Ghid de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

fizic, igiena somnului, climat protectiv sociofamilial si terapiicognitive comportamentale. Terapia farmacologica include agentistimulanti (Amantadina, Modafinil)Durerea si spasticitateaDurerea are o incidenta de pana la 80% in primul an post AVC.Spasticitatea este o problema frecventa in faza cronica sipoate avea efecte adverse asupra activitatilor curente si acalitatii vietii. Sunt folosite frecvent terapia posturala,kinetoterapia si ortezele. Farmacoterapia cu toxina botulinicaare efecte asupra hipertoniei membrelor. Alti agenti, cum ar fiTinzadine, au folosire limitata datorita efectelor secundare, inprincipal cel sedativ.Sindromul dureros regional complexDenumiri mai vechi ale acestei entitati sunt cauzalgie,distrofie reflexa simpatica, sindrom umarmana. In AVCsimtomatologia apare de cele mai multe ori 1-4 luni de la debut.A fost evidentiata clinic la 12,5% dintre pacienti (Davis, 1977),dar asocierea unei metode radiologice de diagnostic a crescutprocentul la 25% (Tepperman 1984).Evolutia clinica este dominata de acuzele algice. Debutulasociaza edem distal, vasodilatatie, tulburari ale sudoratiei,modificari ale fanerelor. Pe masura ce simptomatologiaprogreseaza apar osificari si degenerari articulare sitendinoase, osteoporoza. In stadiul final mana se pozitioneaza inflexie, cu imposibilitatea oricaror miscari active sau pasive;ulterior diminua treptat si acuzele dureroase.Abordarea terapeutica trebuie sa fie complexa, agresiva siprecoce, grupând metode farmacologice cu cele fizicale. Suntfolosite analgezice, AINS, antidepresive, anticonvulsivante,anxiolitice, narcotice, vasodilatatoare.Blocajul simpatic chirurgical poate fi util (blocareaganglionului stelat). Pot fi folosite TENS sau interventiicentrale de blocare a durerii. Masajul, aplicarea de calduraalternativ cu scaderea temperaturii pot fi utile.Unii autori au aratat rezultate favorabile dupacorticoterapie (prednison in doza mare, pe termen scurt, curaputand fi reluata eventual mai târziu).Cea mai importanta interventie terapeutica este mentinerealibertatii de miscare articulare a membrului respectiv ;kinetoterapia va ameliora in final simptomatologia, cu reducereaedemului, si scaderea riscului de aparitie a modificarilorosteoarticulare.Umărul dureros hemiplegic"Umărul dureros hemiplegic" este o complicaţie frecventa aaccidentului vascular cerebral (84% - Vuagnat si Chantraine,2003). Cauza este cel mai frecvent dezechilibrul tonusuluigrupelor musculare situate in jurul articulatiei scapulohumerale,împreuna cu tendinita bicipitala, leziunile coifuluirotatorilor, subluxaţia inferioara si sindromul durerii regionalecomplexe. Subluxatia precede şi însoţeşte sindromul umăruluidureros (30-50% dintre pacienţi).