pentrudesfăşurarea activităţilor şcolare în bune condiţii. În urma unei analize sociale desfăşurate la niveluldepartamentelor de specialitate ale Primăriei, a reieşit că totalul copiilor care vor avea nevoie deşcolarizare este de peste 1.100. În aceste condiţii implementarea prezentului proiect va pune bazele uneiiniţiative complexe de creştere a numărului de locuri pentru copiii ce vor trebui şcolarizaţi.Soluţia propusăGrupuri ţintăSoluţia propusă de acest proiect este de a extinde infrastructura de învăţământ prin construirea unor noisăli de clasă pentru învăţământul preuniversitar, înfiinţarea unei creşe şi extinderea capacităţii grădiniţelorcu program prelungit. De asemenea, se propune şi reabilitarea infrastructurii educaţionale existente.Populaţia şcolară a oraşului VoluntariCadrele didactice din oraşul VoluntariActivităţi principale - Extinderea infrastructurii unităţilor de învăţământ preuniversitar;- Extinderea infrastructurii şcolare a Scolii nr.3 Pipera- Voluntari- Dotarea cu echipamente specifice a Scolii nr.3 Pipera - Voluntari.Rezultate aşteptate - Extinderea capacităţii unităţilor de învăţământ din oraşul Voluntari;- Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţământ;Buget estimatSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementarede7 milioane euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, lacare se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).Programul Operaţional RegionalAxa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul major de intervenţie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructuriieducaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuăInspectoratul Şcolar Judeţean2012-2014

Titlul proiectuluiSustenabilitateCoerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategieidedezvoltare localăDocumente necesare17. Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr.3 Pipera, oraş VoluntariÎntreţinerea ulterioară a obiectivului se va realiza din bugetul local.- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013.Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şiînvăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participareaviitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane persoaneObiectiv strategic nr.4 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor socialeMăsura 4.2. - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţieCerere de finanţare;Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;Avize;Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 233Titlul proiectuluiScopul proiectului18. Sisteme informatice de educaţie eLearning în şcolile din oraşul VoluntariÎmbunătăţirea procesului educaţional prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat deeLearning, care oferă facilităţi de administrare specifice mediului şi de eficientizare a procesului deînvăţare, prin punerea la dispoziţia grupului ţintă a unor module specifice de studiuObiective specifice - Creşterea eficacităţii instruirii: prin tehnicile de predare şi verificare a cunoştinţelor specificesistemului eLearning, prin posibilitatea revenirii automate sau la iniţiativa cursantului asupramaterialelor de curs, prin creşterea flexibilităţii scenariilor de curs, prin accesul facil la noţiuni conexe,creşterea interactivităţii între participanţii la cursuri, profesorul putând posta diverse materialeajutătoare- Creşterea eficienţei instruirii: prin dezvoltarea o dată şi utilizarea multiplă a materialelor de curs, fărăconsumuri suplimentare, facilitarea şi simplificarea accesului la învăţare fără instructor, la distanţă,asincronism şi instruire în ritm propriu, paralelismul înalt al derulării cursurilorProblema identificatăSoluţia propusăGrupuri ţintăLipsa de eficienţă a instruirii clasice şi necesitatea îmbunătăţirii procesului educaţionalDezvoltarea unei platforme de tip eLearning care să duca la creşterea eficienţei şi eficacităţii instruiriiLocuitorii oraşului VoluntariPopulaţia şcolară din oraşul VoluntariCadrele didactice din oraşul VoluntariActivităţi principale - Implementarea sistemului eLearning- Instruirea profesorilor coordonatori- Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect.Rezultate aşteptate - Acoperirea nevoilor de formare, informare, educare, evaluare şi management- Dezvoltarea unor cursuri digitale- Proiectarea şi popularea bazelor de date aferente serviciilor specializate pentru utilizatorii portalului- Realizarea portalului educaţional pentru administrare de conţinut educaţional şi management alactivităţilor de instruire- Facilitarea accesului la învăţare şi comunicare între profesori şi eleviBuget estimatSurse de finanţarePosibili parteneri0,6 milioane EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE)Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi publicDomeniul Major de Intervenţie 2 3.2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electroniceOperaţiunea 323 - Susţinerea implementării de aplicaţii de E-LearningInspectoratul Şcolar Judeţean

Titlul proiectuluiPerioadaimplementareSustenabilitatede18. Sisteme informatice de educaţie eLearning în şcolile din oraşul Voluntari2011-2012Sustenabilitatea financiară a acestui proiect va fi asigurată prin intermediul Bugetului Local.Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategieidedezvoltare localăDocumente necesare- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013.Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şiînvăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participareaviitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane persoaneObiectiv strategic nr.4 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor socialeMăsura4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţieCerere de finanţare;

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 235Titlul proiectuluiScopul proiectului19. Creştere performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanulprin implementarea unor soluţii e-guvernare la nivelul oraşului VoluntariÎmbunătăţirea relaţiei dintre administraţia publică şi cei care au nevoie de serviciile acesteia: cetăţenii şiagenţii economici din Oraşul VoluntariObiective specifice - Îmbunătăţirea metodelor de informare publică şi de interacţiune a administraţiei publice din OraşulVoluntari cu cetăţenii oraşului- Gestionarea mai eficientă a serviciilor publice furnizate comunităţii locale.Problema identificatăÎn prezent, Primăria oraşului Voluntari dispune de o pagină web, a cărei obiectiv principal este informareaactorilor locali cu privire la aspecte esenţiale pentru aceştia. Este necesară însă punerea la dispoziţie a uneigame mai variate de serviciile administrative prin mijloace electronice atât pentru cetăţeni, cât şi pentrumediul de afaceri şi pentru administraţia publică. Astfel, în timp ce cetăţenii şi mediului de afaceri dispunde un acces mai facil la administraţia publică, autorităţile care utilizează TIC (tehnologia informaţiei şicomunicaţiilor) dispun de noi oportunităţi dar şi de schimbări interne la scară largă la nivel organizaţional.Este necesară implementarea unui sistem informatic integrat e-guvernare care să ducă la întărireacapacităţii administrative a Primăriei oraşului Voluntari şi optimizarea managementului resurselormateriale şi umane în cadrul Primăriei, astfel încât să se alinieze standardelor europene şi valorilortransparenţei, predictibilităţii, responsabilităţii, adaptabilităţii şi eficienţei promovate de acestea.Soluţia propusă Acest proiect constă în implementarea unui sistem informatic de management integrat, cu funcţii de e-guvernare în cadrul Primăriei oraşului Voluntari. Vor fi informatizate principalele funcţii ale Primăriei:gestiunea financiar-contabilă, bugete, salarizare, gestiunea mijloacelor fixe, gestiunea contractelor,realizarea investiţiilor, managementul operaţional şi strategic. De asemenea sistemul va contribui laoptimizarea guvernării locale, prin informatizarea serviciilor publice puse la dispoziţia cetăţeanului.Grupuri ţintăPrimăria oraşului VoluntariPopulaţia oraşului VoluntariAgenţii economiciActivităţi principale - Implementarea sistemului e-guvernare;- Instruirea funcţionarilor publice din Primăria oraşului Voluntari;- Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect.- Implementarea unui sistem GIS si realizarea bazei de date aferente acestuia- Implementarea unui sistem informatic de gestionare a documentelor- Implementarea unor sisteme infokiosk.Rezultate aşteptate - Creşterea transparenţei decizionale din cadrul Primăriei Voluntari;- Reducerea birocraţiei în administraţia publică locală;- Reducerea timpului de prelucrare a documentelor şi eliminarea timpilor de aşteptare;- Îmbunătăţirea organizării şi controlului documentelor şi informaţiilor;- Creşterea eficienţei şi transparenţei în relaţia cu cetăţenii, autorităţile administraţiei publice centrale,mediul de afaceri, etc.

Titlul proiectuluiBuget estimatSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatede19. Creştere performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanulprin implementarea unor soluţii e-guvernare la nivelul oraşului Voluntari0,82 milioane EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE)Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi publicDomeniul Major de Intervenţie 2 – Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electroniceOperaţiunea 1- Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare (inclusiv e-administraţie) şi asigurareaconexiunii la broadband, acolo unde este necesar.Consiliul Judeţean Ilfov2011-2012Sustenabilitatea financiară a acestui proiect va fi asigurată prin intermediul Bugetului Local. Trebuie avutînsă în vedere şi faptul că odată cu implementarea unui sistem informatic integrat e-administraţie, se vaduce la o eficientizare a activităţii funcţionarilor publici şi, implicit, la o posibilă reducere a costurilor încadrul administraţiei publice.Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneÎncadrarea în cadrulstrategiei de dezvoltarelocalăDocumente necesare- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - încurajarea participării cetăţenilor la luareadeciziilor. Promovarea educaţiei şi a conştientizării publicului asupra dezvoltării durabile. Informareacetăţenilor privind impactul lor asupra mediului şi opţiunile lor pentru a face alegeri mai durabile.Obiectiv strategic nr. 6 - Dezvoltarea capacităţii administrativeMăsura 6.2 - Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţieCerere de finanţare;Studiu de fezabilitate

