Ghid de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

transporturilor inutile în cadrul spitalului. Serviciile deimagistică cerebrală trebuie să fie amplasate în apropiereaunităţii de urgenţe neurovasculare sau a departamentul deurgenţă, iar pacienţii cu AVC-acut trebuie să aibă accesprioritar la aceste servicii [90].Neuroradiologii trebuie şi ei anunţaţi cât de curând posibil[90]. Într-un studiu finlandez, întârzierile intraspitaliceşti aufost reduse semnificativ prin mutarea aparatului de tomografiecomputerizată lângă departamentul de urgenţă şi prinimplementarea unui sistem de prenotificare [95]. Trombolizatrebuie iniţiată în camera de tomografie sau într-o locaţiearopiată acesteia. În final, arteriografia trebuie să fieaccesibilă atunci când tratamentul endovascular este indicat.Protocoale tipărite de îngrijire a pacienţilor cu AVC acuttrebuie să fie disponibile. Centrele care utilizează astfel deprotocoale au o rată mai mare de utilizare a trombolizei [93].Implementarea unor scheme de îmbunătăţire continuă a calităţiiîngrijirilor poate diminua întârzierile intraspitaliceşti [81,103]. E necesară definirea şi măsurarea unor indicatori decalitate a îngrijirii pentru fiecare instituţie, indicatori ce aufost de curând elaboraţi pentru reţele regionale sau naţionale deîngrijiri. Un minimum constă în monitorizarea timpului scurs dela sosirea pacientului la departamentul de urgenţă până laefectuarea examenului imagistic, cât şi a timpului scurs întresosirea pacientului cu AVC şi instituirea tratamentului.Deşi doar o mică parte din pacienţii cu AVC acut se prezintăîntr-o stare iminent ameninţătoare de viaţă, mulţi dintrepacienţi au tulburări fiziologice sau comorbidităţisemnificative. Semnele şi simptomele care pot prezice eventualecomplicaţii ulterioare cum sunt infarctul cerebral masiv,sângerarea sau un AVC recurent, precum şi condiţiile medicale cumsunt criza hipertensivă, coexistenţa infarctului miocardic,pneumonia de aspiraţie, insuficenţa cardiacă sau renală trebuierecunoscute cât mai rapid.Severitatea AVC-ului trebuie să fie evaluată de personalinstruit, utilizând scala NIHSS (National Institutes of HealthStroke Scale) [104].Examinarea iniţială trebuie să includă:- Observarea respiraţiei şi a funcţiei pulmonare- Semne precoce de disfagie, preferabil cu ajutorul unorteste de evaluare validate [105]- Evaluarea bolii cardiace concomitente- Evaluarea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac- Determinarea saturaţiei arteriale a oxigenului utilizândpulsoximetria în infraroşu atunci când este posibilSimultan trebuie prelevate probe biologice pentru analizelede biochimie a sângelui, glicemie, coagulogramă şi hemoleucogramăşi trebuie montată o linie de abord venos. Examinarea clinicătrebuie completată cu un istoric medical care să includă factoriide risc pentru AVC, boli cardiace, medicaţie asociată, afecţiunicare predispun la complicaţii hemoragice şi semne ale unorafecţiuni care mimeazş AVC-ul. Un istoric de consum de droguri