Acci<strong>de</strong>ntul vascular cerebral(AVC) a <strong>de</strong>venit a doua cauza <strong>de</strong>mortalitate afectand in jur <strong>de</strong> 0,2% din populatia lumii. Este adoua cauza <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces si principala cauza <strong>de</strong> disabilitate; 40%dintre supravietuitorii unui AVC prezinta gra<strong>de</strong> diferite <strong>de</strong>afazie (2), si peste 30 % dintre pacienti mentin <strong>de</strong>ficite grave.Terapia recuperatorie este necesara in etapele initiale <strong>pentru</strong>70-80% dintre supravietuitori, iar pe termen lung aproximativ 50%mentin necesitatea intretinerii sau imbunatatirii abilitatilor siposibilitatilor lor (opinia expertilor).Deoarece abordarea actuala in ultimii ani a neurorecuperariiin <strong>bolile</strong> <strong>cerebro</strong><strong>vasculare</strong> se bazeaza in special pe cunostintelerecente din domeniul neurostiintelor privind mecanismeleneuroplasticitatii si comportamentului uman, coroborate cuexperienta si observatiile clinice care au o istorie maiin<strong>de</strong>lungata, nu s-au <strong>de</strong>sfasurat <strong>de</strong>ocamdata in lume un numarsuficient <strong>de</strong> mare <strong>de</strong> studii clinice controlate, randomizate alecaror date sa ne permita recomandari si nivele <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nta <strong>de</strong>grad inalt in raport cu <strong>de</strong>finitiile actuale ale medicinii bazatepe dovezi. De aceea, cu exceptia a catorva principii prevazute in<strong>Ghid</strong>ul ESO <strong>pentru</strong> AVC ischemice (v. mai sus) recomandarile careurmeaza se bazeaza in momentul <strong>de</strong> fata pe opinia expertilor,urmand ca in timp validitatea lor sa fie sustinuta prin dovezi cumai mare putere <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nta, functie <strong>de</strong> numeroasele studiiclinice in acest domeniu <strong>de</strong> mare actualitate stiintifica siimportanta majora <strong>pentru</strong> calitatea vietii pacientilor afectati <strong>de</strong>aceste boli invalidante, care se <strong>de</strong>sfasoara in prezent.ECHIPA DE RECUPERAREPentru realizarea unei recuperari eficiente actioneaza oechipa multidisciplinara. Eficienta acestei echipe <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>printre altele si <strong>de</strong> experienta dobandita (18). Componentaacestei echipe nu este stricta, ea putand fi extinsa in functie<strong>de</strong> particularitatile cazului. Trebuie sa cuprinda medicineurologi cu experienta in terapia recuperatorie a AVC, medicspecialist in balneofizioterapie si recuperare medicala,fizioterapeut, logoped, specialisti in terapia ocupationala,specialist in recuperarea limbajului (ortofonist), specialist inneurofiziologie clinica, asistente medicale specializate inrecuperarea neurologica si ocazional/intermitent cardiolog,dietetician, ortoped, urolog, asistent social.CONŢINUTUL TERAPIEISe utilizeaza printre altele:- terapia fizicala/fizioterapia,- stimularea electrica functionala,- gimnastica medicala.- hidroterapie- terapie ocupationala1. Prin terapie fizicala se intelege totalitatea procedurilorcare amplifica, conserva sau restabilesc mobilitatea siabilitatea functionala.
Pot fi folosite diferite meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> kinetoterapie (posturari,kinetoterapie activa si pasiva) si aplicarea <strong>de</strong> factori fizici(frig, caldura, ultrasunete, diferite tipuri <strong>de</strong> curenti electrici- TENS, curent continuu, curenti variabili).Terapia fizicala este apreciata ca eficace şi foarterăspândită. Printre meto<strong>de</strong>le kinetoterapeutice se regăsescreînvăţarea motorie şi tehnica Bobath, tehnicile Brunnstromm,Rood, sau facilitarea neuromusculară. S-a <strong>de</strong>monstrat că asociereaevoluţiei naturale cu terapiile fizicale <strong>de</strong>termină un grad <strong>de</strong>recuperare suplimentară. Utilizarea terapiei mişcărilor princonstrângere (imobilizarea membrului sănătos) a adus beneficiisuplimentare la persoanele cu <strong>de</strong>ficit motor parţial al membruluiparetic. Kinetoterapia prin constrângere pare a avea eficacitatepe termen mediu şi lung (cuprins intre 3-9 luni dupa AVC).O posibilitate utilă <strong>de</strong> <strong>tratament</strong> este folosirea unei meto<strong>de</strong><strong>de</strong> feedback, care furnizeaza pacientului date <strong>de</strong>spre rezultatulacţiunii pe care o exerseaza. Sunt folosite frecvent tehnici <strong>de</strong>feedback EMG, care permit evi<strong>de</strong>nţierea unei activităţi muscularevoluntare <strong>de</strong> mica amplitudine. Folosirea unor astfel <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> s-a asociat cu îmbunătăţirea performanţelor motorii alepacientului.Terapiile care folosesc curentul electric pot fi utile înacci<strong>de</strong>ntul vascular cerebral. Curentul continuu (galvanic)are o intensitate constanta, si poate fi folosit <strong>pentru</strong> ionizarimedicamentoase (ionoforeza) - introducerea unor substantefarmacologic active in ariile <strong>de</strong> interes putand facilita procesulrecuperator prin efectul antispastic, antisclerozant, antalgic,antiinflamator. Curentii variabili pot avea proprietatiexcitomotorii (curenti rectangulari, faradici, exponentiali) sianalgetice (TENS, diadinamici, interferantiali), in functie <strong>de</strong>frecventa si <strong>de</strong> forma curentului. Aplicarea <strong>de</strong> agenti termicieste utila in terapia unor complicatii ale acci<strong>de</strong>ntului vascular- temperaturile scazute pot avea un efect antiiinflamator, intimp ce aplicarea <strong>de</strong> caldura este utila in combatereaspasticitatii, prin efectul antalgic si vasodilatator.Ultrasunetele au efect miorelaxant si <strong>de</strong> incalzire atesuturilor, fiind utile in terapia locala a spasticitatii.Procedurile fizicale sunt folosite pe scara larga si seapreciaza ca au o contributie importanta la ameliorareaprognosticului dupa AVC.2. Stimularea electrica functionala implica folosirea unuicurent electric <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>clansarea/efectuarea unor acte motoriifiziologice (mers, control sfincterian, etc) Stimulul electricsuplineste activitatea <strong>de</strong> comanda a sistemului nervos central sieste modulat cu ajutorul unui sistem <strong>de</strong> senzori. Poate fiutilizata <strong>pentru</strong> redobandirea miscarilor si cresterea fortei <strong>de</strong>contractie la membrul superior si inferior. Corectia mersului labolnavii cu AVC poate fi realizata cu dispozitive <strong>de</strong> tipneuroproteze.3. Gimnastica <strong>de</strong> tip aerobic implica folosirea <strong>de</strong> exercitiifizice care vizeaza cresterea rezistentei fizice si a capacitatii<strong>de</strong> efort la pacientii cu <strong>de</strong>ficite usoare sau medii.
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62:
├──────────
- Page 63 and 64:
└──────────
- Page 65 and 66:
│Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68:
│tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70:
│ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72:
│de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74:
intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76:
oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78:
marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80:
│Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82:
Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84:
gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86:
trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88:
- Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
- Page 139: Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de