Folosirea agenţilor fibrinolitici precum si administrareaintratechala a promotorilor fibrinolizei a fost raportată înliteratură; totusi complicaţiile asociate acestor proceduri aucontrabalansat beneficiile obţinute privind prognosticulfuncţional, morbiditatea şi mortalitatea la 6 luni. Studii lascală mică au urmărit în plus efectele scuturării capului, carese presupune că ar ajuta la dizolvarea cheagului. Un studiurecent care a cuprins 230 <strong>de</strong> pacienţi a arătat reducereasemnificativă statistic a <strong>de</strong>ficitului neurologic ischemicpermanent <strong>de</strong> la 8.8% la 2.5%, cu îmbunătăţiri asociate a scaleiRankin modificate. Studii ulterioare sunt necesare.Deşi <strong>tratament</strong>ul pacientilor cu aspirină, enoxaparin şitirilizad a fost dovedit a fi ineficient în îmbunătăţireaprognosticului prin reducerea vasospasmului şi a <strong>de</strong>ficitelorneurologice ischemice tardive, ebselen, agoniştii <strong>de</strong> endothelinşi nitroglicerina s-au arătat a fi promiţătoare. În plus, studiipreliminare asupra rolului statinelor (simvastatin şipravastatin) au sugerat o potenţială reducere a vasospasmului şimortalităţii.În 1984, Zubkov si colaboratorii au <strong>de</strong>scris tehnicile <strong>de</strong>angioplastie cu balon. Ei au <strong>de</strong>scris tehnicile endo<strong>vasculare</strong><strong>pentru</strong> dilatarea mecanică a vaselor spastice cerebrale cuajutorul microcateterelor. Angioplastia cu balon a fost dovedităa fi eficace <strong>pentru</strong> reversibilitatea vasospasmului cerebral lavasele mari, cu pereţi musculari grosi, proximal in timp ceangioplastia nu este eficienta sau sigură la nivelul distal alramurilor perforante dincolo <strong>de</strong> segmentele <strong>de</strong> rangul doi.Teoretic, scopul angioplastiei cu balon este <strong>de</strong> a creşte fluxulsanguin cerebral distal <strong>de</strong> aria stenozată. Deşi au fost făcuteprogrese în domeniul procedurilor intervenţionale, există încăriscuri semnificative asociate cu angioplastia vaselor cerebrale,cum ar fi ocluzia vasului, ruptura vasului, formarea <strong>de</strong> trombi si<strong>de</strong>plasarea clipului anevrismal.Newell şi colaboratorii săi au <strong>de</strong>scris angioplastia <strong>de</strong>stinată<strong>tratament</strong>ului vasospasmului aparut dupa HSA în 1989. Ei au<strong>de</strong>monstrat fezabilitatea, siguranţa şi eficacitatea angiografică.Un numar mare <strong>de</strong> studii indică faptul că angioplastia esteeficienta în reducerea spasmului angiografic şi <strong>de</strong>terminăcreşterea fluxului sanguin cerebral, scă<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ficitului,angioplastia cu balon fiind superioară papaverinei în termenidurabilitatii şi al eficacitatii, <strong>de</strong>si este limitată în cazulpatologiei vaselor mici. Ceea ce nu a fost încă <strong>de</strong>monstratprintr-un studiu prospectiv, randomizat, este ca angioplastiaimbunatateste prognosticul final în managementul vasospasmuluicerebral. A fost studiată <strong>de</strong> asemenea şi problema timpului intraterea vasospasmului cerebral. Rosenwasser et al. a raportat căterapia precoce, probabil administrata in primele doua ore, arputea fi avantajoasă în termeni <strong>de</strong> îmbunătăţire nu numaiangiografică ci si imbunătăţire clinică susţinută. Johnston afăcut o analiză asupra efectului terapiei endo<strong>vasculare</strong> si atimpului spitalizarii asupra prognosticului anevrismelorcerebrale. Analiza a <strong>de</strong>monstrat ca pacientii tratati cu
angioplastie <strong>pentru</strong> vasospasmul cerebral au prezentat o reducere<strong>de</strong> 16% a riscului mortii intraspitalicesti in comparatie cuinstitutiile in care nu a existat aceasta posibilitate.O dată cu îmbunătăţirea tehnicilor <strong>de</strong> microcateterizare şiavansarea tehnicilor supraselective din ultima <strong>de</strong>cadă, a <strong>de</strong>venitposibilă cateterizarea selectivă a vaselor cerebrale <strong>de</strong> ordinulal treilea şi al patrulea precum şi administrarea unor doze mari<strong>de</strong> vasodilatatoare cum ar fi papaverina în vasele care nu pot fitratate prin angioplastie cu balon. Infuzia <strong>de</strong> vasodilatatoare inmod supraselectiv şi lent a fost raportată a reduce riscurileasociate cu meto<strong>de</strong>le mai vechi, inclusiv <strong>de</strong>primarea trunchiuluicerebral, hipotensiunea, agravarea vasospasmului, crizeleepileptice, stopul respirator, hemipareza tranzitorie şihipertensiunea intracraniană. Dozele <strong>de</strong> papaverină raportate înliteratură sunt infuzate la o concentratie <strong>de</strong> 3 mg/mL la 6 - 9L/min până la o doză totală <strong>de</strong> 300 mg per teritoriu vascular.Este recomandata insistent monitorizarea presiunii intracranieneprecum şi a altor parametri fiziologici şi neurofiziologici.Folosirea papaverinei intraarterial a fost raportata <strong>de</strong> cătreKassell şi colaboratorii săi; studiul lor a indicat la un numărmici <strong>de</strong> pacienţi îmbunâtâţirea angiografică a reversibilitatiivasospasmului şi o îmbunătăţire clinică <strong>de</strong> 50%. Oricum, în altestudii făcute <strong>de</strong> Polin si colaboratorii la un subset <strong>de</strong> pacienţitratat cu tirilazad, <strong>de</strong>şi papaverina a <strong>de</strong>terminatreversibilitatea angiografică a vasospasmului cerebral, nu a fostnici o corelaţie între severitatea spasmului, timpul în care afost făcută intervenţia, doza <strong>de</strong> papaverină sau doza drogului înstudiu,. Verapamilul şi alţi blocanţi ai canalelor <strong>de</strong> calciu aufost utilizate din ce în ce mai mult, însă cu rezultate excelenteanecdotice. Deşi aceste medicamente par a fi mai sigure <strong>de</strong>câtpapaverina, până în prezent nu a fost <strong>de</strong>monstrată utilitatea lor.Există numeroase date în literatură în care este raportatacombinarea angioplastiei cu balon si a infuziei <strong>de</strong>vasodilatatoare în <strong>tratament</strong>ul vasospasmului distal <strong>de</strong> vaselecare pot fi tratate prin angioplastie mecanică. Oricum, nu existărapoarte care să indice faptul că cele 2 <strong>tratament</strong>e aplicateîmpreună sunt superioare în termeni <strong>de</strong> prognostic. Complicatiamajoră asociată cu administrarea <strong>de</strong> papaverină estehipertensiunea intracraniană. Toate rapoartele indica faptul căpresiunea intracraniana poate fi controlată cu hiperventilaţie <strong>de</strong>durata scurtă, manitol, barbiturice şi/sau drenaj ventricular.Rata complicatiilor majore a fost raportată la 2% - 5%.Managementul vasospasmului cerebral:Rezumat si recomandariNimodipina administrată oral este indicată <strong>pentru</strong> reducereaprognosticului nefavorabil legat <strong>de</strong> HSA anevrismala (Clasa I,Nivel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă A). Valoarea altor antagoniti <strong>de</strong> calciu,administraţi oral sau intravenos rămâne nesigură.Tratamentul vasospasmului cerebral începe cu managementulprecoce al anevrismului rupt, şi, în majoritatea cazurilor,menţinerea unui volum <strong>de</strong> sânge circulant normal, evitarea
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62:
├──────────
- Page 63 and 64:
└──────────
- Page 65 and 66:
│Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68:
│tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70:
│ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72:
│de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74:
intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76:
oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78:
marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80:
│Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82:
Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133: - 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de