(RR 0,73; 95% CI 0,67-0,79). Similar, persoanele cu activitatefizică mo<strong>de</strong>rată au risc mai scăzut <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt vascular cerebralfaţă <strong>de</strong> cele se<strong>de</strong>ntare (RR 0,80; 95% CI 0,74-0,86) [235]. Aceastăasociere este parţial explicată <strong>de</strong> efectele benefice asupragreutăţii corporale, tensiunii arteriale, colesterolului seric şitoleranţei la glucoză. Activitatea fizică recreativă (2-5 ore pesăptămână) a fost in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt asociată cu o severitate redusă aAVC ischemic la internare şi prognostic mai bun pe termen scurt[236].DietaAportul <strong>de</strong> fructe, legume şi peşteÎn studiile observaţionale aportul ridicat <strong>de</strong> fructe şilegume a fost asociat cu un risc scăzut <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt vascularcerebral, comparativ cu aportul scăzut (RR 0,96 <strong>pentru</strong> fiecarecreştere <strong>de</strong> 2 porţii/zi; 95% CI 0,93-1,00) [237]. Riscul <strong>de</strong>acci<strong>de</strong>nt vascular cerebral ischemic a fost mai scăzut lapersoanele care consumau peşte cel puţin o dată pe lună (RR 0,69; 95% CI 0,48-0,99) [238]. Aportul <strong>de</strong> cereale integrale a fostasociat cu o reducere a bolilor cardio<strong>vasculare</strong> (OR 0,79; 95% CI0,73-0,85), dar nu şi a AVC [239]. Aportul alimentar <strong>de</strong> calciudin produse lactate a fost asociat cu mortalitate mai scăzutăprin AVC la populaţiea japoneză [240]. Totuşi într-un studiuulterior nu a fost nici o asociere între aportul total <strong>de</strong> grăsimisau colesterol şi riscul <strong>de</strong> AVC la bărbaţi [241].Într-un studiu controlat randomizat la femei intervenţiile lanivelul dietei nu au redus inci<strong>de</strong>nţa evenimentelor coronare şi aAVC în ciuda scă<strong>de</strong>rii cu 8,2% a aportului <strong>de</strong> grăsimi şi a unuiconsum crescut <strong>de</strong> legume, fructe, şi cereale [242].Masa corporală:Un indice <strong>de</strong> masă corporală crescut (BMI≥25) este asociat cuun risc crescut <strong>de</strong> AVC la bărbaţi [243] şi femei [244], înprincipal mediat <strong>de</strong> hipertensiunea arterială concomitentă şidiabet. Grăsimea abdominală este un factor <strong>de</strong> risc <strong>pentru</strong> AVC labărbaţi dar nu şi la femei [245]. Deşi scă<strong>de</strong>rea pon<strong>de</strong>rală reducetensiunea arterială [246], nu sca<strong>de</strong> riscul <strong>de</strong> AVC [247].VitamineleUn aport scăzut <strong>de</strong> vitamina D se asociază cu un risc crescut<strong>de</strong> AVC [248], dar suplimentele <strong>de</strong> calciu cu vitamina D nu reducriscul <strong>de</strong> AVC [249]. Suplimentele <strong>de</strong> tocoferol şi beta-caroten nureduc AVC [250]. O meta-analiză a studiilor cu suplimentare <strong>de</strong>vitamina E a relevat că aceasta poate creşte mortalitatea atuncicând este folosită în doze mari (≥400 UI/zi) [251].Nivelurile ridicate <strong>de</strong> homocisteină sunt asociate cu un risccrescut <strong>de</strong> AVC (OR 1,19; 95% CI 1,05-1,31) [252]. De când US Foodand Drug Administration a cerut îmbogăţirea cu acid folic aproduselor cerealiere îmbogăţite a apărut o scă<strong>de</strong>re amortalităţii prin AVC faţă <strong>de</strong> ţările în care nu se practicăaceastă îmbogţăire [253]. O meta-analiză a conchis căsuplimentarea cu acid folic poate reduce riscul <strong>de</strong> AVC (RR 0,82;95% CI 0,68-1,00) [254]; beneficiul a fost cel mai mare înstudiile cu durată mare a <strong>tratament</strong>ului sau efecte mai mari <strong>de</strong>
scă<strong>de</strong>re a homocisteinei şi în ţările în care cerealele nu erauîmbogăţite.Terapia <strong>de</strong> substituţie hormonală post-menopauzăRatele AVC cresc rapid la femei după menopuză. Totuşi într-oanaliză bazată pe urmărirea timp <strong>de</strong> 16 ani a 59.337 <strong>de</strong> femeipost-menopauză participând în studiul Nurses' Health Study, aapărut doar o asociere slabă între AVC şi substituţia estrogenică[255]. După studiul HERS II, substituţia hormonală la femeilesănătoase este asociată cu un risc crescut <strong>de</strong> AVC ischemic [256].O recenzie Cochrane [257] a evi<strong>de</strong>nţiat că terapia <strong>de</strong> substituţiehormonală este asociată cu un risc crescut <strong>de</strong> AVC (RR 1,44; 95%CI 1,10-1,89). O analiză secundară a studiului controlatrandomizat Women's Health Initiative sugerează că riscul <strong>de</strong> AVCeste crescut <strong>de</strong> terapia <strong>de</strong> substituţie hormonală doar la femeilecu terapie <strong>de</strong> lungă durată (>5 ani; RR 1,32; 95% CI 1,12-1,56)[258, 259].Terapia antitrombotică:Recomandări:- Aspirina în doză mică se recomandă la femeile peste 45 <strong>de</strong>ani care nu au risc crescut <strong>de</strong> hemoragie intracerebrală şi careau toleranţă gastrointestinală bună; totuşi efectul este foartemic (Clasa I, Nivel A).- Se recomandă să se ia în consi<strong>de</strong>rare aspirina în doză micăla bărbaţi <strong>pentru</strong> prevenţia primară a infarctului miocardic;totuşi nu reduce riscul <strong>de</strong> AVC ischemic (Clasa I, Nivel A).- Agenţii antiplachetari alţii <strong>de</strong>cât aspirina nu se recomandăîn prevenţia primară a AVC (Clasa IV, GCP).- Aspirina poate fi recomandată <strong>pentru</strong> pacienţii cufibrilaţie atrială nonvalvulară care sunt mai tineri <strong>de</strong> 65 <strong>de</strong> anişi fără factori <strong>de</strong> risc vascular (Clasa I, Nivel A).- Dacă nu există contraindicaţie se recomandă fie aspirinafie un anticoagulant oral (raport internaţional normalizat [INR]2,0-3,0) <strong>pentru</strong> pacienţii cu fibrilaţie atrială non-valvulară învârstă <strong>de</strong> 65-75 <strong>de</strong> ani şi fără factori <strong>de</strong> risc vascular (Clasa I,Nivel A).- Dacă nu există contraindicaţie se recomandă unanticoagulant oral (INR 2,0- 3,0) <strong>pentru</strong> pacienţii cu fibrilaţieatrială non-valvulară în vârstă <strong>de</strong> >75 <strong>de</strong> ani sau mai tineri şicu factori <strong>de</strong> risc ca hipertensiunea arterială, disfuncţieventriculară stângă sau diabet zaharat (Clasa I, Nivel A)- .Se recomandă aspirina <strong>pentru</strong> pacienţii cu fibrilaţieatrială la care nu se pot administra anticoagulante orale (ClasaI, Nivel A)- .Se recomandă ca pacienţii cu fibrilaţie atrială care auproteze valvulare cardiace mecanice să primească terapieanticoagulantă pe termen lung cu un INR ţintă bazat pe tipul <strong>de</strong>proteză, dar nu mai mic <strong>de</strong> 2-3 (Clasa II, Nivel B).- Aspirina în doză mică se recomandă <strong>pentru</strong> pacienţii custenoză asimptomatică <strong>de</strong> arteră carotidă internă (ACI) >50%<strong>pentru</strong> reducerea riscului <strong>de</strong> evenimente <strong>vasculare</strong> (Clasa II,Nivel B).Persoanele cu risc scăzut
- Page 1 and 2: GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4: Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6: cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8: variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10: - Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12: - Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14: sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16: Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18: utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20: CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22: FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23: ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 27 and 28: şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30: Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32: - Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34: - Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36: - Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38: fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40: azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42: multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44: anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54: O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62: ├──────────
- Page 63 and 64: └──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76:
oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78:
marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80:
│Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82:
Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84:
gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86:
trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88:
- Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90:
Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92:
Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94:
sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96:
Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98:
In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100:
- Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102:
publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104:
│studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106:
iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108:
anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110:
difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112:
diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114:
Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116:
arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118:
fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120:
demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122:
mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124:
Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126:
California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128:
prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130:
obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132:
alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134:
- 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136:
angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138:
Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140:
Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142:
Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144:
condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146:
Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de