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 237Titlul proiectuluiScopul proiectului20. Construcţie 400 locuinţe socialeÎmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor defavorizate de la nivel local prin facilitarea locuirii în condiţii deviaţă decenteObiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a populaţiei- Creşterea fondului de locuinţe din oraşul VoluntariProblema identificată În oraşul Voluntari ponderea locuinţelor în proprietate publică din totalul fondului locativ a scăzut de la 1,7%în anul 1993 la 0,6% în anul 2010. În acest an, la nivel local există 77 locuinţe în proprietate publică.Soluţia propusăGrupuri ţintăAcest proiect constă în amenajarea unui număr de 400 locuinţe sociale de care să beneficieze grupuriledefavorizate de populaţie din cadrul oraşului Voluntari.Populaţia oraşului VoluntariActivităţi principale - Asigurarea terenului necesar amplasamentului- Construcţia unui număr de 400 apartamente- Amenajare căi de acces- Racordare la utilităţile publiceRezultate aşteptate - 400 de locuinţe sociale- Creşterea cu 3% a fondului de locuinţe de la nivel localBuget estimatSurse de finanţarePosibili parteneriPerioadaimplementareSustenabilitatede33 mil. euroPrintr-o convenţie încheiată cu ANL, autorităţile locale au obligaţia de a asigura viabilizarea terenului(utilităţile) şi dotările edilitare ale căror costuri sunt suportate din bugetele locale. Investiţiile privindconstrucţia de locuinţe în regim de închiriere sunt finanţate de la bugetul de stat şi/sau bugete locale, precumşi din credite interne/externe şi din alte surse legal constituite.Fonduri guvernamentale, Programul De Construcţii Locuinţe Pentru Tineri, Destinate ÎnchirieriiAgenţia Naţională pentru Locuinţe2012-2014După implementarea proiectului, întreţinerea locuinţelor sociale va reveni beneficiarilor direcţi ai acestora(locuitorilor).Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţene- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE – Obiectiv general: Crearea unei societăţi bazate pe incluziuneasocială prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşteriicalităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Prioritatea 4 - Dezvoltarea resurselor umane, promovareaocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative, Sub-prioritatea 4.3.3 – Promovarea

Titlul proiectuluiÎncadrarea în cadrulstrategiei dedezvoltare localăDocumente necesare20. Construcţie 400 locuinţe socialeincluziunii socialeObiectiv strategic nr.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor socialeMăsura 4.1. – Dezvoltarea serviciilor socialeStudiu FezabilitatePlan Urbanistic Zonal (PUZ)Proiect execuţieRaport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)

12.5. CAPACITATEA DE FINANŢARES t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 239

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 241Capacitatea de cofinanţareIntervenţiile prin proiecte concreteasupra dezvoltării socio-economice aoraşului Voluntari pot fi realizate prinsusţinerea financiară din bugetul local,din fonduri nerambursabileguvernamentale, din fondurinerambursabile europene, din fondurirambursabile (de genul creditelor). Laaceste surse de finanţare se adaugăposibilitatea dezvoltării parteneriatelorde tip public-privat, care s-au dovedit afi soluţia potrivită pentru rezolvareaanumitor probleme comunitare în multedintre statele europene dezvoltate.În analiza stării financiare a oraşuluiVoluntari s-au ţinut cont de 3 categoriide indicatori:Indicatori privind Rigiditateacheltuielilor, aceştia definescgradul de flexibilitate al autorităţiilocale în alocarea resurselor pentrudiferite scopuriIndicatori privind Capacitatea de agenera venituri, aceştia aratăexistenţa unui nivel corespunzătoral veniturilor şi măsura în careautoritatea publică locală arecontrolul asupra veniturilor locale.Indicatori privind Capacitatea deinvestire şi de contractare dedatorie, care definesc măsura încare autorităţile locale acordăimportanţă cheltuielilor de capitalşi capacitatea acestora de a atragefinanţare pe termen lung pentrufinanţarea investiţiilor.Referitor la indicatorii privindrigiditatea cheltuielilor şi structuraacestora,aceştiareflectă cât deflexibile saude rigide suntdiferitelecheltuieli aleunei autorităţipublice.Flexibilitateacheltuielilorpoate ajuta unoraş sa fie maicredibilfinanciar.400,00350,00300,00250,00200,00150,00100,0050,000,00275,26Flexibilitatea face posibilă reducereacheltuielilor, dacă este necesar, astfelîncât autoritatea locală să fie capabilă săasigure plata angajamentelor, atât înperioade de prosperitate, cât şi în celede recesiune.Ponderea cheltuielilor totale depersonal în total cheltuieli evidenţiazăun trend descrescător al acestuiindicator, iar nivelul acestuia estesuficient de scăzut pentru a evidenţia origiditate scăzută a cheltuielilor.Se constată o creştere a indicatoruluiEvoluţia cheltuielilor cu învăţământul pe locuitor în oraşulVoluntari325,90339,312007 2008 2009Evoluţia ponderii cheltuielilor de personal în total cheltuieliîn oraşul VoluntariEvoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială pe locuitor în oraşulVoluntari16,00%300,0014,00%12,00%10,00%8,00%14,79% 15,05%10,59%250,00200,00150,00271,28204,70 205,226,00%4,00%2,00%100,0050,000,00%0,002008 2009 20102007 2008 2009

cheltuieli cu învăţământul pe locuitor şio scădere a cheltuielilor cu asistenţasocială pe locuitor.Printre indicatorii privind Capacitateade a genera venituri au fost analizaţi:a. Total venituriIndicatorul este relevant pentruevaluarea capacităţii financiare generalea unităţii administrativ teritoriale. Aicisunt incluse toate veniturile, inclusivcele cu destinaţie specială sau rezervatefinanţării cheltuielilor de capital.Indicatorul este util, însă evident,contribuie la creionarea unei imaginiclare asupra capacităţii financiare aunităţii administrativ teritoriale numaialături de alţi indicatori financiari.avut in 2010 un venit bugetar total de694.065.630 lei rezultând astfel un venittotal pe locuitor de 2.223 lei/locuitor,oraşul Cluj cu un număr de 309.009locuitori, a avut in anul 2010 un venitbugetar total de 677.893.297 lei si unvenit pe locuitor de 2.193 lei/locuitor,iar oraşul Iaşi cu un număr de 315.649locuitori si un venit total în 2010 de638.758.050 lei a avut un venit pelocuitor de2.023lei/locuitor.140.000.000120.000.000100.000.00080.000.00060.000.000Evoluţia veniturilor totale ale oraşului Voluntari (lei)99.243.493Total venituri din impozitele peproprietateÎn lucrarea lor "Urban Public Finance inDeveloping Countries" (Finanţelepublice municipale în ţările în curs dedezvoltare), Bahl si Linn afirmă că"impozitul pe proprietate este cel maiimportant impozit local din ţările în cursde dezvoltare.115.500.628124.922.530 126.589.850Cu cât valoarea acestui indicator estemai mare, sau dinamica evoluţiei lui întimp este crescătoare, cu atât situaţiafinanciară a unităţii administrativteritoriale poate fi considerată maifavorabilă.40.000.00020.000.00002007 2008 2009 2010b. Total venituri pe cap de locuitorCu cât valoarea acestui indicator estemai mare, sau dinamica evoluţiei lui întimp este crescătoare, cu atât situaţiafinanciară a unităţii administrativteritoriale poate fi considerată maifavorabilă. Oraşul Voluntari, cu un venitpe locuitor în anul 2010 de 3.720,50lei/locuitor, ar avea unul din cele maimare venituri pe cap de locuitori dinRomania.In 2010, Bucureştiul, cu o populaţie de1.940.000 locuitori şi un venit bugetartotal de 4.789.970.000 lei, a avut unvenit total/locuitor de 2469 lei/locuitor,oraşul Timişoara, cu 312.113 locuitori, a3.9003.8003.7003.6003.5003.4003.3003.2003.1003.0002.900Evoluţia indicatorului Venituri totale/locuitor în oraşulVoluntari3.255,593.664,833.779,803.720,502007 2008 2009 2010

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 243Pe lângă importanţa pur fiscală a acestuitip de impozit, valoarea asociată bazeide impozitare (adică tocmaiproprietăţile existente în jurisdicţiarespectivă) este relevantă pentru căreflectă, într-o bună măsură, vigoareaeconomiei locale (sau slăbiciuneaacesteia), mai ales în cazul economieiurbane.Afirmaţiile lui Bahl şi Linn cu privire laimportanţa impozitului pe proprietatesunt valabile şi în cazul României, undeimpozitele pe proprietate se constituieîntr-o majoră sursă de venituri pentrumunicipii şi oraşe. În categoriaveniturilor pe proprietate seinclud,impozitul şi taxa pe clădiri şiterenuri de la persoane fizice si juridice,taxele extrajudiciare de timbru, etc.Se constată o pondere importantă aacestui indicatorul în cazul oraşuluiVoluntari ceea ce demonstrează căsituaţia financiară a oraşului este unafavorabilă.c. Procentul de venituri dinimpozitele pe proprietate dintotalul veniturilorVeniturile din impozitele pe proprietatepot fi utilizate discreţionar deautorităţile publice, locale. Este de doritca ponderea veniturilor asupra cărora70.000.00060.000.00050.000.00040.000.00030.000.00020.000.00010.000.00051.370.669autorităţile locale au un control sporit -stabilindu-le fără restricţii destinaţia şicare au şi un înalt grad depredictibilitate, în totalul veniturilor, săfie cat mai mare.Cu cat valoarea acestui indicator estemai mare, sau dinamica evoluţiei lui întimp este crescătoare, cu atât situaţiafinanciară a unităţii administrativteritoriale poate fi considerată maifavorabilă.Evoluţia cheltuielilor de capital în bugetul oraşului Voluntari(lei)2.876.72961.688.30502008 2009 2010Evoluţia serviciului anual al datoriei ca pondere în venituriletotale în oraşul VoluntariEvoluţia cheltuielilor privind datoria publică pe locuitor în oraşulVoluntari25%800,00716,1020%15%15,13%13,45%19,25%700,00600,00500,00400,00554,64508,2910%5%5,35%300,00200,00100,00174,130%0,002007 2008 2009 20102007 2008 2009 2010

d. Total venituri din impozitele peproprietate pe cap de locuitorAcest indicator, exprimat ca totalulveniturilor din impozitele peproprietate pe cap de locuitor, permiteo comparaţie între unităţileadministrativ teritoriale de diferitemărimi.Cu cât valoarea acestui indicator estemai mare, sau dinamica evoluţiei lui întimp este crescătoare, cu atât situaţiafinanciară a unităţii administrativteritoriale poate fi considerată maifavorabilă.e. Procentul de venituri proprii întotal venituriCu cat valoarea acestui indicator estemai mare, sau dinamica evoluţiei lui întimp este crescătoare, cu atât situaţiafinanciară a unităţii administrativteritoriale poate fi considerată maifavorabilă.În cazul oraşului Voluntari constatăm opondere ridicată (de peste 90%) aveniturilor proprii în total venituri.Printre indicatori privind Capacitatea deinvestire si de contractare de datorie aufost analizaţi:a)Serviciul anual al datoriei capondere în veniturile curente totalereprezintă raportul dintre toate plăţileasociate datoriei pe termen lung şi celeipe termen scurt (rambursări, dobândă,comisioane) şi veniturile curente totale.Acest indicator defineşte măsura în careo autoritate publică locală poate să maicontracteze alte credite în plus faţă decele deja contractate, ţinând cont delimitele de îndatorare permise. Acestelimite conferă autorităţii localeautonomie în luarea deciziei atâta timpcât cheltuielile cu finanţarea rămân înlimite prudente acceptabile.Conform legii, în cazul în careautoritatea locală intenţionează săcontracteze alte datorii, pentru aniiurmători, trebuie sa ia in considerareserviciul datoriei asociat şi acestorviitoare credite.Din acest indicator derivă şi indicatorulcare vizează cheltuielile cu datoriapublică pe locuitor.b)Cheltuieli totale de capitalreprezintă suma cheltuielilor de capitaldin bugetul autorităţii locale.O administraţie publică locală poate fievaluată (comparată) mult mai relevantdin punctul de vedere al calităţiimanagementului financiar în funcţie deeforturile de investire mai degrabădecât prin cheltuielile pentru activităţicurente. Acest indicator exprimă efortultotal pentru investiţii.CreditareaCreditarea este o modalitate relativsimplă, din punct de vedere procedural,de obţinere a finanţării pentruproiectele de investiţii. Costurileaferente creditelor sunt mari şi implicăşi un anumit grad de risc vis-a-vis deposibilitatea de rambursare a datoriilor,mai ales într-o situaţie de incertitudinecum este cea generată de crizafinanciară. În plus, un grad ridicat deîndatorare poate reprezenta o blocare aposibilităţilor de investiţii pe termenscurt şi mediu, deoarece administraţiapublică devine neeligibilă atât pentruaccesarea altor credite dar şi pentruatragerea de fonduri nerambursabile.La data realizării strategiei dedezvoltare, Oraşul Voluntari are doarurmătoarele obligaţii sub forma deîmprumuturi, după cum urmează:(a) o datorie in suma deaproximativ 20.100.000 Euro, sub formaunui număr de 22 bilete la ordin,plătibile pana in 2016 potrivitscadenţarului convenit, emise in 2007 infavoarea S.C. Romstrade S.R.L.(„Romstrade”) în scopul realizării decătre Romstrade a unor lucrări deinfrastructura străzi pe teritoriulOraşului Voluntari.(b) o linie de finanţare pe 20 deani acordată în 2005 de către BancaComerciala Română pentru suma de82.700.000 lei pentru proiecte deinvestiţii in baza contractului de creditliniede finanţare 13/27.05.2005.Parteneriatele de tip public-privatParteneriatele de tip public-privat sunto soluţie general recomandată şipromovată pentru rezolvareaproblemelor sau eficientizareaserviciilor publice. În acest moment,cadrul legislativ în vigoare, respectivLegea nr. 178/2010 a parteneriatuluipublic-privatreglementeazăparteneriatul public-privat acestinstrument este privit drept ooportunitate reală de a implementaproiectele propuse.În oraşul Voluntari există posibilitateadezvoltării parteneriatelor de tip publicprivatîn diverse domenii. În ideeaadoptării legii parteneriatului publicprivats-ar putea externaliza o serie de

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 245servicii şi activităţi, parteneri localiputând fi atât mediul de afaceri dar şisectorul non-profit.Unul dintre domeniile de interes pentrudezvoltarea parteneriatelor locale estereprezentat de serviciile sociale.Finanţare nerambursabilă dinfonduri europeneFondurile nerambursabile prezintădezavantajul costurilor (financiare şitemporale) aferente documentaţiilorpentru cererea de finanţare şiraportărilor tehnice şi financiare. Înplus, este necesară cofinanţarea locală aproiectelor şi finanţarea în totalitate acheltuielilor neeligibile (printre care şiTVA), ceea ce pentru administraţiapublică poate reprezenta o problemă,mai ales în cazul programelor definanţare care prevăd cote mari alecontribuţiei locale. Dar marele avantaj alsurselor de finanţare nerambursabilăprin programe ale Uniunii Europeneeste că, pentru administraţiile publicelocale, procentul de cofinanţare este dedoar 2% (pentru majoritateaprogramelor), iar valorile investiţiilorsunt mari şi chiar foarte mari, raportatla nevoile comunităţilor şi laposibilitatea de cofinanţare.Finanţarea din fonduri europenenerambursabile este, în mod cert, ceamai recomandată modalitate desusţinere financiară a proiectelorcuprinse de Strategie. De aceea, încontinuare sunt indicate posibilităţileorientative de a finanţa intervenţiilepropuse din surse de finanţareeuropene

247 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r iSurse de finanţare pentru intervenţiile propuse de strategieNr.crt.Denumire proiectValoareestimată(euro)Perioada deimplementareSursa de finanţare1234Obiectiv strategic nr.1: Modernizarea şi extinderea infrastructuriiP1.1.1 Realizarea lucrărilor de infrastructurăpentru reabilitarea şi modernizareaBulevardului PiperaP1.1.2 Pasaj rutier denivelat superior peşoseaua AndronacheP1.1.3 Pasaj rutier denivelat superior peşoseaua PetricaniP1.1.4 Modernizare drumuri în oraşulVoluntari, judeţul Ilfov21.842.440,00 2011-201322.888.781,00 2012-201610.115.610,00 2012-201618.358.781,00 2011-2013POR, Axa 2 - Îmbunătățireainfrastructurii regionale şi locale detransport, creditePOR, Axa 2 - Îmbunătățireainfrastructurii regionale şi locale detransport, creditePOR, Axa 2 - Îmbunătățireainfrastructurii regionale şi locale detransport, creditePOR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltăriidurabile a oraşelor - poli urbani decreştere, Subdomeniul Centre urbane5 P1.1.5 Amenajare parcări 2.000.000,00 2012-2015 Buget Local6P1.2.1 Reabilitare, extindere, captare,aducţiune şi tratare apă, reţea de apă şicanalizare menajeră în Oraşul Voluntari6.950.000,00 2012-20157 P1.2.2 Realizarea staţie de tratare a apei 8.000.000,00 2012-20158P1.2.3 Modernizarea şi extinderea reţelei decanalizare;15.000.000,00 2011-2020POS Mediu, Axa 1 Extinderea şimodernizarea sistemelor de apă şi apăuzatăPOS Mediu, Axa 1 Extinderea şimodernizarea sistemelor de apă şi apăuzatăPOS Mediu, Axa 1 Extinderea şimodernizarea sistemelor de apă şi apăuzată, Buget local9 P1.2.4 Extindere reţea gaze naturale 5.000.000,00 2011-2020 Buget Local, Parteneriat public-privat10 P1.2.5 Achiziţie societate distribuţie gaze 18.439.024,00 2011-2012Buget Local, Parteneriat public-privat,credite11 P1.3.1 Amenajarea turistica a Văii Saulei 22.888.781,00 2014-2016POR Axa 5 Dezvoltarea durabilă şipromovarea turismului, D.M.I. 5.2,Buget local12POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltăriiP1.3.2 Crearea parcului de interes public2.541.464,00 2011-2013 durabile a oraşelor - poli urbani dePipera, Oraş Voluntaricreştere, Subdomeniul Centre urbane13P1.3.3 Amenajare Parc în Oraşul Voluntari,judeţul Ilfov365.853,00 2011-2012Administraţia Fondului de Mediu,buget local14 P1.3.4 Dezvoltarea zonelor de agrement 10.000.000,00 2015-2020 Surse guvernamentale, Buget Local15 P1.3.5 Construcţie stadion municipal Gh. 28.682.927,00 2012-2016 Buget Local, parteneriat public-privat,

Nr.crt.DincăDenumire proiectValoareestimată(euro)Perioada deimplementareSursa de finanţarecredite16 P1.3.6 Construire teatru orăşenesc 5.121.951,00 2013-2016 Buget Local, crediteObiectiv strategic nr.2: Dezvoltarea economică a oraşului17 P2.1.1 Centrul cultural şi de afaceri Voluntari 15.000.000,00 2014-20161819202122232425262728P2.1.2 Modernizarea şi dezvoltarea căilor deacces spre zonele cu potenţial economicP2.1.3 Dezvoltare terenuri cu destinaţia despaţii de birouri şi comercialeP2.1.4 Crearea unui centru pentru activităţide cercetare-dezvoltareP2.2.1 Promovarea oraşului prinparticiparea la diverse evenimenteP2.2.2 Elaborarea unei strategii pentruatragerea investiţiilorP2.2.3 Realizarea unui plan de utilizare aterenurilorP2.2.4 Facilitarea accesului companiilor laplata taxelor şi impozitelor locale prininformatizarea serviciilor oferiteP2.3.1 Centru de resurse informaţionale şicomunicare pentru mediul de afaceri localP2.3.2 Organizarea de cursuri în domeniulprocedurilor administrative legate dedeschiderea unei noi afaceriP2.3.3 Dezvoltarea de programe de instruireîn colaborarea cu companii de consultanţă cuspecializare în businessP2.3.4 Realizarea unor parteneriate de tippublic privat pentru operarea unor utilităţi şiinvestiţii publicePOR, Axa 4 - Sprijinirea mediului deafaceri regional şi local, programenaţionale, buget local10.000.000,00 2014-2018 Buget Local, Fonduri nerambursabile12.000.000,00 2014-2018 Buget Local, Fonduri nerambursabile6.000.000,00 2014-2017 Buget Local, Fonduri nerambursabile200.000,00 2011-2020 Buget local75.000,00 2012-2013 Buget local75.000,00 2012-2013 Buget local2.000.000,00 2014-2016 Buget Local, Fonduri nerambursabile500.000,00 2014-2016 Buget Local, Fonduri nerambursabile500.000,00 2012-20141.000.000,00 2012-2015POSDRU, Axa 3- Creştereaadaptabilităţii lucrătorilor şi aîntreprinderilorPOSDRU, Axa 3- Creştereaadaptabilităţii lucrătorilor şi aîntreprinderilor5.000.000,00 2013-2016 Parteneriat public-privat, Buget LocalObiectiv strategic nr.3: Dezvoltarea serviciilor publice29P3.3.1 Modernizarea parcului auto alserviciului publice de transport2.000.000,00 2011-2015 Buget local30 P3.3.2 Dezvoltarea de noi trasee de transport - 2011-2016 Buget local31P3.3.3 Parteneriat în vederea extinderii linieide metrou în Pipera10.000.000,00 2014-2020 Parteneriat public-public, Buget local

Nr.crt.323334353637Denumire proiectP3.3.4 Modernizarea staţiilor de transportpublicP3.3.1 Modernizarea pieţelor agroalimentareP3.3.1 Dezvoltarea şi modernizareasistemului de iluminat public cu reţeasubterană în Oraşul VoluntariP3.3.2 Extinderea sistemului de iluminatpublicP3.3.1 Dezvoltarea sistemului de colectareselectivă a deşeurilorP3.3.2 Promovarea reciclării deşeurilorsolide reutilizabileS t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 249Valoareestimată(euro)Perioada deimplementareSursa de finanţare500.000,00 2012-2015 Buget local, fonduri nerambursabile500.000,00 2012-2013 Buget local5.715.122,00 2011-2013POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltăriidurabile a oraşelor - poli urbani decreştere, Subdomeniul Centre urbane2.500.000,00 2011-2015 Fonduri guvernamentale, Buget local3.000.000,00 2011-2013100.000,00 2012-201338 P3.3.3 Dotarea operatorului de salubritate 1.000.000,00 2012-201539404142P3.5.1 Achiziţionarea şi instalarea sistemuluide supraveghere video pentru creştereasiguranţei şi prevenirea criminalităţii în zonade acţiune VoluntariP3.5.2 Campanie de informare cu privire lasiguranţa cetăţeanuluiP3.5.3 Dotarea serviciului public de poliţiecu echipamente şi infrastructură specifică829.268,00 2011-2013POS Mediu, Axa 2-Dezvoltareasistemelor de management integrat aldeşeurilor şi reabilitarea siturilorcontaminate istoric, Buget localAdministraţia Fondului pentru Mediu,buget localAdministraţia Fondului pentru Mediu,buget localPOR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltăriidurabile a oraşelor - poli urbani decreştere, Subdomeniul Centre urbane25.000,00 2012-2013 Buget local750.000,00 2012-2014 Buget localObiectiv strategic nr.4: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor socialeP4.1.1 Creşterea calităţii şi număruluiserviciilor sociale oferite de Direcţia deAsistenţă Socială a Oraşului Voluntari846.018,00 2012-2014POR , Axa 3 - Îmbunătăţireainfrastructurii sociale43 P4.1.2 Construcţie 400 locuinţe sociale 33.036.586,00 2012-2016 Fonduri guvernamentale, Buget local44454647P4.1.3 Evaluarea cererii locale de serviciisociale şi socio-medicaleP4.1.4 Specializarea resurselor umaneimplicate în furnizarea serviciilor socialeP4.1.5 Creare centru multifuncţional pentrupersoane victimă ale violenţei în familieP4.1.6 Dezvoltarea serviciilor de consilierepentru familii100.000,00 2013-2014 Buget local500.000,00 2012PODCA, Axa 1 Îmbunătăţiri destructura şi proces ale managementuluiciclului de politici publice900.000,00 2011-2012 Fonduri guvernamentale100.000,00 2013-2014 Buget Local

Nr.crt.Denumire proiectValoareestimată(euro)Perioada deimplementareSursa de finanţare48P4.1.7 Crearea unui Centru multifuncţionalpentru persoanele vârstnice1.000.000,00 2012-2014 Fonduri guvernamentale49P4.1.8 Organizarea de campanii în şcoliPOS DRU, Axa 6 - Promovareapentru combaterea discriminării în rândul 20.000,00 2013incluziunii socialecopiilor50P4.1.9 Identificarea de oportunităţi pentruPOS DRU, Axa 5 - Promovareaintegrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu 1.000.000,00 2012-2014măsurilor active de ocuparedizabilităţi51P4.1.10 Catedrala Intrarea Domnului Iisus înIerusalim7.000.000,00 2007-2014 Buget Local52P4.1.11 Construire biserică strada EmilRacoviţă750.000,00 2011-2014 Buget Local53 P4.1.12 Construire cimitir orăşenesc 250.000,00 2011-2012 Buget Local54P4.2.1 Consolidare, reabilitare şi extinderePOR , Axa 3 - Îmbunătăţirea7.030.000,00 2013-2014şcoala nr. 3 Pipera, oraş Voluntariinfrastructurii sociale55POS CCE, Axa 3-Tehnologia informaţieiP4.2.2 Sisteme informatice de educaţie e-1.097.561,00 2014-2015 şi comunicaţiilor pentru sectoarelelearning în şcolile din Oraşul Voluntariprivat şi public5657585960P4.2.3 Promovarea importanţei şcolarizăriiîn rândul populaţiei care prezintă risc deabandon şcolarP4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelordin şcoliP4.2.5 Amenajarea terenurilor de sport dinşcoliP4.2.6 Dezvoltarea activităţilor de tip afterschoolP4.2.7 Organizarea unor evenimenteculturale periodice20.000,00 2012-201461 P4.2.8 Extinderea unităţilor de învăţământ 2.500.000,00 2013-2015POSDRU, AXA 2-Corelarea Învăţării petot parcursul vieţii cu piaţa muncii250.000,00 2012-2014 Buget local500.000,00 2013-2014 Buget local250.000,00 2012-2014 Buget local400.000,00 2012-2020 Buget localPOR , Axa 3 - Îmbunătăţireainfrastructurii sociale, Buget local62P4.2.9 Construire sală de sport în cartierulNicolae Bălcescu3.000.000,00 2011-2013 buget local, fonduri guvernamentaleP4.3.1 Evaluarea stării de sănătate a63populaţiei şi crearea unui plan demanagement al serviciilor medicale şi sociomedicale250.000,00 2013-2014 Fonduri guvernamentale64P4.3.2 Program local de promovare asănătăţii150.000,00 2013 Buget Local65P4.3.3 Parteneriat public-privat pentruconstrucţia de unităţi spitaliceşti1.000.000,00 2013-2016 Parteneriat public-privat, Buget Local66 P4.3.4 Construire policlinică orăşenească 2.000.000,00 2012-2014 Buget Local

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 251Nr.crt.Denumire proiectValoareestimată(euro)Perioada deimplementareSursa de finanţare67Obiectiv strategic nr.5: Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuireP5.1.1 Realizarea unei perdele verzi deprotecţie/delimitare în zona autostrăzii100.000,00 2014-2016Administraţia Fondului pentru Mediu,buget local68 P5.1.2 Construcţia de piste de biciclete 250.000,00 2012-2014 Fonduri nerambursabile6970717273747576777879808182P5.1.3 Campanie de promovare atransportului ecologicP5.2.1 Construcţie staţie epurare şicolectoare mariP5.3.1 Sisteme fotovoltaice pentruproducerea de energie electrică pentruiluminatul publicP5.3.2 Reabilitarea termică a blocurilor delocuinţeP5.3.3 Îmbunătăţirea eficienţei energetice aclădirilor publiceP5.3.4 Introducerea, în toate instituţiilepublice, a becurilor cu consum energeticredusP5.3.5 Montarea de panouri solare peclădirile instituţiilor publiceP5.4.1 Modernizare arhitecturală şipeisagistică a aliniamentelor verzi stradaledin oraşul VoluntariP5.4.2 Modernizare arhitecturală şipeisagistică a spaţiilor verzi din zona deblocuri aferentă străzii LotusuluiP5.4.3 Iniţierea unor campanii de educare acopiilor şi tinerilor în privinţa protejăriimediuluiP5.4.4 Încurajarea voluntariatului înacţiunile de curăţare a mediului înconjurătorP5.4.5 Inventarierea spaţiilor abandonate şiecologizarea acestoraP5.4.6 Elaborarea unor standarde unitare demobilare a oraşuluiP5.4.7 Construirea de spatii de joacă pentrucopii25.000,00 2012 Buget Local5.000.000,00 2012-20156.327.317,00 2012-2014POS Mediu, Axa 1 Extinderea şimodernizarea sistemelor de apă şi apăuzată, Buget localPOS CCE, Axa 4 - Creşterea eficienţeienergetice şi a siguranţei înaprovizionare, în contextul combateriischimbărilor climatice354.054,00 2012-2014 Fonduri guvernamentale şi buget local750.000,00 2013-2015 Fonduri guvernamentale şi buget local10.000,00 2012 Buget Local200.000,00 2012-2013 Administraţia Fondului de Mediu3.661.464,00 2012-20141.153.171,00 2012-2014100.000,00 2013-201525.000,00 2012-2020POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltăriidurabile a oraşelor - poli urbani decreştere, Subdomeniul Centre urbanePOR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltăriidurabile a oraşelor - poli urbani decreştere, Subdomeniul Centre urbaneBuget local, Fonduri nerambursabile,parteneriate cu ONG-uriBuget local, Fonduri nerambursabile,parteneriate cu ONG-uri250.000,00 2013 Buget Local250.000,00 2013-2014 Buget Local400.000,00 2012-2014 Parteneriat public-privat, Buget Local

Nr.crt.Denumire proiectValoareestimată(euro)Perioada deimplementareSursa de finanţareObiectiv strategic nr.6: Dezvoltarea capacităţii administrative83848586878889909192P6.1.1 Pregătirea personalului dinadministraţia publică în domenii strategice,respectiv: managementul proiectelor,achiziţii publice, management financiarP6.1.2 Organizarea de schimburi deexperienţă cu autorităţi locale din Româniasau Uniunea EuropeanăP6.1.3 Specializarea unei persoane dinprimărie în domeniul accesului la informaţiişi transparenţei decizionaleP6.1.4 Atragerea studenţilor pentruefectuarea de stagii de practicăP6.2.1 Creşterea performanţeloradministraţiei publice locale şi a interacţiuniiacesteia cu cetăţeanul prin implementareaunor soluţii de e-guvernare la nivelulOraşului VoluntariP6.2.2 Implementarea sistemelor demanagementul calităţii la nivelul primărieiVoluntariP6.3.1 Actualizarea strategiei de dezvoltare aoraşului VoluntariP6.3.2 Înfiinţarea unei asociaţii dedezvoltare intercomunitară pentruimplementarea unor proiecte comune dedezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor culocalităţile învecinateP6.3.3 Organizarea de consultări periodice înPipera şi Voluntari pentru a identificanevoile cetăţenilorP6.3.4 Organizarea unei linii de finanţare aproiectelor sociale şi de altă natură care potfi gestionate de ONG-uri locale100.000,00 2012-201450.000,00 2012-2020PODCA, Axa1-Îmbunătăţiri de structurăşi proces ale managementului cicluluide politici publiceProgramul de CooperareTransnaţională Europa de Sud-Est,ESPON, URBACT, Buget Local5.000,00 2012-2013 Buget Local10.000,00 2012-2020 Buget Local824.426,00 2014-2015200.000,00 2011-201398.913,00 2011POS CCE, Axa 3-Tehnologia informaţieişi comunicaţiilor pentru sectoareleprivat şi publicPO DCA, Axa 2-Îmbunătăţirea calităţii şieficienţei furnizării serviciilor publice,cu accentul pus pe procesul dedescentralizarePODCA, Axa1-Îmbunătăţiri de structurăşi proces ale managementului cicluluide politici publice150.000,00 2012-2014 Buget Local8.000,00 2012-2020 Buget Local4.000.000,00 2012-2020 Buget Local

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 25313. MONITORIZARE ŞI EVALUAREModalităţi administrative deimplementare a strategieiPentru implementarea planurilor demăsuri/acţiuni, câteva modele pot servica punct de pornire pentru desemnareaaranjamentelor instituţionale.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 255Implementarea strategiei dedezvoltare locală prin intermediulinstituţiilor existente.În principiu, aceasta reprezintăstatutarea instituţională a sarcinilor deplanificare a dezvoltării localedezvoltare locală ca activitate curentă aprimăriei oraşului Voluntari prindepartamentele existente.Avantajul acestei organizări este lipsastructurilor paralele; dezavantajul estedeseori că organizaţiile nu aucapabilitatea îndeplinirii unor sarciniimportante şi coordonarea cu alteorganizaţii se poate dovedi a fi dificilă.Modelul poate fi nepotrivit în special încazul în care aceste organizaţii trebuiesă îndeplinească sarcini noi sau trebuiesă îşi schimbe sistemele sau procedurile.Astfel la nivelul primăriei se poateconstitui o Unitate de Management astrategiei care trebuie să fie formată dinpersonal cu expertiză si experienţărelevante, din compartimentelespecializate ale Primăriei oraşuluiVoluntari, pentru fiecare din aspectelerelevante pentru administrareastrategiei:- Asigurarea coordonării orizontaleintersectorialeşiinterdepartamentale;- Asigurarea capacităţii tehniceprivind managementul proiectelorcu finanţare europeană;- Dezvoltarea strategică şi spaţială aoraşului;- Planul multianual de investiţii;- Procesul de achiziţii publice;- Asigurarea finanţării;- Asigurarea informării şiconsultării publice;- Asigurarea monitorizării şievaluării impactului şi progreselorîn implementare;- Asigurarea dezvoltării serviciilorpublice.Înfiinţarea unei Agenţii deimplementare a strategieiAceastă agenţie are un mandat binestabilit de a asigura managementul şi dea superviza implementarea unui plan deacţiuni. De asemenea, în mod curent, areo identitate legală/juridică, un sistemseparat de contabilitate, o conducerereprezentativă, responsabilă cusupervizarea, în timp ce sarcinile suntimplementate de personalul profesionalsi administrativ. O astfel de agenţie estevizibilă; poate de asemenea să aibăputere importantă, se poate preta laprograme şi activităţi pe termen mediuşi lung; este puţin supradimensionatăpentru programele şi activităţile petermen scurt.Un astfel de model este adoptat îngeneral de organizaţiile de dimensiunimai mari, care dispun şi de resurselefinanciare necesare susţinerii acesteientităţiImplementarea strategiei prinUnităţile de Implementare aproiectelorAcesta este un model deseori folosit deBanca Mondială sau UniuneaEuropeană. Această unitate îşi dezvoltămandatul de obicei din cadrul unuidepartament principal din administraţiapublica.Avantajul este o organizaţie şi un sistemde contabilitate dedicat; dezavantajuleste apariţia unei structuri paralele.Categoriile principale deresponsabilităţi pe care UIP trebuie să leacopere sunt: Managementul şicoordonarea implementării proiectului;Asigurarea coordonării tehnice;Asigurarea activităţilor privindfinanţarea; Asigurarea activităţii deachiziţii publice necesare proiectului;Asigurarea activităţilor de monitorizare,evaluare şi control privindimplementarea şi a raportăriloraferente; Asigurarea legalităţiiactivităţilor şi documentelor; Asigurareainformării şi consultării publice şi asecretariatului.Implementarea strategiei prinintermediul unui ConsorţiuComunitarAcest model denumit generic,“Consorţiul”, reprezintă o structuracomunitară participativă prinreprezentare a tuturor factorilorinteresaţi în procesul dezvoltării la nivellocal împreună cu partenerii externi.Consorţiului îi revin sarcinisuplimentare: nu doar pregătireaplanului, ci şi implementarea acestuia.Consorţiul poate dobândi o identitateseparată, astfel devenind o agenţiedescrisă anterior sau poate acţiona caun comitet de conducere pentru uncadru organizaţional similar cu celedescrise anterior.Monitorizarea şi evaluarea strategieisunt procese corelate şiinterdependente. În contextual cicluluipoliticilor publice, monitorizarea şievaluarea depind de etapele de

identificare, formulare a problemei şi decea a alegerii celei mai bune alternative.Monitorizarea este procesul de colectareperiodică şi analiză a informaţiei cuscopul de fundamenta procesul de luarea deciziei de către cei abilitaţi, asigurândtransparenţa în luarea deciziei şifurnizând o bază pentru viitoareleacţiuni de evaluare.Monitorizarea evoluţiei implementăriistrategiei şi a planurilor de acţiuni esteîn principiu o practică formală puţincunoscută şi asumată în mediulinstituţional public.Pe de altă parte această sarcinăpresupune resurse considerabile alocate(sisteme de colectare, prelucrare şiraportare) şi o pregătire specifică(definirea indicatorilor cantitativi sicalitativi, corelat cu potenţialele sursede colectare/ producere a acestora).Monitorizarea furnizează informaţianecesară evaluării. Pentru a puteamonitoriza implementarea strategiei şipentru a aprecia performanţele ei înraport cu obiectivele stabilite, estenecesară stabilirea unui set deindicatori. Pentru acurateţea datelorobţinute în urma procesului demonitorizare este necesară o colectaresistematică şi atentă a indicatorilor.Modalitatea de colectare şicorectitudinea datelor sunt importanteîn condiţiile în care monitorizareaactivează ca un sistem de avertizaretimpurie şi adesea punctează problemesau arii care au nevoie de evaluareConstruirea unui sistem de monitorizareal strategiei de dezvoltare este necesară,pentru a urmări în mod continuuimplementarea şi pentru a putea acţionarapid şi eficient în cazul apariţiei unoreventuale probleme.Monitorizarea şi evaluareaimplementării Strategiei se va efectuafolosind un sistem unic bazat peindicatori calitativi şi cantitativi.Oraşul Voluntari va utiliza strategia dedezvoltare în vederea asumării uneiabordări locale a dezvoltării integrateurbane. Această abordare implică unproces complex de integrare ademersurilor de planificare şiimplementare pe următoarele niveluri:→ La nivelul documentelor carefundamentează: dezvoltareastrategică, dezvoltarea spaţială şiprogramul de investiţii publiceaferente.→ La nivelul domeniilor/sectoarelorcare conduc la dezvoltare urbană:accesibilitatea fizică, deservirea cuutilităţi şi servicii, locuirea,dezvoltareaeconomică,regenerarea urbană, calitateamediului şi vieţii urbane etc.;→ La nivelul entităţilor instituţionalecare cooperează în vedereaatingerii obiectivelor dezvoltăriiurbane;→ La nivelul sectoarelor implicate îndezvoltarea urbană: sectorulpublic, sectorul privat şicomunitatea;→ Din perspectiva necesităţiiasigurării colaborării pe verticalăşi orizontală;→ Din perspectiva dezvoltării internesimultan cu dezvoltarea roluluiregional.Impactul strategiei va fi evaluat în ceeace priveşte eficacitatea sa de a adresaproblemele municipiului şi de a dezvoltastructuri pentru angajarea comunităţiilocale în procesele de dezvoltare.Pentru asigurarea impactului durabil alstrategiei, abordarea integrată va ficonsolidată printr-un proces deconsultare continuă cu comunitatealocală asupra priorităţilor viitoare,precum şi cu beneficiarii proiectelor,implicaţi în evaluarea succesuluiproiectelor.Strategia va fi monitorizată prinintermediul unor rapoartesemestriale/anuale întocmite de cătreDirecţia Fonduri Europene. În raport seva preciza: stadiul în care se află diverseleacţiuni programate pentru perioada pecare se face raportarea; indicatorii care descriucaracteristicile măsurabile ale acţiunilordin plan; revizuirea acţiunilor, acolounde este cazul timpul estimat până laîndeplinirea acţiunilor; alte aspecte.În vederea realizării activităţilor demonitorizare este esenţială existenţaunui grafic al desfăşurării în timp aproiectelor precum şi a unui set deindicatori de monitorizare şi evaluare.Activitatea de monitorizare a Strategieiare un caracter sistematic şi includeelaborarea în baza indicatorilor demonitorizare a rapoartelor anuale deprogres şi a raportului final de evaluaredupă ultima etapă de implementare.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 257Evaluarea este aprecierea activităţilorsau a rezultatelor implementăriiStrategiei, utilizând informaţiileobţinute pe parcursul monitorizării.Evaluarea face o analiză a modului deimplementare a Strategiei şi eficienţeiacesteia.Evaluarea răspunde la întrebările: careeste efectul, impactul activităţilorrealizate şi în ce măsură rezultatulrăspunde aşteptărilor.Strategia va fi evaluată anual prinintermediul:- rapoartelor de monitorizare;- unui raport privind gradul deatingere a indicatorilor stabiliţi înPlanul de Acţiune;- organizarea unei întâlniri anuale,la care va participa personalul,partenerii, reprezentanţi aibeneficiarilor şi ai comunităţii,unde vor fi comunicate şi evaluaterezultatele implementării Planuluide Acţiune.Evaluarea implementării strategiei sebazează pe compararea gradului deatingere a ţintelor propuse iniţial cusituaţia dezvoltării judeţului la diferitemomente.Evaluarea va fi realizată de către aceeaşiechipă care realizează şi activitatea demonitorizarea Strategiei, din cadrulDirecţia Fonduri Europene.Activitatea de evaluare se concretizeazăîntr-un raport de evaluare care vaconţine situaţia indicatorilor deevaluare. În funcţie de aceste rapoarte,se vor lua decizile privind eventualemodificări sau actualizări aleprevederilor Strategiei.Este recomandat ca, la perioade maimari de timp (5 ani) sau în cazul unorschimbări socio-economice sauadministrative majore să se efectuezerevizuiri ale strategiei.O primă revizuire a Strategiei esterecomandat să fie realizată în anul 2015,în momentul în care vor fi disponibiletoate informaţiile cu privire ladisponibilitatea fondurilor europenepentru următoarea perioadă deprogramare şi vor fi finalizate toateproiectele finanţate din fondurieuropene din perioada actuală deprogramare.

1. CONDIŢII DE LOCUIRE1. A. Mediuindicatorimodalitate de calcul1.1. Spaţii verzi pe cap de locuitor =Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / populaţie urbană;u.m.: m 2 /locuitor;1.2. Ponderea spaţiilor verzi din suprafaţaurbană totalăsursa: INS, DJS;=Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / suprafaţa urbană totală * 100;u.m.: %;sursa: INS, DJS;1.3. Transport urban nepoluant =Pasageri transportaţi cu vehicule nepoluante / total pasageri transportaţi * 100;u.m.: %;sursa: INS, DJS;1. B. Locuinţeindicatorimodalitate de calcul1.4. Gradul de solicitare a teritoriului urban =Suprafaţa locuinţelor / suprafaţa intravilană urbană *1000;pentru locuireu.m.: m 2 / 1000 m 2 ;sursa: INS, DJS;1.5. Densitatea locuinţelor =Număr de locuinţe / suprafaţa intravilană urbană;u.m.: locuinţe/km 2 ;sursa: INS, DJS;1.6. Disponibilitatea locuinţelor =Suprafaţa locuibilă existentă / populaţie urbană;u.m.: m 2 locuinţe / locuitor;sursa: INS, DJS;1.7. Suprafaţa medie a unei locuinţe = Suprafaţa locuibilă existentă / locuinţe existente;u.m.: m 2 ;sursa: INS, DJS;1.8. Număr mediu de camere al unei locuinţe = Camere pentru locuit existente / locuinţe existente;u.m.: camere;sursa: INS, DJS;1.9. Suprafaţa medie a unei camere pentru locuit = Suprafaţa locuibilă existentă / camere pentru locuit existente;u.m.: m 2 ;sursa: INS, DJS;

2. INFRASTRUCTURĂ FIZICĂ2. A. Drumuriindicatorimodalitate de calcul2.1. Densitatea străzilor orăşeneşti =Lungimea străzilor orăşeneşti / suprafaţa urbană totală;u.m.: km drum/km 2 ;2.2. Gradul de modernizare a străzilororăşeneştisursa: INS, DJS;=Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate / lungimea străzilor orăşeneşti * 100;u.m.: %;sursa: INS, DJS;2. B. Utilităţiindicatorimodalitate de calcul2.3. Densitatea reţelei de distribuţie a apei =Lungimea reţelei de distribuţie a apei / suprafaţa intravilană urbană;potabileu.m.: km reţea/km 2 ;sursa: INS, DJS;2.4. Gradul de utilizare a capacităţii de=Capacitatea totală de producere a apei / cantitatea de apă consumată * 100;producere a apeiu.m.: %;sursa: INS, DJS;2.5. Gradul de conectare a localităţilor la=Localităţi conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale / Număr localităţi;reţeaua de gaze naturaleu.m.: %sursa: INS, DJS;2.6. Gradul de epurare a apelor uzate =Ape uzate epurate / Ape uzate evacuate;u.m.: %sursa: INS, DJS;3. DEMOGRAFIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ3. A. Populaţieindicatorimodalitate de calcul3.1. Densitatea populaţiei =Populaţia urbană / suprafaţa urbană totală;u.m.: locuitori/km 2 ;sursa: INS, DJS;3.2. Rata de dependenţă demografică =Numărul persoanelor în afara vârstei legale de muncă / Numărul persoanelor învârstă legală de muncă * 1000;u.m.: ‰;sursa: INS, DJS;3.3. Rata sporului natural =Soldul sporului natural / populaţie urbană totală * 1000;u.m.: ‰;sursa: INS, DJS;3.4. Rata de fertilitate =Numărul nou-născuţilor vii / populaţie feminină în vârstă fertilă * 1000;u.m.: ‰;sursa: INS, DJS;3.5. Rata sporului migrator intern =Soldul schimbărilor de domiciliu / populaţie urbană totală * 1000;u.m.: ‰;sursa: INS, DJS;

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 2613. B. Forţă de muncăindicatorimodalitate de calcul3.6. Rata de ocupare a forţei de muncă =Populaţia ocupată / resurse de muncă;u.m.: ‰;sursa: INS, DJS;3.7. Rata de înlocuire a forţei de munca =Numărul persoanelor sub vârsta legală de muncă (0-14 ani) / o treime din numărulpersoanelor aflate în vârstă legală de muncă * 1000;u.m.: ‰;sursa: INS, DJS;3.8. Rata şomajului =Număr de şomeri / populaţie activă;u.m.: ‰;sursa: INS, DJS, AJOFM;4. NIVEL DE TRAIindicatorimodalitate de calcul4.1. Durata medie a vieţii =numărul total de om-ani trăiţi de întreaga populaţie / numărul de supravieţuitoriîn vârstă de 0 ani;u.m.: ani;sursa: INS, DJS;4.2. Vârsta medie a soţilor - feminin =suma căsătoriilor înregistrate pe fiecare vârstă ponderate cu vârstele pentru cares-au înregistrat căsătorii / suma totală a vârstelor anuale nupţiabile;u.m.: ani;sursa: INS, DJS;4.3. Rata mortalităţii infantile =numărul deceselor infantile / numărul născuţilor vii * 1000;u.m.: ‰;sursa: INS, DJS;4.4. Gradul de dotare cu autoturisme =numărul autoturismelor înmatriculate / populaţia urbană * 100;u.m.: %;sursa: INS, DJS;4.5. Suprafaţa medie a unei locuinţe terminate = Suprafaţa locuibilă a unei locuinţe terminate / număr de locuinţe terminate;u.m.: m 2 ;sursa: INS, DJS;4.6. Consum casnic mediu lunar de apă =Cantitatea de apă potabilă distribuită lunar populaţiei / populaţie urbană;u.m.: m 3 / locuitor;sursa: INS, DJS;5. ECONOMIE5. A. Activitate economică generalăindicatorimodalitate de calcul5.1. Rezultatul financiar al mediului de afaceri =Cifra de afaceri a unităţilor locale / populaţia urbană;u.m.: lei / locuitor;sursa: INS, DJS;5.2. Densitatea IMM =Numărul total al IMM / populaţie urbană * 1000;u.m.: ‰;sursa: INS, DJS;

5.3. Ponderea sectorului privat în economialocală5.4. Ponderea populaţiei ocupate în activităţineagricole din totalul populaţiei ocupate=Număr de salariaţi din sectorul privat / Număr total de salariaţi * 100;u.m.: %;sursa: INS, DJS;=Populaţie ocupată în activităţi neagricole / Populaţie ocupată * 100;u.m.: %;sursa: INS, DJS;5.5. Ponderea consumului industrial de apă =Consum industrial de apă / consum total de apă * 100;U.m. %;sursa: INS, DJS;5. B. Construcţiiindicatorimodalitate de calcul5.6. Locuinţe noi =Suprafaţa locuinţelor pentru care s-a obţinut autorizaţie de construcţie / populaţiaurbană * 1000;u.m.: m 2 /1000 loc;sursa: INS, DJS;5.7. Clădiri noi, altele decât locuinţe =Suprafaţa clădirilor, altele decât locuinţe, pentru care s-a obţinut autorizaţie deconstrucţie / populaţia urbană * 1000;u.m.: m 2 /1000 loc;sursa: INS, DJS;5. C. Turismindicatorimodalitate de calcul5.8. Densitatea locurilor de cazare existente =Capacitatea de cazare existentă / suprafaţa intravilană;u.m.: locuri/km 2 ;sursa: INS, DJS;5.9. Indicele de utilizare netă a capacităţii de =Capacitatea de cazare în funcţiune / înnoptări turistice * 1000;cazareu.m.: %;sursa: INS, DJS;6. SERVICII PUBLICE6. A. Sănătateindicatorimodalitate de calcul6.1. Capacitatea spitalelor =Paturi de spital disponibile / populaţia urbană * 1000;u.m.: paturi de spital / 1000 locuitori;sursa: INS, DJS; DSP;6.2. Disponibilitatea personalului medical =Personal medico-sanitar calificat / populaţia urbană * 1000;calificatu.m.: personal calificat / 1000 locuitori;sursa: INS, DJS; DSP;6.3. Densitatea cabinetelor medicale de familie =Cabinete medicale de familie / populaţia urbană * 10.000;u.m.: cabinete medicale de familie / 10.000 locuitori;sursa: INS, DJS; DSP;6.4. Densitatea farmaciilor =Farmacii / populaţia urbană * 10.000;u.m.: farmacii / 10.000 locuitori;

