Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

4. Hidroterapia reprezinta folosirea efectelor apei intratamentul diferitelor afectiuni. Se bazeaza atât pe efecteledirecte ale submersiei (preluarea partiala a greutatii corpului)si proprietatile fizice ale apei (temperatura).5. Terapia ocupationala implica exersarea de activitatiuzuale, care permit reinsertia sociala si/sau profesionala.Include terapia prin joc si ergoterapia.Terapia ocupationala practicata in spital, la domiciliu sauintr-un centru de zi imbunatateste prognosticul recuperator poststroke.Reluarea unor actiuni specifice timpului liber (jocuri,hobby-uri) poate contribui la ameliorarea indexului Barthel(opinia expertilor).MOMENTUL INIŢIERII RECUPERĂRIIInceperea cat mai precoce a recuperarii poate asiguraobtinerea unor rezultate bune si foarte bune existand insa si unrisc crescut de recidivă sau de agravare a patologiei deacompaniament. La pacientul care prezinta încă schiţa unormiscari active recuperarea poate fi inceputa mai devreme.Daca recuperarea se va desfasura intr-o alta unitate medicalaintervalul optim de timp pentru transfer este de 10-15 zile dupadebut.Mai multe trialuri sugereaza faptul ca prognosticulrecuperarii dupa AVC este mai bun daca procedurile specifice suntaplicate dupa 20-30 zile de la debut. In acest interval edemulcerebral dispare iar patologia de acompaniament este echilibrataprin intermediul medicatiei specifice. Inceperea recuperarii lamai mult de 3 luni de la episodul acut micsoreaza gradul decorectie a deficitelor.Durata si intensitatea tratamentului recuperatorIntensitatea tratamentului recuperator trebuie adaptatafiecarui caz in parte. Procedurile complexe pot fi aplicate inmai multe reprize pe parcursul unei zile, cu pauze de 30-60minute între ele. Există proceduri pregătitoare (fizioterapieantialgica, masaj, radiaţii infraroşii, infiltraţii) care trebuiesă fie urmate de aplicarea modalităţii terapeutice de baza.Timpul minim şi maxim dedicat fiecărei proceduri trebuieindividualizat în funcţie de toleranţă şi suportabilitate.Conform unor meta-analize rezultate în urma prelucrăriidatelor unor studii, durata procedurilor ar fi variat între 132minute şi 113 ore în decursul a 6 luni.Una din ţintele acestor proceduri a fost reluareaortostaţiunii si apoi a mersului, două etape care se succed,atestând eficienţa terapiilor recuperatorii aplicate.Intensitatea şi ritmicitatea procedurilor trebuie realizatăde echipa de recuperare condusă de medicul neurolog. Un numărredus sau moderat de proceduri şi un număr insuficient de membriai echipei de recuperare poate încetini acest proces. Estedovedit faptul ca o abordare intensivă are efecte mai bune.Este recomandată efectuarea unui program zilnic de 2 ore, inuna sau două etape, minim 5 zile/săptămână, cel puţin în perioadaimediat următoare accidentului vascular (2-3 luni). Ulterior, in
condiţiile unei evoluţii favorabile şi a efectuării independentea programului recuperator de către pacient, şedinţelesupravegheate pot avea loc de 2 ori/săptămână, timp de minim 1 an(opinia expertilor).ETAPIZAREA CRONOLOGICĂ A PROCEDURILOR TERAPEUTICEEtapa acutaScopurile intervenţiei in faza acuta sunt: limitarea sauremiterea deficitului neurologic, prevenirea complicatiilor.Tromboliza poate fi efectuata in primele 3 ore dupaaccidentul vascular cerebral. Odata cu identificarea zonei depenumbra din jurul infarctului cerebral a devenit importantconceptul de neuroprotectie.Reabilitarea nu reprezinta o etapa separata in cadrulinterventiei in faza acuta ci reprezinta o parte integrata a unuiplan medical continuu care cuprinde managementul fazei acute,postacute si cronice. Procedurile recuperatorii din faza acutavizeaza in principal preventia aparitiei escarelor, a pneumoniei(incusiv de aspiratie), tromboflebitei, contracturilor siposturilor vicioase. In acelasi timp se realizeaza si evaluareain vederea alcatuirii unui program recuperator pe termen lung.Etapa postacuta precoceIn aceasta etapa se poate aprecia restantul functional siapar procesele de reorganizare care constitue substratulrecuperarii. Pacientul trebuie sa parcurga anumite secventeesentiale ale reabilitarii:- menţinerea poziţiei in sezut cu şi fără sprijin (implică uncontrol eficient al musculaturii posturale)- realizarea ortostaţiunii care creează premizele reluariimersului- reluarea motilităţii voluntare a membrelor- trecerea spre faza spastică- reluarea funcţiilor de comunicareÎn aceasta etapa pot apare o serie de complicaţii.Spasticitatea poate genera posturi vicioase, retracţiitendinoase, durere, scheme motorii compensatorii inadecvate. Potpersista tulburările cognitive, sfincteriene şi de deglutiţie dinfaza precedenta.Procedurile recuperatorii vizeaza promovarea controluluivoluntar al membrelor paretice, reeducarea deglutitiei, vorbirii.Kinetoterapia are un rol esenţial în această etapă atât prinstimularea neurplasticităţii si implementarea unor tehnicicompensatorii adecvate cât şi prin reducerea complicaţiilorspecifice (spasticitate, scheme anormale de mişcare, complicaţiide decubit). Pot fi folosite şi alte tehnici fizioterapice.Etapa postacută tardivaUn program intens de reeducare motorie impreuna cu sustinereafarmacologica a proceselor de neuroplasticitate cerebrala asigurain aceasta perioada castiguri maxime din punct de vedere motor,psihocognitiv si al autonomiei pacientului. Este de dorit carecuperarea sa se desfasoare in centre specializate. Toatemetodele terapeutice sunt eficiente in aceasta etapa. Recuperarea
Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62:
├──────────
Page 63 and 64:
└──────────
Page 65 and 66:
│Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68:
│tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70:
│ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72:
│de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74:
intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75 and 76:
oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 77 and 78:
marimea cavitatii reziduale. Utiliz
Page 79 and 80:
│Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82:
Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84:
gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86:
trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88:
- Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90:
Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141: Pot fi folosite diferite metode de
Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare