În plus, evolutia în zilele 14 şi 90 a fost similara. Egge şicolaboratorii săi au făcut şi ei un studiu prospectiv randomizat(n = 32 pacienţi) <strong>pentru</strong> a lua in consi<strong>de</strong>rare expansionareavolemica profilactica şi terapia hiperdinamica administrateînaintea <strong>de</strong>butului simptomelor; 16 pacienţi au primit terapiehipervolemică iar restul terapie normovolemică. Toţi pacienţii aufost monitorizaţi minimum 12 zile şi urmăriţi prin "single-photonemission CT" şi observaţie clinică. Aceşti cercetători nu auobservat nici ei diferenţe între cele doua grupuri privindvasospasmul cerebral monitorizat clinc, la examenul TCD sau prinmonitorizarea FSC. Urmărirea clinică a pacienţilor timp <strong>de</strong> 1 an,conform Glasgow Coma Scale, nu a <strong>de</strong>monstrat nici o diferenţăsemnificativă între cele 2 grupuri. In timpul studiului Mai mult,costurile au fost mai mari şi complicaţiile au fost mai frecventeîn cadrul grupului care a primit terapie hiperdinamică. Luateimpreuna toate aceste date rezultate din cele 2 mici studiiprospective, randomizate, unicentrice, indică faptul că esterecomandabilă evitarea hipovolemiei, însă nu există evi<strong>de</strong>nţe<strong>pentru</strong> utilitatea terapiei hiperdinamice profilactice.Totuşi, datorită faptului că aceste studii mici, prin lipsaputerii statistice, nu au avut abilitatea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>tectaîmbunătăţiri mici, multe centre din America <strong>de</strong> Nord continua sasusţina expansiunea volumetrică profilactică, cu rol <strong>de</strong> aîmbunătăţi fluxul sanguin cerebral, existând multe rapoarteştiinţifice care susţin implantarea fie <strong>de</strong> catetere în arterapulmonară <strong>pentru</strong> a maximiza randamentul cardiac şi in<strong>de</strong>xulcardiac, fie <strong>de</strong> catetere venoase centrale la pacienţii fără boalăcardiacă preexistentă. Mizuno şi colaboratorii săi au raportatdate <strong>de</strong>spre terapia hiperdinamica profilactica si HTA si auobservat valori stabile ale FSC in primele trei săptămâni dupaHSA.Darby şi colaboratorii săi au observat ca hipertensiuneaindusă <strong>de</strong> dopamină a <strong>de</strong>terminat creşterea fluxului sanguincerebral în teritoriile ischemice neinfarctizate fără a produce ocreştere a fluxului sanguin cerebral global mediu. Astfel, <strong>de</strong>şipare relativ sigur faptul că hipertensiunea arterială indusăpoate fi extrem <strong>de</strong> utilă <strong>pentru</strong> reversibilitatea <strong>de</strong>ficitelor <strong>de</strong>jaapărute, datele în sprijinul ipotezei că hipertensiuneaprofilactică sca<strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nţa spasmului simptomatic sunt maipuţine. Deoarece iniţierea terapiei hemodinamice este asociată curiscuri semnificative, inclusiv posibilitatea insuficienţeicardiace, a tulburărilor electrolitice, a e<strong>de</strong>mului cerebral, adiatezelor hemoragice rezultate din diluţia factorilor <strong>de</strong>coagulare, a potenţialelor rupturi ale anevrismelor neruptenesecurizate (rar), se concluzioneaza că terapia hemodinamicăprofilactică necesită încă studii înainte <strong>de</strong> a fi aplicată <strong>de</strong>rutină.Comparativ cu hipervolemia şi hipertensiunea, hemodiluţia aprimit in mod direct mai puţină atenţie, Majoritatea pacienţilorprezintă o relativă hemodiluţie datorită pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> sânge dintimpul procedurilor şi expansiunii volemice, mulţi cercetătorifiind <strong>de</strong> părere că este i<strong>de</strong>ala o valoare a hematocritului <strong>de</strong> 0.28
- 0.32. Totuşi, studii recente au pus la îndoială faptul căscă<strong>de</strong>rea intenţionată a hematocritului până la un astfel <strong>de</strong> niveleste benefică. Ekelund şi colaboratorii săi au arătat într-un micstudiu unicentric că si hemodiluţia izovolemică creste fluxulsanguin cerebral global pe seama reducerii semnificative acapacităţii <strong>de</strong> livrare a oxigenului, iar hemodiluţiahipervolemică sca<strong>de</strong> ambii parametrii. Astfel, <strong>de</strong>şi scă<strong>de</strong>reaintenţionată a hematocritului poate fi dăunătoare, tot mai multedate rezultate din studii prospective unicentrice sugereazăfaptul că transfuziile ar putea fi un predictor in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>prognostic nefavorabil. Conform acestei concluzii se poate <strong>de</strong>ducecă există prea puţine informaţii asupra hemodiluţiei <strong>pentru</strong> aputea face recomandări generale <strong>pentru</strong> flebotomia terapeutică sautransfuzii la pacienti in general.Este imperativa evitarea insultelor metabolice si sistemicecum ar fi hiperglicemia, acidoza, fluctuaţiile electroliţilor,hipoxia, hipertermia şi tratarea agresivă a potenţialelorepisoa<strong>de</strong> septice; toate acestea sunt extrem <strong>de</strong> importante înmanagerierea vasospasmului cerebral şi a potenţialului sau <strong>pentru</strong>leziuni cerebrale ischemice ireversibile. Mayer şi colaboratoriisăi au raportat că, la 43 <strong>de</strong> pacienţi cu HSA care au fost trataţicu flui<strong>de</strong> după diverse protocoale, albumina 5% probabil a ajutatîn prevenirea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> sodiu şi flui<strong>de</strong> asociat cu pier<strong>de</strong>reaneurogena <strong>de</strong> sare. De asemenea, în cadrul acestui grup, febra afost găsită a fi un factor in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>pentru</strong> un prognosticnefavorabil, însă nu există trialuri prospective <strong>de</strong>finitive caresă susţină aceste recomandări <strong>de</strong> bun simţ. Acelaşi lucru poate fispus şi <strong>de</strong>spre hiperglicemie, în ciuda faptului că existărecomandări <strong>de</strong> tip Clasa I privind beneficiile insulineiperfuzabile într-o populaţie mixtă <strong>de</strong> terapie intensivă. Oexcepţie o reprezinta magneziemia. Hipomagneziemia pare a fifrecventa după HSA, fiind asociată atat cu un prognostic prostcat si cu prezenta vasospasmului. Mai mult, un studiu placebolarg controlat privind infuzia intravenoasa continua timp <strong>de</strong> 14zile (64 mmol x L^-1 x d^-1) pare a sugera faptul că magneziul arputea reduce ischemia cerebrală tardivă cu 34%. Prognosticulnefavorabil după 3 luni a fost redus cu 23%, riscul relativ<strong>pentru</strong> un prognostic pozitiv a fost 3.4 (95% CI, 1.3 to 8.9) lapacienţii trataţi. Aceste date indică necesitatea unui trial larg<strong>de</strong> fază III.Blocanţii canalelor <strong>de</strong> calciu, în particular nimodipina, aufost aprobaţi spre folosire în SUA pe baza raportării iniţiale areducerii morbidităţii şi îmbunătăţirii prognosticului la aceştipacienţi. Oricum, reducerea mortalitatii si imbunatatireaprognosticului se pot datora mai mult protecţiei cerebrale <strong>de</strong>câtefectului asupra vascularizaţiei cerebrale, întrucât nu a fost<strong>de</strong>monstrată reducerea angiografică a vasospasmului la pacienţiicare au primit acest medicament. Interesant, administrareanicardipinei, un preparat intravenos similar blocantului <strong>de</strong>calciu <strong>de</strong> tip L, a arătat reducerea cu 30% a vasospasmului, însănu şi îmbunătăţirea prognosticului.
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62:
├──────────
- Page 63 and 64:
└──────────
- Page 65 and 66:
│Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68:
│tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70:
│ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72:
│de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74:
intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76:
oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78:
marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80:
│Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de