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 263sursa: INS, DJS; DSP;6. B. Educaţieindicatorimodalitate de calcul6.5. Dotarea cu TIC a unităţilor de învăţământ =Numărul PC-urilor deţinute de unităţile de învăţământ / populaţia şcolară * 1000;u.m.: PC-uri / 1.000 elevi;sursa: INS, DJS;6.6. Capacitatea unităţilor de învăţământ = Populaţia şcolară / săli de clasă şi cabinete;u.m.: elevi / sală;sursa: INS, DJS, ISJ;6.7. Gradul de solicitare a cadrelor didactice =Numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial /; numărul cadrelordidactice din învăţământul primar şi gimnazialu.m.: elevi / cadru didactic;sursa: INS, DJS, ISJ;6. C. Culturăindicatorimodalitate de calcul6.8. Indicele de cuprindere la lectură =Numărul abonaţilor bibliotecilor municipale şi orăşeneşti / populaţia urbană;u.m.: %;sursa: INS, DJS;6.9. Indicele de circulaţie a documentelor =Volume eliberate / volume existente în bibliotecile municipale şi orăşeneşti * 100;u.m.: %;sursa: INS, DJS;6.10. Indicele de lectură a cititorilor =Volume eliberate / cititori în bibliotecile municipale şi orăşeneşti * 100;u.m.: %;sursa: INS, DJS;6.11. Capacitatea cinematografelor =Locuri disponibile în cinematografe / populaţia urbană * 10.000;u.m.: locuri / 10.000 locuitori;sursa: INS, DJS;6.12. Capacitatea sălilor de spectacole =Locuri disponibile în săli de spectacole / populaţia urbană * 10.000;u.m.: locuri / 10.000 locuitori;sursa: INS, DJS;6. D. Transport publicindicatorimodalitate de calcul6.13. Dotarea cu vehicule de transport publicurban=Numărul autovehiculelor în inventar / populaţia urbană * 10.000;u.m.: autovehicule / 10.000 locuitori;sursa: INS, DJS;6.14. Intensitatea utilizării parcului auto =Pasageri transportaţi / 1000 / autovehicule de transport public în inventar;u.m.: mii persoane / mijloc de transport;sursa: INS, DJS;

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 26514. CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 267Politicile judeţeneStrategia de dezvoltare a orașuluiVoluntari se raportează la documentelejudeţene similare și contribuie laconsolidarea strategiei județene.Strategia de dezvoltare economicosocialăa județului Ilfov pentru perioada2007-2013 își propune dezvoltareadurabilă şi echilibrată a judeţului Ilfovprin crearea şi susţinerea unui mediueconomico-social competitiv, stabil,sănătos şi diversificat, care să asigurecreşterea economică continuă şicreşterea calităţii vieţii cetăţenilorjudeţului.Obiectivele strategice la niveluljudețului vizează:Ridicarea standardului deviaţă al locuitorilor judeţului ILFOV ;Asigurarea unui grad sporit decompetitivitate al tuturor sectoarelorde activitateSprijinirea dezvoltăriieconomice prin promovareaparteneriatului public-privat şicrearea de oportunităţi si facilităţiatractive pentru potenţialii investitoriautohtoni sau străiniPromovarea unei agriculturiperformante si revigorarea spaţiuluirural, ca alternativa socio-economica amediului urbanDezvoltarea şi diversificareaserviciilor publice oferite cetăţenilorModernizarea şi dezvoltareainfrastructurii fizice şi a celorlalteutilităţi publiceProtecţiamediuluiînconjurător, dezvoltarea şireabilitarea infrastructurii de mediuDezvoltarea infrastructurii deafaceriValorificarea potenţialuluituristic localSe constată că obiectivele prevăzute înstrategia de dezvoltare locală a orașuluiVoluntari se integrează în obiectivele lanivel județean, concentrându-se peparticularitățile locale.Politicile regionaleStrategia de dezvoltare a orașuluiVoluntari se raportează la obiectivelePlanului de Dezvoltare Regională aRegiunii București-Ilfov 2007-2013 şicontribuie, prin asumarea propriilorobiective, la atingerea celor regionale.Problemele sociale complexe, celeeconomice şi de mediu caracteristiceregiunii şi cărora aceasta trebuie să lefacă faţă, necesită acţiuni comune aleautorităţilor publice, organizaţiilor şidiverselor agenţii în acord cu planurilede acţiune şi strategiile proprii.În ansamblul ei, Planul de DezvoltareRegională a Regiunii București-Ilfov2007-2013, subliniază necesitateadezvoltăriicompetitivităţiieconomiei, a transportului.protejarea mediului înconjurător,dezvoltarea capitalului uman și aturismuluiDin obiectivele specifice ale Planului deDezvoltare Regională a RegiuniiBucurești-Ilfov 2007-2013 menţionăm:Îmbunătățirea calitățiiarhitectonice, sociale și a mediului dinteritoriul urbani;Schimbarea sensului evoluțieipierderilor de biodiversitate din regiuneTransportul eficient și însiguranță a unui număr în creștere depersoane si a unui volum sporit demărfuri,Reducerea distantelor detransport atât cu regiunile limitrofe, câtsi cu UE,Reducereaproporțieitransportului rutier în cadrul oferteitotale de transport, reducând astfel,printre altele, aglomerarea traficului.Stimularea cooperării pentruinovație si competitivitate bazată peproductivitate,Sprijinirea asimilării de noitehnologii pentru creștereaproductivității,Eficiența economică șidurabilitatea mediului,Menținerea nivelului ridicat departicipare a populației la educație, înspecial creșterea proporției populațieiabsolvente de studii superioare,Consolidarea conduceriinaționale a industriei învățământuluidin București-Ilfov prin măsuriinovative de predare și învățare,studierea continuă si legături departeneriat solid cu cercetarea, mediulde afaceri,Contribuția la o mai bunăcapacitate administrativă urbană și laimplicarea locală,Creștereacapacitățiiadministrative,Aşadar, Strategia de dezvoltare aorașului Voluntari îşi asumă obiectivelestabilite la nivel regional şi îşicoordonează priorităţile şi măsurileastfel încât să contribuie la atingereaacestora.

Politicile naţionaleCadrul Strategic Naţional deReferinţă (CSNR)CSNR oferă un cadru coerent pentru ceicare elaborează politici, programe şiplanuri de implementare. ViziuneaCadrului Strategic Naţional de Referinţă2007 - 2013 este „O Româniecompetitivă, dinamică şi prosperă”.Viziunea Strategică abordează nevoilede dezvoltare socio-economică, propunesoluţii pentru disparităţile sociale cucare se confruntă România şi sprijinăstrategiile UE de dezvoltare. CSNR areîn vedere următoarele priorităţitematice:dezvoltarea infrastructurii debază la standarde europene;creşterea competitivităţii petermen lung a economieiromâneşti;dezvoltarea şi utilizarea maieficientă a capitalului uman dinRomânia;consolidarea unei capacităţiadministrative eficiente.Având în vedere direcţiile strategicepropuse în cadrul prezentului documentse poate observa suprapunerea totală aStrategiei de dezvoltare a municipiuluiVoluntari pe priorităţile CadruluiStrategic Naţional de Referinţă 2007 -2013Strategia Naţională de DezvoltareDurabilă a RomânieiStrategia Naţională de DezvoltareDurabilă a României prevede ca obiectivnaţional pentru orizontul temporal2013 „Sprijinirea dezvoltării economiceşi sociale echilibrate teritorial şidurabile a regiunilor Românieicorespunzător nevoilor şi resurselor lorspecifice prin concentrarea asuprapolilor urbani de creştere;îmbunătăţireacondiţiilorinfrastructurale şi a mediului de afaceripentru a face din regiunile României, înspecial cele rămase în urmă, locuri maiatractive pentru a locui, a le vizita, ainvesti şi a munci.”Documentul strategic naţionalprecizează că realizarea acestui obiectivva fi asigurată de acţiuni cu specificregional, subregional şi local, încadrateîn următoarele axe prioritare:• Sprijinirea dezvoltării durabile aoraşelor ca poli urbani de creştere.• Îmbunătăţirea accesibilităţiiregiunilor prin modernizareainfrastructurii de transport regionale şilocale.• Îmbunătăţirea infrastructurii socialea regiunilor.• Consolidarea mediului de afaceriregional şi local.• Dezvoltarea durabilă şi promovareaturismului.Obiectivele strategice şi priorităţilelocale ale orașului Voluntari se aliniazăla obiectivele Strategiei naţionale deDezvoltare Durabilă a României,respectiv : Dezvoltarea capitalului umanşi creşterea competitivităţii princorelarea educaţiei şi învăţării pe totparcursul vieţii cu piaţa muncii,Reducerea decalajului existent faţă dealte state membre ale UE cu privire lainfrastructura de mediu, atât dinpunct de vedere cantitativ cat sicalitativ, prin servicii publiceeficiente, cu luarea in considerare aconceptului dezvoltării durabile şi aprincipiului « poluatorul plăteşte »Atingerea nivelului mediu al UE din2006 în privinţa eficienţei economice,sociale şi de mediu a transporturilor şirealizarea unor progrese substanţiale îndezvoltarea infrastructurii detransport, Asigurarea funcţionăriieficiente şi în condiţii de siguranţă asistemului energetic naţional,Strategia Naţională de DezvoltareDurabilă a României, la care seraportează Strategia de Dezvoltare aoraşului Voluntari este dezvoltată înconcordanţă cu Strategia de DezvoltareDurabilă a Uniunii Europene şi cuobiectivele pe care România şi le-aasumat prin Tratatul de AderareRomânia – Uniunea Europeană, PlanulNaţional de Dezvoltare 2007-2013,Cadrul Strategic Naţional de Referinţă2007-2013, Strategia post-aderare aRomâniei şi Raportul asupraObiectivelor de Dezvoltare aleMileniului.Contribuţia la atingereaobiectivelor orizontaleTemele orizontale (egalitatea de şanse,protecţia mediului, eficienţa energetică,societatea informaţională) suntpriorităţi agreate la nivelul statelormembre ale Uniunii Europene,încorporate, sub diferite forme, în toatepoliticile Comunităţii Europene.Strategia de dezvoltare a oraşuluiVoluntari, prin direcţiile strategice şiacţiunile propuse, se înscrie pe temeleorizontale eficienţa energetică şiprotecţia a mediului prin obiectivulstrategic nr.5 “Asigurarea calităţii

