complicatii embolice cerebrale. Pacientii cu PV mecanice mitralesunt mai expusi.Pentru pacientii cu FANV nu dispunem <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> studiul luiT.G. Phan si col. care estimeaza ca riscul <strong>de</strong> a face un AVCischemic la 30 <strong>de</strong> zile este mic (2 %), in cazul reluarii tardivea anticoagularii.Apare <strong>de</strong>ci obligativitatea cunoasterii aprofundate a fiecaruicaz, <strong>de</strong>oarece in momentul actual atitudinea noastra nu poate fi<strong>de</strong>cât empirica, in incercarea <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica factorii <strong>de</strong> risctromboembolici si hemoragici ai fiecarui pacient. Pentru RTE(riscul tromboembolic), in special crescut in PV mecanice,principalii factori <strong>de</strong> risc <strong>de</strong> luat in consi<strong>de</strong>ratie sunt: vârsta,starea cardiaca subiacenta, evaluata daca este posibil prinecocardiografie transesofagiana, antece<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong> AVC (in specialcele aparute in anticoagularea insuficienta).Pentru PV mecanice va trebui tinut seama in plus <strong>de</strong> pozitiaprotezei, mitrala sau aortica, <strong>de</strong> tipul protezei utilizate si <strong>de</strong>o asociere cu FA. Pentru riscul hemoragic trebuie sa se <strong>de</strong>termineparametrii ce ar putea fi predictivi ai riscului agravariiprecoce. Printre acesti factori <strong>de</strong> gravitate, retinem tulburările<strong>de</strong> constienta, volumul initial al hematomului si eventuala saextensie intraventriculara, ca si o HTA rau controlata.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re practic, putem schematiza doua tipuri <strong>de</strong>situatii:1. Tulburari <strong>de</strong> constienta (hematom <strong>de</strong> mari dimensiuni), cuextensie intraventriculara.Pacientii cu FANV ce beneficiaza <strong>de</strong> <strong>tratament</strong>ul anticoagulantau un risc hemoragic important. Un anumit numar <strong>de</strong> factori suntmartorii unui RTE crescut si in acelasi timp constituie factori<strong>de</strong> risc hemoragic (vârsta avansata, HTA, antece<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> ischemiecerebrala). Cum este vorba <strong>de</strong> subiectii a<strong>de</strong>sea <strong>de</strong> vârstainaintata, riscul <strong>de</strong> a avea leziuni cerebrale predispozantesangerarii, cum sunt leucoaraioza, microsangerarile sau oangiopatie amiloida revelata cu ocazia unui hematom, este <strong>de</strong>asemenea mai mare. Este motivul <strong>pentru</strong> care este propusa oreluare mai tardiva a anticoagularii (14 zile), cu toate cariscul <strong>de</strong> a face un AVCischemic in luna ce urmeaza opririi AVKpare mic (2 % in prima luna).Pentru pacientii purtatori <strong>de</strong> PV mecanice, riscul <strong>de</strong> AVCischemic imediat dupa oprirea AVK ar putea fi superior celui inraport cu FANV (20 % in prima luna). Astfel, o reluare precoce aanticoagularii ar putea fi justificata in prima saptamana dacaeste vorba <strong>de</strong> o proteza mitrala, in plus daca se asociaza cu osuferinta <strong>de</strong> atriu stang si/sau cu o FA si/sau leziuni ischemicerecente infraclinice in IRM <strong>de</strong> difuzie si/sau antece<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> AVC.Pentru pacientii puratatori <strong>de</strong> o PV mecanica aortica, potentialmai puţin emboligena <strong>de</strong>cât PV mitrala, reluarea anticoagularii arputea fi avuta in ve<strong>de</strong>re la doua săptămâni, in afara <strong>de</strong> situatiaasocierii unei disfunctii <strong>de</strong> ventricul stang sau leziuniischemice asimptomatice in IRM <strong>de</strong> difuzie.2. Absenta tulburarilor <strong>de</strong> constienta (hematom <strong>de</strong> taliemica).
In cazul FANV, <strong>pentru</strong> pacientii cu un tromb in urechiusastanga, leziunile ischemice silentioase recente la IRM <strong>de</strong>difuzie, antece<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong> AVC ischemic, o disfunctionalitate aventriculului stang, ar putea fi propusa o reluare precoce (osaptamana). Pentru alti pacienti <strong>de</strong> vârsta inaintata,anticoagularea ar putea fi amanata la 2 săptămâni.Pentru pacientii cu PV mecanice mitrale sau aortice,anticoagularea precoce poate fi avuta in ve<strong>de</strong>re.In toate cazurile, reluarea precoce a anticoagularii trebuiesa se faca o data ce INR a fost corectat (< 1,4) si dupa primele2 sau 3 zile, cand exista riscul cresterii volumului hematomului.Se recomanda o supraveghere clinica si imagistica (bazata pe IRMpe cat posibil) sistematica si indispensabila <strong>pentru</strong> a ne asiguraca hematomul nu se mareste si nu apar noi leziuni ischemice inIRM <strong>de</strong> difuzie, ce ar putea modifica strategia terapeutica incurs.Locul chirurgiei poate fi discutat in urgenta dupa corectiaINR <strong>pentru</strong> evacuarea unui hematom subdural sau drenaj ventricularin cazul inundatei ventriculare.In cazul PV mecanice, in special mitrale, va fi necesar sareevaluam boala cardiaca la distanta <strong>de</strong> hemoragia intracraniana.Trebuie sa ne asiguram in cazul intreruperii anticoagularii<strong>de</strong> absenta trombozei valvulare prin ecocardiografie transtoracicasi transesofagiana.Prevenirea recurentei hemoragieiRata mare <strong>de</strong> mortalitate a hemoragiei cerebrale impunei<strong>de</strong>ntificarea factorilor <strong>de</strong> risc, tratarea lor, <strong>pentru</strong> evitarearecurentei hemoragiei. Factorii <strong>de</strong> risc nemodificabili ca vârsta- 65 ani este factor <strong>de</strong> risc cu OR -2.8 <strong>pentru</strong> recurentahemoragiei. Hipertensiunea ramane cel mai important factor <strong>de</strong>risc, cu OR-3.5 <strong>pentru</strong> pacientii netratati si 1.4 <strong>pentru</strong> ceitratati, ceea ce sugereaza ca <strong>tratament</strong>ul hipertensiunii poateprevenii hemoragia cerebrala. In studiul PROGRESS cu evenimente<strong>cerebro</strong><strong>vasculare</strong> in antece<strong>de</strong>nte, <strong>tratament</strong>ul cu perindoprilreduce riscul <strong>de</strong> la 2% la 1% in 3.9 ani. Fumatul la tineri,consumul <strong>de</strong> alcool si cocaina sunt asociate cu risc crescut <strong>de</strong>hemoragie si <strong>de</strong>ci trebuie evitate.RecomandariClasa I- tratarea hipertensiunii este cel mai important moment inreducerea riscului <strong>de</strong> hemoragie si probabil recurenta ei (clasaI, nivel A)- fumatul, consumul <strong>de</strong> alcool, cocaina, factori <strong>de</strong> riscimportantui <strong>pentru</strong> hemoragie si se recomanda intreruperea lor<strong>pentru</strong> prevenirea recurentei (clasa I, nivel B).Preventia secundara in hemoragia cerebralaRecomandari- Diagnosticarea si controlul HTA dupa hemoragiaintracraniana este recomandata si este consi<strong>de</strong>rata a fi cea maieficienta masura <strong>de</strong> a sca<strong>de</strong>a morbiditatea, mortalitatea sirecurenta hemoragiei intracerebrale spontane (nivel A).
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54: O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62: ├──────────
- Page 63 and 64: └──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de