Ghid de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

intraparenchimatos de mari dimensiuni ce exercita efect de masava pleda pentru efectuarea operatiei deschise pentru a scadeapresiunea intracraniana prin evacuarea chirurgicala ahematomului. Din contra, un scor neurologic mic sau semne de edemcerebral important fara efect de masa pot creste riscurileevacuării chirurgicale dar influenţează mai puţin terapiaendovasculară. Strategiile combinate care implică embolizarea cuspire a anevrismului şi decompresia chirugicală a edemului sauhemoragiei cerebrale pot fi utilizate cu succes.Evoluţia tehnologicaare sanse sa modifice procentul deanevrisme ce pot fi tratate prin tehnici endovasculare.Introducerea spirelor cu forme complexe şi structuritridimensionale, spirelor "ultrasoft", tehnicii polimerilorlichizi, spirelor bioactive sau tapetate, dezvoltarea tehnicilorcu balonaş, precum si stenturile intravasculare care să mentinaocluzia realizata prin embolizare cu spire, sunt exemple aleimbunatatirilor ce au extins aplicabilitatea embolizarii cuspire. Noile tehnici adjuvante ar putea prezenta şi riscuriprocedurale mai mari ce pot influenta rezultatul final.Atât experienţa medicului curant cât şi a instituţiei suntfactori de impact asupra rezultatului, aşa cum s-a discutatanterior. Abordul endovascular de embolizare se imbunătăţeşteodata cu experienţa medicului, [272] cu reducerea semnificativă acomplicaţiilor procedurale după primele 5 intervenţii, cel puţinin programele intensive de instruire academică. [315] Selecţiaadecvată a candidaţilor pentru embolizarea cu spire pe caleendoluminala reprezintă un proces complex care implică integrareainformaţiei despre starea medicala a pacientului,caracteristicile anevrismului, evoluţia echipamentului si atehnicii disponibile şi experienţa si îndemânarea medicilordisponibili.Repermeabilizarea anevrismului dupa embolizare cu spire nueste o raritate si poate surveni chiar si in cazul anevrismelorce par complet ocluzionate dupa tratamentul initial. [271,280]Embolizarea suplimentara este frecvent posibilă şi uneorichiar necesară pentru a preveni cresterea anevrismului si opotentiala HSA. Urmărirea imagistică postoperatorie oferaposibilitatea de a identifica anevrismele tratate incompletinaintea aparitiei unei HSA sau a altor simptome care apar, şicare trebuie implicit considerate în cazul incompleteiocluzionari a anevrismului. Un număr variabil de anevrismenecesită tratament suplimentar ulterior embolizării cu spire.Când coilingul complet al nidusului prin tehnica endovasculara nueste realizabil, poate fi indicata intervenţia chirurgicaladeschisa.Sunt puţine date disponibile pentru a stabili momenteleoptime pentru reevaluarea imagistica postoperatorie. Dupăocluzionarea totală cel puţin aparentă, mulţi medici curanţistabilesc reevaluarea ulterioară prin angiografie la 6 lunipostoperator şi reevaluările urmatoare se bazează pe aspectulanevrismului din imaginile obţinute. Într-un studiu recent a 501anevrisme ale 466 pacienţi care au fost urmariţi postoperator mai