Studiul retrospectiv arata ca 35-52% <strong>de</strong>ce<strong>de</strong>aza in prima luna,iar tratamenul in unitatile <strong>de</strong> urgente neuro<strong>vasculare</strong> sca<strong>de</strong>mortalitatea la 28-38%.- Scor GLASGOW (Glasgow Coma Score) la admisie, virsta maimare <strong>de</strong> 80 ani, localizarea infratentoriala, prezenta singelui insistemul intraventricular, volumul hematomului si hidrocefaliareprezinta factori <strong>de</strong> risc in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nti ai mortalitatii la 30 <strong>de</strong>zile.Localizarea corticala, tulburările neurologice minore sivalorile scazute al fibrinogenului sunt asociate cu evoluţie maibuna.CAUZELE HEMORAGIEI INTRACEREBRALECauzele hemoragiei intracerebrale sunt numeroase, dar celemai frecvente sunt:1. Ruptura arterelor perforante mici, profun<strong>de</strong> cu localizareprofunda (ganglioni bazali, talamus, cerebel, trunchi cerebral),frecvent asociate cu HTA si vârsta >45ani.2. Angiopatia amiloida cerebrala - localizare lobara, saumultipla, mai puţin asociata cu HTA, vârsta >70 ani.3. Malformatii arteriovenoase sau cavernoame - localizarevariata, aspect tipic IRM, cea mai comuna cauza la vârsta maimica <strong>de</strong> 45 ani.4. Anevrisme saculare- pattern sugestiv si localizare lobara,asociate cu hemoragie subarahnoidiana.5. Coagulopatii sau <strong>tratament</strong>e anticoagulante, terapieantitrombotica, <strong>tratament</strong> trombolitic, trombocitopenie,<strong>de</strong>ficienta unor factori ai coagularii.6. Tumori - (melanoame, carcinoame pulmonare, renale,testiculare, choriocarcinoame, glioblastoame).7. Tromboza venoasa intracraniana - vârsta tanara, frecventamai mare la femei, se asociaza cu crize epileptice, cefalee,hemoragii multiple.8. Traumatisme - localizare frecventa bifrontala sautemporala, asociata cu hemoragie subarahnoidiana, subdurala,contuzii cerebrale, istoric <strong>de</strong> traumatism.9. Endocardita infectioasa cu anevrisme micotice - semneleclinice <strong>de</strong> endocardita bacteriana sunt asociate hemoragieicerebrale.10. Administrare <strong>de</strong> medicamente (amfetamine), alcool, droguri(cocaina).11. Hipertensiune acuta incluzand IRA, eclampsia.Complicatiile precoce ale hemoragiei intracerebrale:- cresterea marimii hematomului are o frecventa ridicata(cauza este neclara, resingerarea sau singerarea continua).Cresterea cu 33% a volumului hematomului (<strong>de</strong>finit CT) apare la26% din cazuri la 4 ore <strong>de</strong> la <strong>de</strong>but si la 12% in urmatoarele 20<strong>de</strong> ore; cresterea semnificativa a hematomului se poate produce siin primele 48 <strong>de</strong> ore. Se asociaza cu <strong>de</strong>terioarare semnificativa atabloului clinic (3 studii retrospective). Factorii predictivi aiexpansiunii hematomului sunt: timpul dintre <strong>de</strong>but si momentulefectuarii CT, volumul initial al hematomului, forma neregulata,
oala hepatica, HTA, hiperglicemia, consumul <strong>de</strong> alcool,hipofibrinogenemia;- inundatia intraventriculara (36-50% dintre pacienti) cresterata mortalitatii si probabilitatea <strong>de</strong> prognostic nefavorabil.Rata mortalitatii la 30 <strong>de</strong> zile este <strong>de</strong> 43% comparativ cu 9% farahemoragie intraventriculara iar probabilitatea <strong>de</strong> mortalitate la30 <strong>de</strong> zile este mai mare. Localizarea intraparenchimatoasa,prezenta singelui in sistemul ventricular si volumul totalreprezinta factori predictivi ai evoluţiei sangerarii iarextensia intraventriculara cu hidrocefalie este factorin<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> mortalitate precoce;- e<strong>de</strong>mul cerebral este observat in faza acuta si subacuta sise poate accentua pina la 14 zile. Retractia cheagului duce laacumulare <strong>de</strong> ser. Trombina si proteinele serice sunt participantela reactia inflamatorie din zona perihematomului cu extensiasecundara a hematomului pe seama necrozei parenchimului cerebralinconjurator si alterarilor severe in microcirculatia localaperihematica; factorii proveniti din eliberarea plachetelor lalocul singerarii (exemplu factorul <strong>de</strong> crestere endotelial) potreactiona cu trombina si cresc permeabilitatea vascularacontribuind la cresterea e<strong>de</strong>mului.Rolul ischemiei perihemoragice este mic. Studiile IRM gasescperfuzie scazuta dar nu ischemie in zona perihematom in timp cePET (Positron Emission Tomography) gaseste intacta autoreglareain aria respectiva si numai o reducere reactiva a fluxuluicerebral legata <strong>de</strong> oligoemie si diaschizis.CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC SI PARACLINIC ALE HEMORAGIEIINTRACEREBRALECriterii <strong>de</strong> <strong>diagnostic</strong> clinic1. Tabloul clinic neurologic variaza in functie <strong>de</strong> localizare(supratentoriale lobare sau in ganglionii bazali, subtentorialecerebeloase sau in trunchiul cerebral - cel mai frecventpontine ), <strong>de</strong> marimea singerarii, precum si <strong>de</strong> prezenta sau <strong>de</strong>absenta singelui in sistemul ventricular.2. Caracteristic este <strong>de</strong>butul brusc cu cefalee, greturi sivarsaturi, accese <strong>de</strong> epilepsie si/sau aparitia unui <strong>de</strong>ficitmotor. In perioada <strong>de</strong> stare exista o alterare a starii <strong>de</strong>constienta (<strong>de</strong> la obnubilare la coma), cu semne <strong>de</strong> iritatiemeningeala, <strong>de</strong>ficite motorii (hemipareze, hemiplegii), sindroamecerebeloase, pareze ale nervilor cranieni (in special aleoculomotorilor), tulburari vegetative, epilepsie.3. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re evolutiv se <strong>de</strong>scriu formele supraacutasi acuta,subacuta ,cronica4. Tabloul clinic este completat <strong>de</strong> examenul general si inspecial al aparatului cardiovascular, <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificareaafectarii organelor tinta (in cazul HTA). Se vor cerceta factorii<strong>de</strong> risc vascular si metabolici.Localizarea si simptomatologia clinicaSimptomatologia <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> localizarea, marimea hematomuluisi viteza <strong>de</strong>zvoltarii lui. Corpul striat (nucleul caudat si maifrecvent putamenul) este cel mai obisnuit loc al hemoragiei
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24: ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26: scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28: şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30: Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32: - Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34: - Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36: - Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38: fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40: azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42: multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44: anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54: O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62: ├──────────
- Page 63 and 64: └──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126:
California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128:
prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130:
obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132:
alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134:
- 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136:
angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138:
Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140:
Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142:
Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144:
condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146:
Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de