Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

Depresia post-AVC este asociată cu rezultate slabe alerecuperării şi în final cu un prognostic prost [549, 550]. Înpractica clinică, numai o minoritate a pacienţilor depresivi suntdiagnosticaţi şi încă şi mai puţini sunt trataţi [551]. Depresiaa fost raportată la mai puţin de 33% dintre supravieţuitorii AVC,comparativ cu 13% dintre subiecţii de aceeaşi vârstă şi sex [552]dar fără AVC, ţinând cont însă, că estimările fiabile aleincidenţei şi prevalenţei depresiei în cohortele de AVC suntlimitate [550]. Factorii de predicţie ai depresiei post-AVC înunităţile de recuperare includ dizabilitatea fizică crescută,tulburările cognitive şi severitatea AVC [550]. Nu există consenscu privire la metoda optimă de screening sau diagnostic pentrudepresia postAVC. Instrumentele standard de screening pentrudepresie pot fi neadecvate pentru pacienţii cu afazie sautulburări cognitive [553, 554].Medicamentele antidepresive cum sunt inhibitorii selectivi airecaptării serotoninei (ISRS) şi antidepresivele heterociclicepot ameliora dispoziţia după AVC [555, 556], dar există maipuţine dovezi că acestea pot duce la remisiunea completă a unuiepisod depresiv major sau că pot preveni depresia. ISRS sunt maibine toleraţi decât heterociclicele [557]. Nu există dovezi debună calitate pentru recomandarea psihoterapiei în tratamentulsau prevenţia depresiei postAVC [558], deşi astfel de terapii potameliora dispoziţia. Lipsesc deasemenea dovezile privind efectultratării depresiei post-AVC asupra recuperării sau prognosticuluifuncţional. Labilitatea emoţională este un simptom deranjantpentru pacienţi şi aparţinători. ISRS pot scădea accesele deemotivitate, dar efectele asupra calităţii vieţii sunt neclare[559].Durerea şi spasticitateaDurerile de umăr post-AVC sunt frecvente [560] mai ales lapacienţii cu afectarea funcţionalităţii braţului şi statusfuncţional precar, asociindu-se şi cu un prognostic mai prost.Mişcarea pasivă a membrului paretic poate fi o metodă preventivă[561]. Stimularea electrică este frecvent folosită în tratament,dar eficienţa sa nu este dovedită [562]. O sinteză Cochrane adescoperit că există date insuficiente pentru a recomandafolosirea de orteze pentru subluxaţia umărului deşi există otendinţă de eficienţă a mobilizării în eşarfă a braţului afectat[563].Lamotrigina şi gabapentina pot fi luate în considerare pentrudurerea neuropată [564]. Par a fi bine tolerate, dar trebuieluate în considerare efectele secundare cognitive. Spasticitateaîn faza cronică poate afecta negativ ADL şi calitatea vieţii[565]. Terapia posturală şi dinamică, terapia de relaxare,atelele şi suporturile sunt toate frecvent folosite, dar lipsescdovezile solide [566]. Farmacoterapia cu toxină botulinică s-adovedit eficientă asupra tonusului muscular al membrelor, darbeneficiile funcţionale sunt mai puţin studiate [567-569].Medicamentele administrate pe cale orală au o utilitate limitatăde efectele secundare [570].Eligibilitatea pentru recuperare
Un predictor important al prognosticului recuperării esteseveritatea iniţială a AVC [549]. Dizabilitatea pre-AVC este deasemenea un predictor puternic al prognosticului [571]. Alţifactori cum ar fi sexul [572], etiologia AVC [573], vârsta [574]şi topografia leziunii [575] au fost toţi studiaţi ca predictoriai prognosticului recuperării; totuşi, nu există dovezi că aceştifactori nemodificabili ar trebui să influenţeze deciziile asuprarecuperării [576]. Internarea într-o unitate specializatăneurovasculară ameliorează prognosticul pentru toate accidentelevasculare indiferent de vârstă, sex sau severitate [61].Excluderea de la recuperare pe baza dizabilităţii preAVC rămâne oproblemă controversată [577, 578]. Pacienţii cu cele mai severedeficite cognitive sau fizice au fost excluşi din majoritateastudiilor de recuperare şi de aceea este necesară precauţie înextrapolarea rezultatelor la acest grup [579]. Date limitatesugerează că recuperarea activă permite pacienţilor cudizabilităţi grave revenirea la domiciliu [580, 581]. Pentru ceicare nu pot participa activ, au fost recomandate mişcările pasivepentru prevenirea contracturilor sau escarelor [2].Comitetul de redactare a recomandărilor ESO (EUSI):Preşedinte: Werner Hacke, Heidelberg, GermaniaVicepreşedinţi: Marie-Germaine Bousser, Paris, Franţa; GaryFord, Newcastle, Marea BritanieEducaţie, adresare şi camera de gardăVicepreşedinţi: Michael Brainin, Krems, Austria; Josθ Ferro,Lisabona, PortugaliaMembri: Charlotte Cordonnier, Lille, Franţa; Heinrich P.Mattle, Berna, Elveţia; Keith Muir, Glasgow, Marea Britanie;Peter D. Schellinger, Erlangen, GermaniaContribuţie importantă: Isabel Henriques, Lisabona,PortugaliaUnităţi neurovasculare:Vicepreşedinţi: Hans-Christoph Diener, Essen, Germania; PeterLanghorne, Glasgow, Marea BritanieMembri: Antony Davalos, Barcelona, Spania; Gary Ford,Newcastle, Marea Britanie; Veronika Skvortsova, Moscova, RusiaImagistică şi diagnosticVicepreşedinţi: Michael Hennerici, Mannheim, Germania; MarkkuKaste, Helsinki, FinlandaMembri: Hugh S. Markus, Londra, Marea Britanie; E. BerndRingelstein, Munster, Germania; Rudiger von Kummer, Dresda,Germania; Joanna Wardlaw, Edinburgh, Marea BritanieContribuţie importantă: Dr. Oliver Muller, Heidelberg,GermaniaPrevenţiaVicepreşedinţi: Philip Bath, Nottingham, Marea Britanie;Didier Leys, Lille, FranţaMembri: Alvaro Cervera, Barcelona, Spania; Laszlo Csiba,Debreţin, Ungaria; Jan Lodder, Maastricht, Olanda; Nils GunnarWahlgren, Stockholm, SuediaTratamentul general
Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4: Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6: cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8: variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10: - Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12: - Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14: sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16: Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18: utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19 and 20: CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 21 and 22: FA nou instalate într-o unitate de
Page 23 and 24: ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26: scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28: şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30: Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32: - Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34: - Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36: - Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38: fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40: azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42: multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44: anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
Page 53: O sinteză de dată recentă a lite
Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62: ├──────────
Page 63 and 64: └──────────
Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
Page 105 and 106:
iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108:
anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110:
difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112:
diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114:
Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116:
arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118:
fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119 and 120:
demonstrarea eficacităţii necesit
Page 121 and 122:
mult de 1 an, recidiva anevrismului
Page 123 and 124:
Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126:
California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128:
prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130:
obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132:
alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134:
- 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136:
angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138:
Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140:
Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141 and 142:
Pot fi folosite diferite metode de
Page 143 and 144:
condiţiile unei evoluţii favorabi
Page 145 and 146:
Intierea precoce a terapiei, ca si
Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare