Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

cerebrale spontane. Debuteaza gradual cu progresie in decurs deminute sau ore, obisnuit cu deficit motor. Se datoreaza rupturiivaselor mici perforante, sub presiunea arteriala sau capilara.Alt tip de debut este brutal, cu modificarea rapida a starii deconstienta. Daca hematomul debuteaza in putamen se asociaza sihemianestezie sau in talamus cind tabloul clinic este dominat detulburările de sensibilitate. Daca singerarea creste, deficituldevine sever, apar tulburari de vorbire, devierea capului siglobilor oculari cu tulburari ale starii de constienta pina lacoma si moarte. Varsaturile sunt un semn obisnuit in hemoragiacerebrala si se datoreaza hemoragiei insesi, hipertensiuniiintracraniene, distorsiunii structurilor creierului, localizariiinfratentoriale; in hemoragia cerebeloasa varsatura este precoce.Varsatura asociata cu modificari ale starii de constienta poatefi singura manifestare a hemoragiei din nucleul caudat si care seextinde in spatiul ventricular.Evaluarea initiala a pacientului cu hemoragie cerebralaSe axeaza pe cunoasterea simptomatologiei si asocierea desemne clinice la debut. Este importanta cunoasterea momentuluidebutului, virsta si alti factori de risc (diabet zaharat, alteaccidente vasculare cerebrale, consumul de alcool, droguri,antitrombotice, tulburari hematologice, alte boli care evolueazacu singerare- ex: boala hepatica).Anamneza si examenul clinic, neurologic (atentie la semnelede traumatism) sunt concentrate pe starea de constienta (scalastarii de constienta Glasgow, reflexe de trunchi cerebral),gradul deficitului neurologic (scor NIHSS), evaluarea cailorrespiratorii, a respiratiei, circulatiei, semnelor vitale,cresterea TA>180 mmHg - toate se asociaza cu expansiuneahematomului. Febra >37,5 daca persista mai mult de 24 de orereprezinta factor de prognostic defavorabil la 83% din pacientisi se coreleaza cu patrunderea sangelui in ventriculi.Investigatiile biochimice de rutina (glicemie, uree,creatinina, ionograma serica, transaminaze serice, CPK si CPK-MB), hematologice (hemoleucograma, trombocite, coagulograma -INR, PTT), EKG, sunt recomandate de regula ori de cate ori existasuspiciunea de AVC; in situatii particulare, individualizate serecomanda si investigatii toxicologice si/sau test de sarcina.Cresterea glucozei poate fi raspuns la stress dar reprezinta sifactor de gravitate a hemoragiei cerebrale.Probe biologice in prezent facultative dar care in viitor potreprezenta factor de prognostic: cresterea numarului deneutrofile si fibrinogenului, cresterea matrixmetaloproteinazelor(care sunt activate de factori proinflamatori; MMP9 la 24 de oredupa debutul hemoragiei este corelata cu edemul cerebral, MMP3 la24-48 de ore corelata cu riscul de moarte). Nivelul ambelor estecorelat cu volumul cavitatii reziduale. Fibronectina (oglicoproteina importanta pentru adeziunea plachetara la fibrina)cu valori crescute reprezinta marker pentru leziunile vascularesi nivelul IL-6 (marker de inflamatie - 24 picograme la ml) suntindependent asociate cu marimea hematomului, TNF-alfa estecorelat cu edemul perihematom, nivelul glutamatului corelat cu
marimea cavitatii reziduale. Utilizarea acestor markeri ramine destabilit prin rezultatele studiilor viitoare.Simptomatologia hemoragiei nu poate fi diferentiata princriterii clinice de accidentul ischemic. De aceea este absolutnecesara investigatia imagistica prin examen tomodensitometric(CT) cranio-cerebral de urgenta.Evaluarea clinica generala si neurologica trebuie efectuatarepetat si particularizat la pacientul cu hemoragie cerebralapentru depistarea precoce a deteriorarii neurologice, acomplicatiilor hemoragiei,a complicatiilor medicale pentruinterventia terapeutica prompta.Cresterea hematomului apare in 20-35% si se asociaza cuprognostic nefavorabil. Apare in toate localizarile, de obicei inprimele 24 ore mai ales in primele ore dupa debutul simptomelor.Poate apare si tardiv la pacientii cu coagulopatii. Scadereaagresiva a HTAS la
Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26: scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28: şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30: Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32: - Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34: - Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36: - Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38: fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40: azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42: multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44: anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
Page 53 and 54: O sinteză de dată recentă a lite
Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62: ├──────────
Page 63 and 64: └──────────
Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128:
prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130:
obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132:
alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134:
- 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136:
angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138:
Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140:
Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141 and 142:
Pot fi folosite diferite metode de
Page 143 and 144:
condiţiile unei evoluţii favorabi
Page 145 and 146:
Intierea precoce a terapiei, ca si
Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare