cerebrala la pacientii cu proteza valvulara sau fibrilatiecronica non valvulara (risc relativ mic <strong>de</strong> evenimente embolicedupa 7-10 zile), dupa care se reincepe anticoagularea.La pacientii cu risc scazut <strong>de</strong> infarct cerebral si risccrescut <strong>de</strong> angiopatie amiloida (pacient varstnic, cu hemoragielobara, cu evi<strong>de</strong>nta imagistica <strong>de</strong> microsangerari), <strong>tratament</strong>ulantiplachetar poate fi o solutie mai buna in preventia ischemieicerebrale <strong>de</strong>cât anticoagularea.Hemoragia legata <strong>de</strong> fibrinoliza.Tratamentul trombolitic <strong>pentru</strong> infartul cerebral ischemic sepoate complica cu hemoragie cerebrala la 3-9% dintre pacienti.Debutul hemoragiei dupa tromboliza are un pronostic prost<strong>pentru</strong> ca hemoragia se <strong>de</strong>zvolta rapid, poate fi multifocala iarrata <strong>de</strong>cesului dupa 30 zile este mai mare <strong>de</strong> 60%.Recomandarile <strong>de</strong> <strong>tratament</strong> sunt infuzie <strong>de</strong> trombocite 6-8unitati si crioprecipitat care contine factor VIII, iar<strong>tratament</strong>ul chirurgical trebuie initiat numai dupa ce estestabilizata hemoragia cerebrala si coagularea.RecomandariClasa I- Sulfatul <strong>de</strong> protamina se foloseste in hemoragia cerebraladupa administrare <strong>de</strong> heparina, doza <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> timpul <strong>de</strong> laintreruperea heparinei (clasa I, nivel B);- Pacientii cu hemoragie cerebrala dupa <strong>tratament</strong> cumarinicse trateaza cu vitamina K (clasa I, nivel B).Clasa II- Complexul concentrat <strong>de</strong> protombina, complex <strong>de</strong> factor IX sirFVIIa normalizeaza INR foarte rapid dar are mare risc <strong>de</strong>tromboembolism (clasa II b, nivel B);- Decizia <strong>de</strong> reincepere a terapiei antitrombotice dupahemoragia secundara terapiei antitrombotice <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> riscul <strong>de</strong>tromboembolism arterial sau venos, riscul recurentei hemoragieisi comorbiditatile pacientului. Pentru pacientii cu risc scazut<strong>de</strong> embolie cerebrala (fibrilatia atriala fara alte evenimenteischemice in antece<strong>de</strong>nte) si cu risc crescut <strong>de</strong> angiopatieamiloida (pacient varstnic cu hemoragie lobara) sau <strong>de</strong>ficiteneurologice severe, terapia antiplachetara este cea mai bunaalegere;- La pacientii cu risc foarte mare <strong>de</strong> tromboembolism, terapiaanticoagulanta poate fi inceputa dupa 7-10 zile <strong>de</strong> la <strong>de</strong>butulhemoragiei (clasaII b, nivel B);- Tratamentul pacientilor cu hemoragie dupa terapiatrombolitica inclu<strong>de</strong> administrarea urgenta a factorilor <strong>de</strong>coagulare si trombocitari (clasa II b, nivel B)Pentru normalizarea INR se foloseste: Plasma proaspatacongelata (FFP) 20ml/kg,vitamina K. Se efectueaza CT imediat siprobe <strong>de</strong> coagulare: INR, timpul <strong>de</strong> prombina, D-dimeri,fibrinogen, CBC. Se administreza 4 unitati si vit.K 10 mgIV la 10min. si jumatate din FFP-10ml/kg. Se pot adminisra diuretice. Serepeta INR si 10 ml/kg la fiecare 20-30 minute pana senormalizeaza INR.
Hemoragia datorita heparinei:se opreste heparina, seefectueaza CT, INR, PTT, numaratoare <strong>de</strong> plachete, CBC,fibrinogen, timp trombina, D-dimeri. Se administreza protamina 25mg doza initiala, PTT> 10 minute si daca este crescut seadministreaza 10 mg.si se repeta pana PTT se normalizeaza.Folosirea anticoagulantelor dupa hemoragia cerebralaRecomandari:Pentru pacientii care <strong>de</strong>zvolta HIP, SAH, sau HSD, toatamedicaţia anticoagulanta si antiplachetara trebuie intrerupta intimpul perioa<strong>de</strong>i acute <strong>pentru</strong> cel puţin 1-2 săptămâni dupaevenimentul hemoragic si efectul anticoagulant trebuieneutralizat imediat cu agenti a<strong>de</strong>cvati (ex. Vitamina K, plasmaproaspat congelata) (Clasa III, nivel B).Pentru pacientii care necesita anticoagulare la scurt timpdupa hemoragia cerebrala, heparina nefractionata in pev poate fimai sigura <strong>de</strong>cât ACO . ACO pot fi reincepute dupa 3-4 săptămânicu control riguros al coagularii si mentinerea INR la limitainferioara a intervalului terapeutic (Clasa III b, nivel C).In circumstante speciale se recomanda :- nu se reinstituie anticoagularea dupa SAH pana ceanevrismul nu este rezolvat <strong>de</strong>finitiv chirurgical (Clasa III,nivel C);- pacientii cu HIP lobara sau microsangerari si suspiciune <strong>de</strong>angiopatie amiloida au un risc mai mare <strong>de</strong> resangerare lareinstituirea anticoagularii (Clasa II b, nivel C);- <strong>pentru</strong> pacientii cu infarct transformat hemoragic se poatecontinua anticoagularea in functie <strong>de</strong> tabloul clinic specific siindicatia subiacenta <strong>pentru</strong> <strong>tratament</strong>ul anticoagulant (Clasa IIb, nivel C).Managementul hemoragiei cerebrale la purtatorii <strong>de</strong> valvamecanica si la cei cu fibrilatie atriala non valvara1. Oprirea AVK si neutralizarea in urgenta a efectuluianticoagulant indus <strong>de</strong> AVKHematoamele cerebrale sub AVK au particularitatea <strong>de</strong> a-sicreste volumul in timpul primelor 48-60 <strong>de</strong> ore, ceea ce explicain mare parte gravitatea lor, in raport cu hematoamele spontane.Este motivul <strong>pentru</strong> care oprirea AVK si neutralizarea efectuluianticoagulant sunt recomandate in urgenta cu toate ca nu a fost<strong>de</strong>monstrat ca INR corectat aduce un beneficiu. Recomandarileactuale apeleaza la administrarea <strong>de</strong> concentrate <strong>de</strong> PPSB cepermit o corectie rapida a INR si <strong>de</strong> vitamina K pe caleintravenoasa in scopul obtinerii unui INR < 1,4.2. Cand trebuie reluata anticoagularea?Pentru PV mecanice, anumiti autori preconizeaza o reluarerapida avand in ve<strong>de</strong>re complicatiile embolice din ziua opririiAVK, altii prefera o reluare diferita <strong>pentru</strong> a limita riscul <strong>de</strong>hemoragie cerebrala. Niciunul din aceste doua studii nu pot fivalidate.In unele studii in care INR n-a fost corectat, s-a produsrecidiva hemoragica cerebrala in primele zile dupa reluareaprecoce a heparinei. Invers, in alte studii, o reluare tardiva aanticoagularii incepand cu ziua <strong>de</strong> 10 -14 este asociata <strong>de</strong>
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44: anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54: O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62: ├──────────
- Page 63 and 64: └──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146:
Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de