Depresia post-AVC este asociată cu rezultate slabe alerecuperării şi în final cu un prognostic prost [549, 550]. Înpractica clinică, numai o minoritate a pacienţilor <strong>de</strong>presivi sunt<strong>diagnostic</strong>aţi şi încă şi mai puţini sunt trataţi [551]. Depresiaa fost raportată la mai puţin <strong>de</strong> 33% dintre supravieţuitorii AVC,comparativ cu 13% dintre subiecţii <strong>de</strong> aceeaşi vârstă şi sex [552]dar fără AVC, ţinând cont însă, că estimările fiabile aleinci<strong>de</strong>nţei şi prevalenţei <strong>de</strong>presiei în cohortele <strong>de</strong> AVC suntlimitate [550]. Factorii <strong>de</strong> predicţie ai <strong>de</strong>presiei post-AVC înunităţile <strong>de</strong> recuperare includ dizabilitatea fizică crescută,tulburările cognitive şi severitatea AVC [550]. Nu există consenscu privire la metoda optimă <strong>de</strong> screening sau <strong>diagnostic</strong> <strong>pentru</strong><strong>de</strong>presia postAVC. Instrumentele standard <strong>de</strong> screening <strong>pentru</strong><strong>de</strong>presie pot fi nea<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong> pacienţii cu afazie sautulburări cognitive [553, 554].Medicamentele anti<strong>de</strong>presive cum sunt inhibitorii selectivi airecaptării serotoninei (ISRS) şi anti<strong>de</strong>presivele heterociclicepot ameliora dispoziţia după AVC [555, 556], dar există maipuţine dovezi că acestea pot duce la remisiunea completă a unuiepisod <strong>de</strong>presiv major sau că pot preveni <strong>de</strong>presia. ISRS sunt maibine toleraţi <strong>de</strong>cât heterociclicele [557]. Nu există dovezi <strong>de</strong>bună calitate <strong>pentru</strong> recomandarea psihoterapiei în <strong>tratament</strong>ulsau prevenţia <strong>de</strong>presiei postAVC [558], <strong>de</strong>şi astfel <strong>de</strong> terapii potameliora dispoziţia. Lipsesc <strong>de</strong>asemenea dovezile privind efectultratării <strong>de</strong>presiei post-AVC asupra recuperării sau prognosticuluifuncţional. Labilitatea emoţională este un simptom <strong>de</strong>ranjant<strong>pentru</strong> pacienţi şi aparţinători. ISRS pot scă<strong>de</strong>a accesele <strong>de</strong>emotivitate, dar efectele asupra calităţii vieţii sunt neclare[559].Durerea şi spasticitateaDurerile <strong>de</strong> umăr post-AVC sunt frecvente [560] mai ales lapacienţii cu afectarea funcţionalităţii braţului şi statusfuncţional precar, asociindu-se şi cu un prognostic mai prost.Mişcarea pasivă a membrului paretic poate fi o metodă preventivă[561]. Stimularea electrică este frecvent folosită în <strong>tratament</strong>,dar eficienţa sa nu este dovedită [562]. O sinteză Cochrane a<strong>de</strong>scoperit că există date insuficiente <strong>pentru</strong> a recomandafolosirea <strong>de</strong> orteze <strong>pentru</strong> subluxaţia umărului <strong>de</strong>şi există otendinţă <strong>de</strong> eficienţă a mobilizării în eşarfă a braţului afectat[563].Lamotrigina şi gabapentina pot fi luate în consi<strong>de</strong>rare <strong>pentru</strong>durerea neuropată [564]. Par a fi bine tolerate, dar trebuieluate în consi<strong>de</strong>rare efectele secundare cognitive. Spasticitateaîn faza cronică poate afecta negativ ADL şi calitatea vieţii[565]. Terapia posturală şi dinamică, terapia <strong>de</strong> relaxare,atelele şi suporturile sunt toate frecvent folosite, dar lipsescdovezile soli<strong>de</strong> [566]. Farmacoterapia cu toxină botulinică s-adovedit eficientă asupra tonusului muscular al membrelor, darbeneficiile funcţionale sunt mai puţin studiate [567-569].Medicamentele administrate pe cale orală au o utilitate limitată<strong>de</strong> efectele secundare [570].Eligibilitatea <strong>pentru</strong> recuperare
Un predictor important al prognosticului recuperării esteseveritatea iniţială a AVC [549]. Dizabilitatea pre-AVC este <strong>de</strong>asemenea un predictor puternic al prognosticului [571]. Alţifactori cum ar fi sexul [572], etiologia AVC [573], vârsta [574]şi topografia leziunii [575] au fost toţi studiaţi ca predictoriai prognosticului recuperării; totuşi, nu există dovezi că aceştifactori nemodificabili ar trebui să influenţeze <strong>de</strong>ciziile asuprarecuperării [576]. Internarea într-o unitate specializatăneurovasculară ameliorează prognosticul <strong>pentru</strong> toate acci<strong>de</strong>ntele<strong>vasculare</strong> indiferent <strong>de</strong> vârstă, sex sau severitate [61].Exclu<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> la recuperare pe baza dizabilităţii preAVC rămâne oproblemă controversată [577, 578]. Pacienţii cu cele mai severe<strong>de</strong>ficite cognitive sau fizice au fost excluşi din majoritateastudiilor <strong>de</strong> recuperare şi <strong>de</strong> aceea este necesară precauţie înextrapolarea rezultatelor la acest grup [579]. Date limitatesugerează că recuperarea activă permite pacienţilor cudizabilităţi grave revenirea la domiciliu [580, 581]. Pentru ceicare nu pot participa activ, au fost recomandate mişcările pasive<strong>pentru</strong> prevenirea contracturilor sau escarelor [2].Comitetul <strong>de</strong> redactare a recomandărilor ESO (EUSI):Preşedinte: Werner Hacke, Hei<strong>de</strong>lberg, GermaniaVicepreşedinţi: Marie-Germaine Bousser, Paris, Franţa; GaryFord, Newcastle, Marea BritanieEducaţie, adresare şi camera <strong>de</strong> gardăVicepreşedinţi: Michael Brainin, Krems, Austria; Josθ Ferro,Lisabona, PortugaliaMembri: Charlotte Cordonnier, Lille, Franţa; Heinrich P.Mattle, Berna, Elveţia; Keith Muir, Glasgow, Marea Britanie;Peter D. Schellinger, Erlangen, GermaniaContribuţie importantă: Isabel Henriques, Lisabona,PortugaliaUnităţi neuro<strong>vasculare</strong>:Vicepreşedinţi: Hans-Christoph Diener, Essen, Germania; PeterLanghorne, Glasgow, Marea BritanieMembri: Antony Davalos, Barcelona, Spania; Gary Ford,Newcastle, Marea Britanie; Veronika Skvortsova, Moscova, RusiaImagistică şi <strong>diagnostic</strong>Vicepreşedinţi: Michael Hennerici, Mannheim, Germania; MarkkuKaste, Helsinki, FinlandaMembri: Hugh S. Markus, Londra, Marea Britanie; E. BerndRingelstein, Munster, Germania; Rudiger von Kummer, Dresda,Germania; Joanna Wardlaw, Edinburgh, Marea BritanieContribuţie importantă: Dr. Oliver Muller, Hei<strong>de</strong>lberg,GermaniaPrevenţiaVicepreşedinţi: Philip Bath, Nottingham, Marea Britanie;Didier Leys, Lille, FranţaMembri: Alvaro Cervera, Barcelona, Spania; Laszlo Csiba,Debreţin, Ungaria; Jan Lod<strong>de</strong>r, Maastricht, Olanda; Nils GunnarWahlgren, Stockholm, SuediaTratamentul general
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4: Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6: cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8: variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10: - Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12: - Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14: sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16: Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18: utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20: CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22: FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24: ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26: scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28: şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30: Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32: - Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34: - Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36: - Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38: fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40: azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42: multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44: anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53: O sinteză de dată recentă a lite
- Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62: ├──────────
- Page 63 and 64: └──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106:
iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108:
anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110:
difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112:
diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114:
Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116:
arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118:
fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120:
demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122:
mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124:
Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126:
California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128:
prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130:
obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132:
alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134:
- 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136:
angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138:
Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140:
Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142:
Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144:
condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146:
Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de