Ghid de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

demonstrarea eficacităţii necesită urmărirea pe termen lung atâta rezultatelor clinice cît şi a celor angiografice. Un raportrecent sugerază ca angioRM-ul folosind gadolinium ca substanţa decontrast poate reprezenta o alternativă la cateterizareaangiografica pentru urmarirea evoluţiei. Monitorizarea cuajutorul angiografiei poate evidenţia recurenţa ulterioară aanevrismelor si poate facilita tratarea acestora înainte sădevină simptomatice. Riscurile, costurile şi incovenientulangiografiilor seriate şi ale tratamentului trebuie luati incalcul pentru aprecierea eficacitătii metodelor endovasculare.Deşi gradul obliterării anevrismale nu pare sa fie neaparatdirect proportional cu riscul de hemoragie post tratament, totusireprezintă un obiectiv important atât pentru tratamentulendovascular de embolizare cu spire cât şi pentru metoda declipping chirurgical al anevrismului.Din cauza morfologiei lor, anevrismele arterei cerebralemedii sunt dificil de rezolvat prin embolizarea cu spire, iarrezultatele intervenţiei chirurgicale pentru acestea suntsuperioare comparativ cele pentru alte localizări. Pe de altăparte, anevrismele circulaţiei posterioare sunt frecvent maidificil de tratat chirurgical, şi studiile observaţionalecomparative au remarcat rezultate superioare ale embolizări încazul acestor locaţii. Anevrismele segmentului cavernos şi celede la nivelul arterei carotide interne sunt de asemenea dificilde tratat chirurgical dar pot fi tratate relativ usor prinembolizare cu spire, ambele metode de tratament determinândreducerea simptomelor de compresiune.Dimensiunea crescuta a anevrismului a fost asociata cu unrisc crescut al complicaţiilor si de asemenea cu o sansa mai marede ocluzie incompleta. În meta-analiza realizată de Raaymakers şicolab, riscul de disabilitate şi mortalitate în cazulanevrismelor gigant (>25 mm diametru) a fost evidenţiat şi printehnici endovasculare. Aşa cum a fost descris mai sus,ocluzionarea completă a anevrismelor este mult mai puţinprobabila în cazul anevrismelor mari cu pedicul larg, siembolizări repetate sunt necesare în cadrul perioadei deurmărire. Anevrismele foarte mici, cum sunt cele cu diametru < 2sau 3 mm pot fi dificil de tratat din punct de vedere tehnic prinembolizarea cu spire iar ruperea lor intraoperatorie poate fimult mai frecventă; totusi nu există studii comparative care săevalueze impactul dimensiunii asupra rezultatului.În cateva studii, dimensiunea pediculului anevrismului areprezentat un factor independent de predictibilitate a reusiteiocluziei complete şi a recureţei post embolizare, mai ales cand afost considerata in asociere cu marimea anevrismului. [296-299]Diametrul pedicular >5 mm si raportul dintre acesta si diametrulmaxim al anevrismului cu valoare