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 269mediului şi a condiţiilor de locuire” prinintermediul următoarelor măsuri şi prinintermediul obiectivului strategic nr.3dezvoltarea serviciilor publice şi prinintermediul următoarelor măsuri:M4.2. Modernizarea şi dezvoltareaserviciilor de educaţieM6.2. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţieM3.3. Modernizarea iluminatului publicM3.4 Îmbunătăţirea managementuluideşeurilorM5.1. Prevenirea poluării aeruluiM5.3. Eficienţă energetică şi sursealternative de energieÎn domeniul egalităţii de şanse,Strategia de dezvoltare a oraşuluiVoluntari prevede o serie de măsuri, şianume:M1.1. Dezvoltarea şi modernizareainfrastructurii rutiere şi de accesM1.2. Modernizarea şi extindereainfrastructurii tehnico-edilitareM1.3 Dezvoltarea infrastructurii deagrement şi petrecere a timpului liberM3.1. Modernizarea serviciilor detransport public de călătoriM3.5 Creşterea siguranţei populaţieiM4.1. Dezvoltarea serviciilor socialeM4.2. Modernizarea şi dezvoltareaserviciilor de educaţieM4.3. Modernizarea şi dezvoltareaserviciilor de sănătateM5.4. Îmbunătăţirea aspectului oraşuluişi a spaţiilor verziM6.3. Creşterea eficienţei activităţiiadministraţiei publice locale şiimplicarea comunităţii în actuldecizionalÎn domeniul societăţii informaţionale,Strategia de dezvoltare a oraşuluiVoluntari prevede:M2.3. Promovarea parteneriatului publicprivatM3.5 Creşterea siguranţei populaţiei

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 271Consultare 5:Întâlnire publică dezbatere StrategieRezultatele consultărilor publice15. CONSULTĂRILE PUBLICEToate rezultatele consultărilor publice aufost integrate în textul prezentei Strategii.Procesul de consultare publică a avut ocontribuţie notabilă în stabilirea profiluluistrategic al municipiului Voluntari, înformularea priorităţilor de dezvoltareprecum şi în identificarea de proiecteconcrete în domeniul dezvoltării sociale şieconomice a municipiului Voluntari.În planul atingerii obiectivelor generale aleproiectului, consultările publice auconstituit un foarte bun exerciţiu aladministraţiei publice locale în domeniulplanificării strategice, cât şi un prilej deidentificare a unor posibile viitoareparteneriate public-private.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 273Procesul consultărilor publiceActivităţi de consultare publicăîntreprinseÎn cadrul procesului de elaborare alStrategiei de dezvoltare, au fost derulateurmătoarele tipuri de activităţi deconsultare publică:- Consultare publică prin intermediulsondajelor de opinie;- Consultarea publică prinintermediulchestionarelornestructurate;- Consultarea publică prinintermediul întâlnirilor publice;În ceea ce priveşte activităţile concretede consultare publică derulatemenţionăm:Sondaj de opinie în rândul mediuluide afaceri şi a instituţiilor publice cuprivire la problemele, necesităţile şipriorităţile de dezvoltare ale oraşuluiVoluntari. Rezultatele acestui sondaj aufost incluse în cadrul secţiunii de Audital situaţiei actuale, însoţesc şicompletează rezultatele cercetăriidocumentare;Chestionarea reprezentanţilorinstituţiilor publice, ai societăţii civileşi mediului de afaceri cu privire lapriorităţile de dezvoltare ale oraşuluiVoluntari. Rezultatele acesteiconsultări au stat la baza elaborăriide către consultant a propunerilor deviziune, obiective strategice şi direcţiistrategice de dezvoltareConsultări publice cu reprezentanţiiinstituţiilor publice de la nivel local şijudeţean, precum şi cu reprezentanţiisocietăţii civile în vederea prezentăriişi analizei rezultatelorAuditului situaţiei actuale şi stabilireaviziunii de dezvoltare În cadrul acesteiîntâlniri, la care au participatreprezentanţi ai instituţiilor publicelocale, au fost analizate principaleleprobleme ale comunităţii în vedereastabilirii priorităţilor de dezvoltaresocio-economică a oraşului Voluntari.Fotografii întâlnire 26 iulie 2011Obiectivele de dezvoltare şi planul deacţiuniRezultatele acestei consultări au stat labaza configurării portofoliului deproiecte şi selectarea proiectelorprioritare.Fotografii întâlnire 17 august 2011Întâlnire publică cu reprezentanţiiinstituţiilor publice de la nivel local,judeţean, regional precum şi cureprezentanţii societăţii civile, aicomunităţii (reprezentanţi aiConsiliului Local) în vedereaprezentării şi analizei variantei drafta Strategiei de dezvoltare locală aoraşului Voluntari. În cadrul acesteiîntâlniri, la care au participatreprezentanţi ai instituţiilor şisegmentelor mai sus menţionate, a fostprezentată şi dezbătută varianta draft a

Strategiei de dezvoltare locală a oraşuluiVoluntari.Fotografii întâlnire 23 august 2011RezultateleconsultărilorpubliceToate rezultatele consultărilor publiceau fost integrate în textul prezenteiStrategii. Procesul de consultare publicăa avut o contribuţie notabilă înstabilirea profilului strategic al oraşuluiVoluntari, în formularea priorităţilor dedezvoltare precum şi în identificarea deproiecte concrete în domeniuldezvoltării sociale şi economice aoraşului.În planul atingerii obiectivelor generaleale proiectului, consultările publice auconstituit un foarte bun exerciţiu aladministraţiei publice locale îndomeniul planificării strategice, cât şi unprilej de identificare a unor posibileviitoare partaneriate public-private.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 275Figură 1 Harta principalelor drumuri şi căi ferate din judeţul Ilfov ______________________________________________________ 9Figură 2: Traseul Coridoarelor Pan-Europene______________________________________________________________________ 10Figură 3 Structura administrativă a Regiunii Bucureşti - Ilfov _________________________________________________________ 12Figură 4 Poziţionare geografică oraş Voluntari ____________________________________________________________________ 15Figură 5 Harta oraşului Voluntari _______________________________________________________________________________ 31Figură 6 Harta ansamblurilor rezidenţiale ________________________________________________________________________ 34Figură 7 Infrastructura de drumuri ______________________________________________________________________________ 41Figură 8 Harta infracţiunilor în judeţul Ilfov _______________________________________________________________________ 56Figură 9 Harta liniilor de transport RATB _________________________________________________________________________ 57Figură 11 Biserica Sf. Ilie Pipera ________________________________________________________________________________ 64Figură 10 Biserica Voluntari ___________________________________________________________________________________ 64Figură 12 Sediul Primăriei Voluntari _____________________________________________________________________________ 69Figură 13 Baza sportivă Voluntari _______________________________________________________________________________ 70Figură 14 Sediul poliţiei Comunitare Voluntari _____________________________________________________________________ 70Figură 15 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim din Voluntari _________________________________________________ 71Figură 16 Proiect Complexul cultural-sportiv Nadia Comăneci din Voluntari _____________________________________________ 71Figură 17 Disparităţi în echiparea tehnico-edilitară________________________________________________________________ 103Figură 18 Zone de concentrare economică în oraşul Voluntari _______________________________________________________ 107Figură 19 Disparităţi în dezvoltarea socială ______________________________________________________________________ 108Figură 20 Aria de integrare policentrică Bucureşti-Voluntari ________________________________________________________ 148Figură 21 Poziţionarea AIP Bucureşti-Voluntari la nivel naţional _____________________________________________________ 149Figură 22 Tendinţe de dezvoltare spaţială a oraşului Voluntari ______________________________________________________ 151Figură 23 Zona metropolitană Bucureşti ________________________________________________________________________ 152Figură 24 Axe de dezvoltare Regiunea de Sud şi Regiunea Bucureşti-Ilfov ______________________________________________ 155

Acest document este realizat în cadrul proiectului „Actualizarea strategiei de dezvoltare locală a oraşului Voluntari, judeţul Ilfov”, implementat de oraşulVoluntari, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, Axa Prioritară 1: „Îmbunătăţiride structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”, DMI - Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ,Operaţiunea – Strategii de dezvoltare locală.Editor: oraşul VoluntariBulevardul VOLUNTARI, nr. 74, oraş Voluntari, judeţul IlfovTel: +4 031-403.61.10; Fax: +4 031-403.61.79, http://www.primaria-voluntari.roAdresa paginii de web a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”: www.fonduriadministratie.roData publicării: septembrie 2011Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate oraşului Voluntari. Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiuneaacestuia.Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.