Ghid de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

AVC heparinele cu greutate moleculară mică (HGMM) în doză scăzutăau redus atât incidenţa TVP (OR 0,34; 95% CI 0,19-0,59) cât şi aemboliei pulmonare (OR 0,36; 95% CI 0,15-0,87), fără un risccrescut de hemoragie intracerebrală (OR 1,39; 95% CI 0,53-3,67)sau extracerebrală (OR 1,44; 95% CI 0,13-16), NNT: 7 şi 38 pentruTVP şi respectiv EP, în timp ce HNF în doză mică a scăzut risculde tromboză (OR 0,17; 95% CI 0,11- 0,26), dar nu a avut nici oinfluenţă asupra emboliei pulmonare (OR 0,83, 95% CI 0,53-1,31);riscul de HIC nu a fost crescut semnificativ statistic (OR 1,67;95% CI 0,97-2,87) [455].Cu toate acestea, profilaxia cu heparină în doză micăadministrată subcutanat (5000 UI de două ori/zi) sau HGMM seindică la pacienţi cu risc înalt de TVP sau EP (de exempludatorită imobilizării, obezităţii, diabetului, AVC înantecedente) [456, 457].Escarele de decubitLa pacienţii cu risc înalt de a dezvolta escare, folosireasuprafeţelor speciale de susţinere, repoziţionarea frecventă,optimizarea statusului nutriţional şi hidratarea pielii dinregiunea sacrată sunt strategii preventive adecvate [458].Pielea pacientului incontinent trebuie menţinută uscată.Pentru pacienţii la risc deosebit de înalt trebuie folosită osaltea cu aer sau fluid.ConvulsiileCrizele convulsive parţiale sau generalizate pot apărea înfaza acută a AVC ischemic. Medicamentele antiepileptice standardtrebuie folosite pe principiile generale de tratament alcrizelor. Nu există dovezi că tratamentul antiepilepticprofilactic ar fi benefic.AgitaţiaAgitaţia şi confuzia pot fi o consecinţă a AVC acut, dar sepot datora şi complicaţiilor cum ar fi febra, deshidratarea sauinfecţiile. Tratamentul adecvat al cauzei trebuie să preceadăorice tip de sedare sau tratament antipsihotic.CăderileCăderile sunt frecvente (până la 25%) după AVC în faza acută[459], în timpul recuperării în spital [460] şi pe termen lung[461]. Factori de risc probabili pentru căderi lasupravieţuitorii unui AVC [462] includ tulburările cognitive,depresia, polimedicaţia şi tulburările senzoriale [463, 464]. Unpachet de prevenţie multidisciplinar care se concentrează pefactori personali ţi de mediu a fost considerat ca având succesîn cadrul departamentelor generale de reabilitare [465, 466].Incidenţa leziunilor severe este de 5% [459] inclusiv fracturilede şold (care sunt de patru ori mai frecvente decât la subiecţiide control de aceeaşi vârstă [467]) care sunt asociate cuprognostic prost [468]. Exerciţiile fizice [469], suplimentele decalciu [470] şi biofosfonaţii [471] cresc duritatea oaselor şiscad rata fracturilor la pacienţii cu AVC. Dispozitivele deprotecţie a şoldurilor pot reduce incidenţa fracturilor pentrugrupurile de risc înalt în cadrul îngrijirii instituţionalizate,