Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

urinare(reantrenarea vezicii si exercitii la nivelul etajuluipelvin) pot fi benefice.Alte procedee mecanice sau fizice par a fi ineficiente.Incontinenta pentru fecale are o prevalenta de 30% in primasaptamana si 11% dupa 1 an.Prevalenta in faza cronica de 4-15% este considerata mai marefata de populatia generala de aceeasi vârsta. Medicamentele cuefect constipant, limitarea accesului la toaleta si consiliereapot avea un efect pozitiv asupra functiei intestinale.Disfagia si alimentareaDisfagia orofaringiana apare la 1/3 la pacientii cuhemiplegie; frecventa este mai mare la pacientii cu leziuni aletrunchiului cerebral; prevalenta este mai crescuta in faza acutasi scade cu 15% la 3 luni. Disfagia este asociata cu incidentamai mare a complicatiilor medicale si a mortalitatii generale.Refuzul sau limitarea aportului oral poate agrava status-ulmetabolic al pacientului, malnutritia fiind un factor deprognostic functional slab. Supraalimentarea de rutina nu aimbunatatit evolutia si nu a redus complicatiile.Influentarea farmacologica recuperarii neurologice post AVCA fost sugerata utilitatea mai multor clase de medicamentepentru recuperarea disabilităţilor dupa accidental vascularcerebral, în asociere cu abordările fizioterapeutice siocupationale.Amfetamina a fost unul din primele medicamente investigatepentru această indicaţie. A fost evaluata la voluntari sănătoşi,parametric urmariti vizand facilitarea plasticitatii motorii incontextual unor acte motorii specifice. Unele studii recentesugerează un rol benefic al amfetaminei în procesul dereabilitare al pacientilor cu accident vascular cerebral [36-39].Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS), lafel ca si fluoxetină, determina o crestere a niveluluiserotoninei in creierul uman. Aceste modificari exercita uneffect facilitator aupra excitabilitatii corticale inducand atatla voluntarii sănătoşi cat si la pacientii cu accident vascularcerebral o facilitare a performantelor motorii.O singură doză de levodopa, administrată în asociere cufizioterapia îmbunătăţeşte recuperarea motorie în reabilitareadupa accidentul vascular cerebral. Din pacate aceste rezultate sebazează în principal pe studii de scurta durata şi care au inclusun numar mic de pacienti cu diagnostic clinic eterogen.Rezultate încurajatoare, cu privire la influentareafarmacologica a recuperarii dupa accident vascular cerebralprovin din studiile de cercetare clinica care folosesc fragmenteactive de factori neurotrofici derivate din creier porcin.Schema de administrare propusa este urmatoarea: perioada deintroducere: 20-30 ml/zi, 10 zile, urmata de tratament cronicintermitent (10 ml/zi, 10 zile lunar timp de 1 an si apoi 10ml/zi, 10 zile, o data la trei luni pe termen lung).EGb 761 extras standardizat de Ginkgo Biloba, contine peste40 de principii active printre care: ginkgolide, bilobalide cuefect favorabil asupra proceselor de neuroreabilitare.
Determina: cresterea tonusului peretilor venosi, amplificarearezistentei vasculare. In acelasi timp scade permeabilitateacapilara, hiperagregabilitatea plachetara, neutralizeazaradicalii liberi, amelioreaza metabolismul energetic bazal, avandefecte favorabile asupra fenomenelor dementiale. EGB 761imbunatateste parametri neurologici si psihomotori, determinandreducerea undelor teta.Ritm de administrare: 40 mg de 3 ori/zi, pe termen lungSpasticitateaBenzodiazepinele, baclofenul, dantrolenul, tizanidina suntmedicamente care pot reduce spasticitatea alaturi de procedurilefizicale si o pozitionare corecta a membrelor cu deficit motor.In functie de gradul si distributia spasticitatii se poateapela si la interventii locale cum ar fi blocarea nervoasa,toxina botulinica sau administrarea de baclofen intratecal. Inunele situatii speciale se poate apela la tehnici chirurgicale sineurochirurgicale.DurereaDurerea dupa accidentul vascular cerebral este in generaldeterminata de leziunea directa a structurilor cerebraleimplicate in controlul durerii dar exista si forme de dureregenerate de modificarile musculo-scheletale, articulare sau decrestere excesiva a tonusului muscular. Tratamentul durerii deorigine centrala cuprinde medicaţie de tip: antidepresivetriciclice (nortriptilina, imipramina, doxepin), inhibitoriselectivi ai recaptarii serotoninei (sertralina, fluoxetina),anticonvulsivant (carbamazepina, gabapentinul, pregabalinul,etc.).Tulburările de echilibruManagementul tulburarilor de echilibru la pacientii care ausuferit un accident vascular cerebral combina medicatia specifica(anticolinergice, benzodiazepine, antiemetice, vasodilatatoare)cu procedeele de recuperare fizicala si combaterea factorilorcare interfera cu mecanismele de control a echilibrului.Tulburările de deglutitieNu trebuie uitat ca anumite medicamente pot accentuatulburarile de deglutitie cum ar fi medicatia antidepresiva.Strategiile compensatorii in tulburarile de deglutitie includ:modificarile posturale, reducerea volumului si evaluareaconsistentei bolului alimentar. De exemplu pacientii careprezinta o intirziere in timpul faringian al deglutitiei vorprefera alimente solide sau semisolide. Cei care prezintadisfunctii crico-faringiene tolereaza mult mai bine ingestialichidelor. Stimularea senzitiva si exercitiile de reeducare amiscarilor buzelor, obrajilor, mandibulei sunt elemente care potameliora aceste tulburari.Tulburările sfincterieneTulburările sfincteriene sunt prezente in primul an lapacientii cu accident vascular cerebral intrun procent deaproximativ 50 % (Brocklehurst si colab. 1985). Medicaţiaanticolinergica (oxybutinina) administrata in doza de 2,5 mg dedoua ori pe zi amelioreaza semnificativ problemele de continenta
Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62:
├──────────
Page 63 and 64:
└──────────
Page 65 and 66:
│Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68:
│tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70:
│ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72:
│de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74:
intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75 and 76:
oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 77 and 78:
marimea cavitatii reziduale. Utiliz
Page 79 and 80:
│Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82:
Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84:
gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86:
trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88:
- Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90:
Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92:
Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94:
sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96:
Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98:
In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
Page 149: Poziţionarea corecta a umărului
Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare