Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

exemplu hemoragia intracerebrală, hematomul subdural, tumorile)[130], dar altele (precum scleroza multiplă, encefalita,leziunile cerebrale hipoxice etc.) sunt mai bine identificateprin IRM; altele (precum perturbările metabolice acute) nu suntdeloc vizibile. Hemoragia intracraniană este o cauză rară de AIT.Între 20-50% dintre pacienţii cu AIT-uri pot avea leziuniischemice acute pe DWI [145, 189, 190]. Aceşti pacienţi au risccrescut de recurenţă precoce a AVC [190]. Totuşi, în prezent nuexistă dovezi că DWI anticipează mai bine riscul de AVC decâtscorurile clinice de risc [191]. Riscul de AVC recurent este, deasemenea, crescut la pacienţii cu AIT şi cu un infarct vizibil peCT [192].Capacitatea DWI de a identifica leziuni ischemice dedimensiuni foarte mici poate fi deosebit de utilă în cazulpacienţilor care se prezintă tardiv la medic sau la pacienţii cuAVC minor la care diagnosticul clinic poate fi dificil [131]. IRMcu secvenţe T2* este singura metodă de încredere pentruidentificarea hemoragiilor după faza acută, atunci când sângelenu mai este vizibil pe CT [144].Alte teste diagnostice:Recomandări:- În cazul pacienţilor cu AVC acut şi AIT se recomandăevaluare clinică rapidă, inclusiv parametrii fiziologici şianalizele sanguine de rutină (Clasa I, Nivel A).- Se recomandă o serie de analize de laborator pentru toţipacienţii cu AVC şi AIT (Tabelul 3, Tabelul 5).- Se recomandă ca pentru toţi pacienţii cu AVC acut şi AIT săse efectueze o ECG cu 12 derivaţii. În plus înregistrareacontinuă ECG se recomandă pentru pacienţii cu AVC ischemic şi AIT(Clasa I, Nivel A).- Se recomandă ca pentru pacienţii cu AVC şi AIT consultaţidupă depăşirea fazei acute să se efectueze monitorizare ECGHolter pentru 24 de ore atunci când se suspectează aritmii şi nuse descoperă alte cauze de AVC (Clasa I, Nivel A).- Ecocardiografia se recomandă la pacienţi selecţionaţi(Clasa III, Nivel B).Evaluarea cardiacă:Anomalile cardiace şi ECG sunt frecvente la pacienţii cu AVCacut [193]. Mai ales prelungirea intervalului QTc, subdenivelareaST şi inversarea undei T sunt prevalente la pacienţii cu AVCschemic acut, în special în cazul afectării cortexului insular[194, 195]. De aceea la toţi pacienţii cu AVC acut şi AIT trebuiesă se efectueze o ECG cu 12 derivaţii.Monitorizarea cardiacă trebuie să fie efectuată de rutinădupă un eveniment cerebrovascular acut pentru a detecta aritmiicardiace grave. Este neclar dacă înregistrarea continuă ECG lapatul bolnavului este echivalentă cu monitorizarea Holter pentrudetectarea fibrilaţiei atriale (FA) la pacienţii cu AVC acut.Monitorizarea Holter este superioară ECG de rutină pentrudetectarea FA la pacienţii la care se suspectează AVCtromboembolic şi care sunt în ritm sinusal [196]; totuşi, ECGseriate cu 12 derivaţii ar putea fi suficiente pentru detectarea
FA nou instalate într-o unitate de urgenţe neurovasculare [197].O sinteză sistematică recentă a demonstrat ca FA nou instalată afost detectată prin monitorizare Holter ECG la 4,6% din pacienţiicu AVC ischemic sau AIT recente, indiferent de aspectul ECG debază şi de examinarea clinică [198]. Durata extinsă amonitorizării, înregistrarea de lungă durată şi monitorizareaHolter doar a pacienţilor cu AVC non-lacunar poate îmbunătăţiratele de detecţie [199].Ecocardiografia poate detecta multe cauze potenţiale de AVC[200], dar există controverse cu privire la indicaţia şi la tipulde ecografie pentru pacienţii cu AVC şi AIT. S-a susţinut căecografia trans-esofagiană (ETE) este superioară ecografieitrans-toracice (ETT) pentru detectarea potenţialelor sursecardiace de embolie [201], indiferent de vârstă [202].Ecografia este îndeosebi recomandată la pacienţii cu:- dovezi de boală cardiacă la anamneză, la examinarea clinicăsau pe ECG;- suspiciune de sursă cardiacă de embolie (de exempluinfarcte în teritorii cerebrale multiple sau în teritoriiarteriale sistemice);- suspiciune de boală aortică;- suspiciune de embolie paradoxală;- atunci când nu se poate identifica o altă cauză de AVC.ETT este suficientă pentru identificarea trombilor murali maiales situaţi la nivelul apexului ventriculului stâng; aceastătehnică are >90% sensibilitate şi specificitate pentru trombiiventriculari după infarctul miocardic [203]. ETE este superioarăpentru evaluarea arcului aortic, atriului stâng şi septuluiinteratrial [200]. Permite, de asemenea, stratificarea risculuide evenimente tromboembolice ulterioare la pacienţii cu FA [204].Rolul CT şi IRM cardiace în detectarea surselor de embolie lapacienţii cu AVC nu a fost evaluat sistematic.Analize de laborator:Analizele de laborator care sunt necesare la internarea înurgenţă sunt înscrise în Tabelul 3. Testele ulterioare depind detipul de AVC şi de etiologia suspectată (Tabelul 5).PREVENŢIA PRIMARĂScopul prevenţiei primare este de a reduce riscul de AVC lapersoanele asimptomatice. Riscul relativ (RR), riscul absolut(RA), raportul cotelor (odds ratio - OR), numărul necesar a fitratat (NNT) pentru a evita un eveniment vascular major pe an şinumărul necesar a fi tratat pentru a cauza o complicaţie majorăpe an (numbers needed to harm - NNH) pentru fiecare intervenţiese regăsesc in tabelele 6-8.Managementul factorilor de risc vascularRecomandări:- Tensiunea arterială ar trebui verificată regulat. Serecomandă ca hipertensiunea arterială să fie tratată prinmodificarea stilului de viaţă şi terapie medicamentoasăindividualizată (Clasa I, Nivel A) având ca ţintă niveluri de120/80 mm Hg (Clasa IV, GCP). Pentru pacienţii prehipertensivi
Page 1 and 2: GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4: Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6: cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8: variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10: - Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12: - Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14: sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16: Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18: utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19: CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 23 and 24: ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26: scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28: şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30: Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32: - Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34: - Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36: - Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38: fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40: azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42: multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44: anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46: Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48: AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50: [488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
Page 53 and 54: O sinteză de dată recentă a lite
Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62: ├──────────
Page 63 and 64: └──────────
Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72:
│de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74:
intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75 and 76:
oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 77 and 78:
marimea cavitatii reziduale. Utiliz
Page 79 and 80:
│Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82:
Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84:
gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86:
trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88:
- Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90:
Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92:
Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94:
sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96:
Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98:
In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100:
- Se recomandă posibilitatea exter
Page 101 and 102:
publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 103 and 104:
│studiu de caz controlat sau stud
Page 105 and 106:
iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108:
anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110:
difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112:
diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114:
Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116:
arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118:
fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119 and 120:
demonstrarea eficacităţii necesit
Page 121 and 122:
mult de 1 an, recidiva anevrismului
Page 123 and 124:
Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126:
California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128:
prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130:
obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132:
alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134:
- 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136:
angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138:
Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140:
Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141 and 142:
Pot fi folosite diferite metode de
Page 143 and 144:
condiţiile unei evoluţii favorabi
Page 145 and 146:
Intierea precoce a terapiei, ca si
Page 147 and 148:
In timpul recuperarii cele mai frec
Page 149 and 150:
Poziţionarea corecta a umărului
Page 151 and 152:
Determina: cresterea tonusului pere
Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare