Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

nu trebuie limitata doar la deficitele motorii; obiectiveleacestei etape fiind nu doar castigarea unui nivel minim deautonomie cat reintegrarea sociala si profesionala a pacientului.Este extrem de importanat interventia tuturor membrilor echipeide recuperare (medici, psiholog, logoped, kinetoterapeut,asistent social). Procedeele aplicate trebuie sa previna si sarezolve complicatiile deja aparute inainte de cronicizareaacestora.Etapa cronicaTerapia de recuperare trebuie continuata pentru mentinerea siameliorarea performantelor obtinute anterior. Lipsa unuitratament recuperator adecvat va genera aparitia unorcomplicatilor cronice (redori, anchiloze, retractii, posturivicioase) cu impact negativ asupra calitatii vietii si crestereacosturilor sociale.Recuperarea vorbirii si a limbajuluiAfazia este un deficit cu varietate interindividuala mare;este un proces dinamic, un pacient putând trece spontan dintr-oforma de afazie in alta in cursul evoluţiei. Severitatea afazieiin momentul accidentului vascular, ca si dimensiunea silocalizarea leziunii sunt corelate strâns cu prognosticul dar şicu posibilitatea de a beneficia din terapia afaziologica.Recuperarea spontana incepe in primele doua săptămâni, si dureazain medie pana la un an, putand eventual sa se extinda si maitârziu, cu mare varietate interindividuala. Înţelegerea sirepetitia sunt de obicei recuperate mai precoce; numirea sirecuperarea expresiei orale sunt de obicei recuperate mai lent siincomplet; limbajul oral este mai bine recuperat decât cel scris.Momentul începerii recuperării tulburărilor de vorbire estediferit de la un bolnav la altul, in funcţie de statusul postacutal acestuia. Recomandarea de recuperare a vorbirii este facută demedicul neurolog, in funcţie de tabloul clinic dar şi deparametrii medicali necesari susţinerii efortului de recuperare.Se va ţine cont de faptul că în cadrul şedinţelor de recuperare atulburărilor de vorbire (afaziei) bolnavul va fi supus atâtefortului fizic cât mai ales celui psihic.Profesorul ortofonist va stabili dacă bolnavul răspundenevoilor recuperării. Testele aplicate în momentul contactului cupacientul afazic ofera date despre recepţia subiectului (în lipsacăreia nu se poate face recuperarea ortofonica). Subliniem faptulcă primul pas în activitatea de recuperare ortofonica esteasigurarea unei receptii (verbale sau scrise) de cel puţin 30-40%din normal. În funcţie de acest indice se va stabili genul deexerciţii utilizate în şedinţele de recuperare.Rolul emisferului drept în recuperarea afaziilor esteprobabil legat mai mult de înţelegere si teste semantice decâtpentru expresie, in special in fazele precoce. Ariile nelezatesau cele perilezionale din emisferul stang sunt probabil cele mairelevante pentru rezultatul final, expresie verbala, sintaxa sauprobleme lexicale.Eficienta terapiei logopedice a fost dovedita atat in fazeleacute cat si in cele cronice ale accidentului vascular cerebral.
Intierea precoce a terapiei, ca si abordarile intensive au efectemai bune. De asemenea, directionarea terapiei spre deficitelespecifice ale fiecarui pacient duce la rezultate mai bune decât oabordare uniforma.In functie de starea bolnavului sedintele de recuperare arputea fi incepute spre sfarsitul primei luni dupa instalareaaccidentului. Sedintele ar trebui sa aiba o durata de 30-60minute. Daca starea clinica a bolnavului (toleranta pentru efort,oboseala) si conditiile in care se face recuperarea (in spitalsau ambulatoriu) permit, ideal ar fi efectuarea zilnica a douasedinte spatiate in timp, macar 2-3 săptămâni in fiecare luna.Abordarea cognitiv-neuropsihologica implica folosirea unormodele cognitive ale functiilor lingvistice in evaluarealimbajului si in alegerea unui program de recuperare personalizatpentru fiecare pacient. Este folosita in special pentru anomie,agramatism, alexie, agrafie, cu rezultate bune in cazuriindividuale.Terapia cognitiva cu utilizarea unor aplicatii computerizates-a dovedit utila in unele cazuri. Este incurajata recuperareafunctionala a componentelor afectate; este utila mai ales incazul afectarilor moderate, cu deficite circumscrise, ale carorcomponente pot fi izolate si descompuse. Se poate recurge latehnici de imbunatatire a comunicarii (cresterea cantitatii deinformatie transmisa interlocutorului) cu ajutorul unor mijloacealternative, in situatia in care pacientii pot codificasimbolurile (limbaj gestual, desene, imagini). Totusi, de multeori pacientii cu afazie globala nu au suficiente resurse pentru ainvata si folosi astfel de tehnici. O atitudine practica poate fiterapia de grup, sau cresterea semnificatiei social-emotionale arecuperarii asupra pacientului.In cazul dizartriei sunt folosite exercitii de vorbire siarticulare (articularea exagerata, vorbirea pe silabe, crestereavolumului prin diferite tehnici).Tulburarile de deglutitie sunt intalnite frecvent in stadiileinitale ale accidentului vascular cerebral. Tratamentul acestorainclude de obicei asocierea unor tehnici de reeducarecomportamentala (reeducarea deglutitiei) cu adaptarecompensatorie a mediului (dieta semisolida etc). S-a demonstrateficienta stimularii electrice functionala faringiene inameliorarea deglutitiei.Recuperarea tulburarilor cognitiveTulburile cognitive intalnite in accidentul vascular cerebral(afazie, neglijari, tulburari ale functiilor executive),tulburarile de dispozitie (depresie si anxietate) au un impactnegativ puternic asupra gradului de autonomie final alpacientului. Acestea sunt dependente de localizarea leziunii sipot include afectarea memoriei, afazie, dezinhibitie, tulburareainitiativei, planificarii,flexibilitatii mentale, abulie, mutismakinetic, tulburari de schema corporala, neglijari, psihoze,tulburari de procesare a informatiilor spatiale. Obiectivelereabilitarii trebuie reevaluate periodic in functie de evolutiaclinica a pacientului.
Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62:
├──────────
Page 63 and 64:
└──────────
Page 65 and 66:
│Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68:
│tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70:
│ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72:
│de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74:
intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75 and 76:
oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 77 and 78:
marimea cavitatii reziduale. Utiliz
Page 79 and 80:
│Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82:
Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84:
gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86:
trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88:
- Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90:
Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92:
Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
Page 143: condiţiile unei evoluţii favorabi
Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare