este cu un membru al familiei sau cu medicul <strong>de</strong> familie.Majoritatea studiilor arată că numai aproximativ 33-50% dintrepacienţi îşi recunosc propriile simptome ca AVC. Existădiscrepanţe consi<strong>de</strong>rabile între cunoaşterea teoretică a AVC şireacţia în cazul unui AVC acut.Cele mai frecvente surse <strong>de</strong> informare sunt mass-media şiprietenii şi ru<strong>de</strong>le care au cunoştinţe <strong>de</strong>spre AVC: numai rareoriinformaţia provine <strong>de</strong> la medicul <strong>de</strong> familie sau din cărţi.Sursele accesate variază cu vârsta: persoanele în vârstă obţininformaţii din campaniile <strong>de</strong> sănătate publică sau <strong>de</strong> la medicul<strong>de</strong> familie, în timp ce persoanele mai tinere obţin mai multeinformaţii <strong>de</strong> la televizor.Educaţia trebuie, <strong>de</strong> asemenea, direcţionată către paramedicişi personalul din <strong>de</strong>partamentele <strong>de</strong> urgenţă (DU) <strong>pentru</strong> aîmbunătăţi acurateţea i<strong>de</strong>ntificării AVC şi a grăbi transferulcătre spital. Educaţia paramedicilor creşte cunoştinţele <strong>de</strong>spreAVC, abilităţile clinice şi <strong>de</strong> comunicare şi sca<strong>de</strong> întârzierileprespital.Valoarea educaţiei postuniversitare este universalrecunoscută, dar programele <strong>de</strong> pregătire <strong>pentru</strong> specialiştii înAVC sunt încă eterogene în Europa.Adresarea şi transferul pacienţilorRecomandări1. Programele educaţionale <strong>pentru</strong> creşterea conştientizăriiacci<strong>de</strong>ntului vascular cerebral la nivelul populaţiei suntrecomandate (Clasa II, Nivel B).2. Programele educaţionale <strong>pentru</strong> creşterea conştientizăriiacci<strong>de</strong>ntului vascular cerebral printre profesionişti(paramedici/medici <strong>de</strong> urgenţă) sunt recomandate (Clasa II, NivelB).3. Se recomandă contactul imediat cu SMU (Clasa II, Nivel B).4. Se recomandă transportul prioritar cu alertarea în avans aspitalului care va primi pacientul (Clasa III, Nivel B)5. Se recomandă ca pacienţii suspecţi <strong>de</strong> AVC să fietransportaţi fără întârziere la cel mai apropiat centru medicalcu unitate neurovasculară sau in servicii <strong>de</strong> neurologie cu sectii<strong>de</strong> terapie intensiva care pot oferi <strong>tratament</strong> ultra-rapid (ClasaIII, Nivel B).6. Se recomandă a fi efectuate imediat la camera <strong>de</strong> gardă:evaluarea clinică, <strong>de</strong> laborator şi imagistică, <strong>diagnostic</strong>ulprecis, <strong>de</strong>cizia terapeutică şi administrarea <strong>tratament</strong>elora<strong>de</strong>cvate (Clasa III, Nivel B).7. Se recomandă ca în zonele în<strong>de</strong>părtate sau rurale să se iaîn consi<strong>de</strong>rare si transportul cu elicopterul <strong>pentru</strong> a îmbunătăţiaccesul la <strong>tratament</strong> (Clasa III, Nivel C).Faza <strong>de</strong> spitalTerapia generalaObiectivele <strong>tratament</strong>ului hemoragiei cerebrale acute sunt:1. <strong>tratament</strong>ul general, care nu difera substantial <strong>de</strong><strong>tratament</strong>ul AVC ischemic (v. ghidul corespunzator). Evaluareaneurologica si a functiilor vitale (TA, frecventa cardiaca,
gazele sanguine si temperatura) trebuie continuu monitorizate sicontrolate;2. prevenirea si <strong>tratament</strong>ul complicatiilor, care pot fineurologice (e<strong>de</strong>mul cerebral, crize) sau medicale (infectii,ulcere <strong>de</strong> <strong>de</strong>cubit, tromboembolismul pulmonar);3. preventia secundara <strong>pentru</strong> a sca<strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nta recurenteiprecoce a hemoragiei (controlul HTA,controlul altor factori <strong>de</strong>risc);4. reabilitarea precoce care nu este diferita <strong>de</strong> reabilitareadin AVC ischemic5. terapie specifica directionata pe cresterea hematomului,optiuni terapeutice neurochirurgicale.Termenul <strong>de</strong> <strong>tratament</strong> general se refera la procedurileclinice si instrumentale, monitorizarea functiilor vitale,terapia <strong>de</strong> stabilizare a starii pacientului in faza acuta ahemoragiei cerebrale si are ca scop echilibrarea stariibolnavului folosindu-se cunostintele fiziologice sifiziopatologice ale producerii si evolutia acci<strong>de</strong>ntului cerebralhemoragic, cunoscind toate complicatiile care pot influentaevolutia hemoragieiBolnavul cu hemoragie cerebrala trebuie tratat in sectii <strong>de</strong>urgente neuro<strong>vasculare</strong> sau sectii <strong>de</strong> neurologie cu terapieintensiva; astfel se reduce mortalitatea si probabilitatea <strong>de</strong>evoluţie favorabila este crescuta. Este general consi<strong>de</strong>rat casupravietuitorul hemoragiei cerebarale are a<strong>de</strong>sea un prognosticneurologic si functional mai bun ca dupa AVC ischemic.Componentele tipice ale îngrijirii în unitatea neurovascularăîn diferitele studii au fost:- evaluarea neurologica si medicală <strong>pentru</strong> <strong>diagnostic</strong>incluzând si imagistica (CT, imagistica prin rezonanţă magnetică[IRM]), şi evaluarea precoce a nevoilor <strong>de</strong> nursing şiterapeutice;- <strong>tratament</strong>ul <strong>de</strong> urgenta, prevenirea complicaţiilor şi<strong>tratament</strong>ul hipoxiei, hiperglicemiei, febrei şi <strong>de</strong>shidratării;Atât unităţile neuro<strong>vasculare</strong> acute cât şi cele specializateinternează pacienţii în faza acută şi continuă <strong>tratament</strong>ul, apoiar trebui transferat in sectii <strong>de</strong> recuperare neurologica după 1-2săptămâni un<strong>de</strong> se continua <strong>tratament</strong>ul şi recuperarea <strong>pentru</strong>câteva săptămâni dacă este necesar (v. <strong>Ghid</strong>ul <strong>de</strong> <strong>tratament</strong> <strong>de</strong>recuperare dupa AVC).Deşi numai o parte a pacienţilor cu hemoragie cerebrala ajungla spital într-o situaţie ameninţătoare <strong>de</strong> viaţă, mulţi autulburari neurologice semnificative sau comorbidităţi. Trebuierapid recunoscute simptomele şi semnele care pot anunţacomplicaţii ulterioare, cum sunt infarctele cerebrale cu efect <strong>de</strong>masă, hemoragia sau AVC-ul recurent şi afecţiunile medicale, cumsunt criza hipertensivă, infarctul miocardic coexistent,pneumonia <strong>de</strong> aspiraţie, insuficienţa cardiacă sau renală.Managementul general al pacientului cu hemoragie cerebralainclu<strong>de</strong>: <strong>tratament</strong>ul tulburarilor respiratorii, cardice,controlul TA, reechilibrare hidroelectrolitica si metabolica.
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32: - Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34: - Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36: - Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38: fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40: azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42: multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44: anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54: O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62: ├──────────
- Page 63 and 64: └──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81: Managenentul general al bolnavului
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134:
- 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136:
angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138:
Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140:
Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142:
Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144:
condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146:
Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de