Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

intraparenchimatos de mari dimensiuni ce exercita efect de masava pleda pentru efectuarea operatiei deschise pentru a scadeapresiunea intracraniana prin evacuarea chirurgicala ahematomului. Din contra, un scor neurologic mic sau semne de edemcerebral important fara efect de masa pot creste riscurileevacuării chirurgicale dar influenţează mai puţin terapiaendovasculară. Strategiile combinate care implică embolizarea cuspire a anevrismului şi decompresia chirugicală a edemului sauhemoragiei cerebrale pot fi utilizate cu succes.Evoluţia tehnologicaare sanse sa modifice procentul deanevrisme ce pot fi tratate prin tehnici endovasculare.Introducerea spirelor cu forme complexe şi structuritridimensionale, spirelor "ultrasoft", tehnicii polimerilorlichizi, spirelor bioactive sau tapetate, dezvoltarea tehnicilorcu balonaş, precum si stenturile intravasculare care să mentinaocluzia realizata prin embolizare cu spire, sunt exemple aleimbunatatirilor ce au extins aplicabilitatea embolizarii cuspire. Noile tehnici adjuvante ar putea prezenta şi riscuriprocedurale mai mari ce pot influenta rezultatul final.Atât experienţa medicului curant cât şi a instituţiei suntfactori de impact asupra rezultatului, aşa cum s-a discutatanterior. Abordul endovascular de embolizare se imbunătăţeşteodata cu experienţa medicului, [272] cu reducerea semnificativă acomplicaţiilor procedurale după primele 5 intervenţii, cel puţinin programele intensive de instruire academică. [315] Selecţiaadecvată a candidaţilor pentru embolizarea cu spire pe caleendoluminala reprezintă un proces complex care implică integrareainformaţiei despre starea medicala a pacientului,caracteristicile anevrismului, evoluţia echipamentului si atehnicii disponibile şi experienţa si îndemânarea medicilordisponibili.Repermeabilizarea anevrismului dupa embolizare cu spire nueste o raritate si poate surveni chiar si in cazul anevrismelorce par complet ocluzionate dupa tratamentul initial. [271,280]Embolizarea suplimentara este frecvent posibilă şi uneorichiar necesară pentru a preveni cresterea anevrismului si opotentiala HSA. Urmărirea imagistică postoperatorie oferaposibilitatea de a identifica anevrismele tratate incompletinaintea aparitiei unei HSA sau a altor simptome care apar, şicare trebuie implicit considerate în cazul incompleteiocluzionari a anevrismului. Un număr variabil de anevrismenecesită tratament suplimentar ulterior embolizării cu spire.Când coilingul complet al nidusului prin tehnica endovasculara nueste realizabil, poate fi indicata intervenţia chirurgicaladeschisa.Sunt puţine date disponibile pentru a stabili momenteleoptime pentru reevaluarea imagistica postoperatorie. Dupăocluzionarea totală cel puţin aparentă, mulţi medici curanţistabilesc reevaluarea ulterioară prin angiografie la 6 lunipostoperator şi reevaluările urmatoare se bazează pe aspectulanevrismului din imaginile obţinute. Într-un studiu recent a 501anevrisme ale 466 pacienţi care au fost urmariţi postoperator mai
mult de 1 an, recidiva anevrismului a fost evidenţiată în 33.6%dintre ei şi a apărut la un interval mediu de 12.3 luni dupătratamentul endovascular. Aproximativ 50% dintre recurenţe nu arfi fost descoperite printr-un program de urmarire angiografica la6 luni dupa tratament, prin urmare se considera obligatoriemonitorizarea pe termen lung a nidusurilor tratate prin metodeendovasculare. [17] Dacă ocluzia anevrismului este incompletăeste necesara o monitorizare imagistică postoperatorie maifrecventa.Angiografia pe cateter a fost metoda imagistica preferatapentru monitorizare după embolizarea cu spire. Avand in vedereriscul scazut al complicaţiilor permanente postangiografie(recent estimat la
Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62:
├──────────
Page 63 and 64:
└──────────
Page 65 and 66:
│Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68:
│tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119: demonstrarea eficacităţii necesit
Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare