Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

Functiile corticale simple tind sa se recupereze mai repededecât cele complexe (atentie, memorie, limbaj, alte functiiintegrative).Tratamentul recuperator este dirijat spre stimularea crescutaa hemicorpului sau hemispatiului afectat, asociata cu furnizareade repere suplimentare controlaterale. Antrenarea sistematica aexplorarii vizuale a spatiului, furnizarea de repere vizuale,senzitive sau proprioceptive, in special asociate cu mobilizareamembrelor pot aduce beneficii ale functiei antrenate(senzibilitate, perceptia campului vizual). Terapiile vizualmotoriinecesita dirijarea atentiei asupra unui obiect saupozitii in spatiu - asamblarea unor componente, desenare,indicarea unei locatii. Cresterea constientizarii deficitului sepoate face prin feedback verbal sau vizual al actiunilor lanivelul hemispatiului neglijat.Tulburarile de memorie in accidentul vascular cerebral suntsi ele relativ frecvent intalnite.Tehnicile de recuperare nu par sa aiba efect semnificativasupra tulburarilor constituite si stabile de memorie. Terapiaeste dirijata spre imbunatatirea codificarii informatiei -pacientii sunt antrenati sa vizualizeze informatia, si sa ocodifice repetat, fara a-i atasa semnificatii sau a ghici cereprezinta. Aceste strategii nu potenteaza recuperarea memoriei,ci maximizeaza folosirea capacitatilor reziduale. In situatiisevere este indicata folosirea unor metode ajutatoare (carnet,pager, computer) care să permită un anumit grad de independenţăfuncţională.Reacţia catastrofală caracterizează în special leziunileemisferice stângi, şi se refera la izbucniri de furie, depresieşi frustrare in momentul in care pacientul este confruntat cusarcini pe care nu le poate rezolva.AVC poate avea ca si consecinta declinul cognitivsemnificativ. La pacientii cu AVC, dementa poate fi rezultatulexclusiv al leziunilor cerebrale sau ar putea urma coexistenteiunor tulburari de de tip boal Alzheimer cu leziunile vasculare.Studii populationale au aratat ca incidenta dementei este maimare la persoanele cu istoric cerebrovascular. Studii prospectiveulterioare au demonstrat ca intre un sfert si jumatate dintresupravietuitorii AVC vor dezvolta dementa. Exista o asocieresemnificativa intre depresia post AVC si deficitele cognitive,dar încă nu s-a putut preciza exact relaţia dintre acestea.Tratamentul recuperator, in special terapia comportamentala,meloterapia, terapie ocupationala, terapia in grup sau stimulareacognitiva au demonstrat rezultate pozitive in ceea ce privesteunii parametri (cognitivi), dar sunt necesare studii maiaprofundate pentru certificarea acestora.Complicatii frecvente in timpul recuperariiSuccesul recuperarii dupa AVC poate fi compromis in functiede complicatiile medicale.Acestea au un impact negativ asupra progresului recuperariisi constituie factori predictivi puternici pentru un rezultatfunctional nefavorabil si pentru mortalitate.
In timpul recuperarii cele mai frecvente complicatii sunt:depresia, dementa post-stroke, epilepsia vasculara,oboseala,durerea la nivelul umarului, caderi accidentale, tulburarisfincteriene, pneumonia de aspiratie.Depresia dupa AVC se asociaza cu rezultate slabe alerecuperarii si in final cu evoluţie nefavorabila. In practicacurenta doar puţini dintre pacienti sunt diagnosticati si, chiarsi mai puţini, primesc tratament specific. Prevalenta deaproximativ 33% la supravietuitorii pacientilor cu AVC comparativcu 13% la subiectii de aceeasi vârsta si sex fara AVC.Variante de tratament: inhibitorii recaptarii serotoninei(tolerabilitate mai buna)si heterociclicele.Psihoterapia poate ameliora dispozitia fara a avea efectcurativ sau profilactic. Terapia antidepresiva poate reducetulburarile emotionale, dar nu sunt clare efectele asupracalitatii vietii.Dementa post-AVCMecanismul deriva din afectarea vaselor mari( infarctemultiple sau infarct unic strategic in hipocamp, talamus, nucleibazali, girusul angular) sau a vaselormici(lacunarism/leucoaraioza).Alte mecanisme includ hipoperfuzia, tulburari hipoxicischemicesi afectiuni asociate degenerative. Alti factori derisc includ infarcte cerebrale bilaterale, leziuni de lobfrontal, HTA, diabetul zaharat, dislipidemia, fibrilatia atriala(FA).Epilepsia post AVCAVC este cea mai comuna etiologie a epilepsiilor secundare(30% la pacientii peste 60 ani).Definitia acceptata include prezenta a cel puţin 2 crizeintr-un interval de minim 24 de ore.Crizele cu debut precoce survin in primele 2 săptămâni dupaAVC; se datoreaza activitatii excitatorii crescute mediata deglutamat eliberat din tesutul hipoxic. Crizele tardive suntconsecinta dezvoltarii gliozei si distrugerii neuronale in ariainfarctizata.Crizele apar mai frecvent la pacientii cu AVC hemoragic,infarcte venoase si in localizarile emisferului drept, precum siin teritoriul arterei cerebrale medii.Tratamenul se initiaza dupa a doua criza. Sunt de evitatanticonvulsivantele de prima generatie (Fenitoin) datoritaprofilului farmacocinetic si interactiunii cu anticoagulantele sisalicilatii. Gabapentin pare a fi eficient si sigur; Lamotrigineste mai bine tolerat decât Carbamazepin.ObosealaAproximativ 70% din pacientii cu stroke pot prezentafatigabilitate "patologica". Reprezinta un predictor independentde mortalitate si disabilitate functionala. Apare mai frecvent lafemeile in vârsta, persoane cu disfunctii ale activitatilorcotidiene, persoane singure sau institutionalizate si in prezentaunei stari generale afectate, anxietatii, depresiei. Tratamentulse bazeaza pe optimizarea factorilor psiho-somatici (exercitiu
Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62:
├──────────
Page 63 and 64:
└──────────
Page 65 and 66:
│Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68:
│tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70:
│ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72:
│de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74:
intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75 and 76:
oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 77 and 78:
marimea cavitatii reziduale. Utiliz
Page 79 and 80:
│Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82:
Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84:
gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86:
trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88:
- Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90:
Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92:
Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94:
sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
Page 145: Intierea precoce a terapiei, ca si
Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare