Ghid de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

negativ recuperarea activă şi este marker de risc pentruevenimente ulterioare [522]. O meta-analiză a arătat căexerciţiile aerobice pot creşte capacitatea de exerciţiu lapersoanele cu deficite uşoare şi moderate post-AVC [469].Tehnicile bazate pe constrângere implică exerciţii intensivecu scop definit ale membrului paretic, cu imobilizarea membruluinon-paretic. Studiul EXCITE a raportat rezultate pozitive aleaceastei metode la 3-9 luni de la AVC într-un grup desupravieţuitori ai AVC stabili din punct de vedere medical, cu unoarecare beneficiu asupra mişcărilor braţului, persistent la unan [523].ErgoterapiaO sinteză a nouă studii care comparau ergoterapia bazată peactivităţile vieţii curente (ADL) cu terapia obişnuită a raportatameliorarea prognosticului funcţional în grupul cu intervenţiaactivă [525]. Aceste date nu justifică concluzii asupra moduluioptim de ergoterapie. O meta-analiză a studiilor de ergoterapiedin comunitate a descoperit performanţe ameliorate la indiciiADL. Cele mai mari efecte au fost observate la pacienţii mai învârstă şi pentru folosirea intervenţiilor focalizate [525].Ergoterapia bazată pe activităţi de relaxare (loisir) nu a dus laameliorarea ADL. Un studiu de ergoterapie la pacienţiiinstituţionalizaţi post-AVC a arătat deteriorare funcţională maimică în grupul cu intervenţie activă [526]. Nu există date dinstudii controlate care să descrie eficienţa ergoterapiei la pesteun an de la AVC.LogopediaLogopedia poate optimiza deglutiţia în condiţii de siguranţăşi poate asista comunicarea. Două studii de logopedie pentruameliorarea disfagiei nu au arătat diferenţe faţă de îngrijirileobişnuite [527]. Un studiu comparând tratamentul prininstrucţiuni simple în scris pentru pacienţi şi aparţinători cuadministrarea de niveluri gradate de intervenţie logopedicăpentru disfagie nu a găsit diferenţe în prognosticul celor douăgrupuri [528].Afazia şi dizartria sunt simptome frecvente după AVC şiinfluenţează calitatea vieţii [529]. O sinteză a literaturiiprivind logopedia pentru dizartrie în afectarea cerebralănonprogresivă (AVC şi traumatisme craniene) nu a găsit dovezi debună calitate în ceea ce priveşte beneficiul [530]. Similar, osinteză a literaturii privind logopedia pentru afazie [531] araportat insuficiente dovezi de bună calitate pentru a recomandaintervenţii formale sau informale. Studiile incluse în aceastăsinteză se desfăşurau în comunitate şi aveau o durată medie aterapiei de 3 luni: oferă puţine informaţii asupra recuperăriiintraspitaliceşti în faza acută. Două metaanalize înrudite alestudiilor cu defecte de design au conchis că ameliorarea vorbiriieste mai mare dacă logopedia este iniţiată precoce [532, 533].Dovezi limitate susţin posibilitatea folosirii terapiei deconstrângere modificate pentru pacienţii cu afazie [534, 535].Serviciile de legătură pentru AVC şi informarea