Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

negativ recuperarea activă şi este marker de risc pentruevenimente ulterioare [522]. O meta-analiză a arătat căexerciţiile aerobice pot creşte capacitatea de exerciţiu lapersoanele cu deficite uşoare şi moderate post-AVC [469].Tehnicile bazate pe constrângere implică exerciţii intensivecu scop definit ale membrului paretic, cu imobilizarea membruluinon-paretic. Studiul EXCITE a raportat rezultate pozitive aleaceastei metode la 3-9 luni de la AVC într-un grup desupravieţuitori ai AVC stabili din punct de vedere medical, cu unoarecare beneficiu asupra mişcărilor braţului, persistent la unan [523].ErgoterapiaO sinteză a nouă studii care comparau ergoterapia bazată peactivităţile vieţii curente (ADL) cu terapia obişnuită a raportatameliorarea prognosticului funcţional în grupul cu intervenţiaactivă [525]. Aceste date nu justifică concluzii asupra moduluioptim de ergoterapie. O meta-analiză a studiilor de ergoterapiedin comunitate a descoperit performanţe ameliorate la indiciiADL. Cele mai mari efecte au fost observate la pacienţii mai învârstă şi pentru folosirea intervenţiilor focalizate [525].Ergoterapia bazată pe activităţi de relaxare (loisir) nu a dus laameliorarea ADL. Un studiu de ergoterapie la pacienţiiinstituţionalizaţi post-AVC a arătat deteriorare funcţională maimică în grupul cu intervenţie activă [526]. Nu există date dinstudii controlate care să descrie eficienţa ergoterapiei la pesteun an de la AVC.LogopediaLogopedia poate optimiza deglutiţia în condiţii de siguranţăşi poate asista comunicarea. Două studii de logopedie pentruameliorarea disfagiei nu au arătat diferenţe faţă de îngrijirileobişnuite [527]. Un studiu comparând tratamentul prininstrucţiuni simple în scris pentru pacienţi şi aparţinători cuadministrarea de niveluri gradate de intervenţie logopedicăpentru disfagie nu a găsit diferenţe în prognosticul celor douăgrupuri [528].Afazia şi dizartria sunt simptome frecvente după AVC şiinfluenţează calitatea vieţii [529]. O sinteză a literaturiiprivind logopedia pentru dizartrie în afectarea cerebralănonprogresivă (AVC şi traumatisme craniene) nu a găsit dovezi debună calitate în ceea ce priveşte beneficiul [530]. Similar, osinteză a literaturii privind logopedia pentru afazie [531] araportat insuficiente dovezi de bună calitate pentru a recomandaintervenţii formale sau informale. Studiile incluse în aceastăsinteză se desfăşurau în comunitate şi aveau o durată medie aterapiei de 3 luni: oferă puţine informaţii asupra recuperăriiintraspitaliceşti în faza acută. Două metaanalize înrudite alestudiilor cu defecte de design au conchis că ameliorarea vorbiriieste mai mare dacă logopedia este iniţiată precoce [532, 533].Dovezi limitate susţin posibilitatea folosirii terapiei deconstrângere modificate pentru pacienţii cu afazie [534, 535].Serviciile de legătură pentru AVC şi informarea
O sinteză de dată recentă a literaturii comparând serviciilespecializate de legătură pentru AVC faţă de îngrijirile obişnuitenu a găsit dovezi de îmbunătăţire a ADL, stării de sănătatesubiective sau a sănătăţii aparţinătorilor [536]. La analiza pesubgrupuri, succesul serviciilor de legătură pentru AVC a fostdeterminat de vârsta mai tânără, deficite mai puţin severe şiconcentrarea asupra educaţiei în cadrul serviciului. Informareaneadecvată duce la scăderea calităţii vieţii pacienţilor cu AVCşi a familiilor lor [537]. Există anumite dovezi că informareacombinată cu sesiunile educaţionale ameliorează cunoştiinţele şieste mai eficientă decât informarea singură [538]. Pe măsură cepacientul progresează de la recuperarea în cadrul spitaluluicătre comunitate, implicarea aparţinătorilor în recuperare devinedin ce în ce mai importantă. Educarea formală a aparţinătorilorîn administrarea de îngrijiri scade costurile de personal şicreşte calitatea vieţii [539].Alte grupuriÎn funcţie de scopurile specifice ale fiecărui pacientaportul altor terapii poate fi indicat. Astfel de grupuri includdieteticieni, opticieni şi asistenţi sociali. Deşi cercetărileformale în acest domeniu sunt limitate, unii autori au susţinutcă personalul specializat creează un "mediu îmbogăţit" careîncurajează practicarea activităţilor de recuperare în afaraperioadelor formale de terapie [540].Deficitele cognitive:Deficitele cognitive sunt frecvente după AVC şi influenţeazăcalitatea vieţii. În prezent nu există dovezi pentru eficienţarecuperării special dedicate memoriei [541]. Antrenamentulcognitiv pentru deficitul de atenţie nu a rezultat înîmbunătăţiri clinic semnificative pentru măsurătorile ADL [542].Exerciţiile pentru neglijenţa spaţială au îmbunătăţitmăsurătorile dar nu a fost demonstrat un efect asupra ADL [543].Câteva studii au evaluat strategiile de antrenament de recuperareîn inatenţia vizuală şi apraxie: nu se pot trage concluziispecifice [544].Sexualitatea:Sexualitatea poate fi afectată după un AVC. Limitările fizicesubiacente şi bolile vasculare concomitente se pot asocia cuefectele secundare ale medicamentelor [545]. Este de dorit să sediscute problemele de sexualitate şi viaţă intimă cu pacienţii[546]. Oferirea de sprijin şi informaţii este importantă: mulţipacienţi se tem pe nedrept că reluarea unei vieţi sexuale activepoate duce la un nou AVC [547].Complicaţiile care afectează recuperarea:Recuperarea poate fi compromisă de complicaţii care pot fiputernici predictori de prognostic funcţional prost şimortalitate. Complicaţii frecvente în timpul recuperăriiintraspitaliceşti includ depresia, durerile de umăr, căderile,tulburările micţionale şi pneumonia de aspiraţie [548]. Uneledintre acestea sunt discutate la capitolul "Prevenţiacomplicaţiilor"Depresia post-AVC:
Page 1 and 2: GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4: Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6: cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8: variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10: - Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12: - Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14: sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16: Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18: utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19 and 20: CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 21 and 22: FA nou instalate într-o unitate de
Page 23 and 24: ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26: scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28: şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30: Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32: - Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34: - Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36: - Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38: fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40: azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42: multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44: anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51: - Ergoterapia este recomandată, da
Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62: ├──────────
Page 63 and 64: └──────────
Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 103 and 104:
│studiu de caz controlat sau stud
Page 105 and 106:
iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108:
anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110:
difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112:
diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114:
Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116:
arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118:
fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119 and 120:
demonstrarea eficacităţii necesit
Page 121 and 122:
mult de 1 an, recidiva anevrismului
Page 123 and 124:
Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126:
California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128:
prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130:
obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132:
alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134:
- 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136:
angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138:
Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140:
Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141 and 142:
Pot fi folosite diferite metode de
Page 143 and 144:
condiţiile unei evoluţii favorabi
Page 145 and 146:
Intierea precoce a terapiei, ca si
Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare