terapia antifibrinolitica <strong>de</strong> preventie a resangerarii ar trebuiluata in consi<strong>de</strong>rare in anumite situatii, <strong>de</strong> exemplu la pacientiicu risc scazut <strong>de</strong> vasospasm sau/si cu efect benefic <strong>de</strong>temporizare a operatiei. (Clasa IIb, Nivel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă B)Meto<strong>de</strong> chirurgicale si endo<strong>vasculare</strong> <strong>pentru</strong> <strong>tratament</strong>ulanevrismului cerebral rupt.In 1991, Guglielmi si colaboratorii [252] au <strong>de</strong>scris tehnicaocluziei anevrismale pe cale endovasculara folosind spire <strong>de</strong>platina <strong>de</strong>tasabile electrolitic (spirele <strong>de</strong>tasabile Guglielmi).Acestea sunt introduse direct in anevrism printr-unmicrocateter si <strong>de</strong>tasate <strong>de</strong> un fir ghidaj din otel inoxidabilfolosind un curent electric. Anevrismul este umplut cu mai multespire, care induc tromboza, excluzand astfel anevrismul dincirculatie. Pe masura ce experienta clinica cu aceasta tehnica acrescut si s-au facut progrese tehnologice in <strong>de</strong>sign-ul spirelorsi in meto<strong>de</strong>le auxiliare, <strong>tratament</strong>ul endovascular a fost folositdin ce in ce mai frecvent. S-au raportat rezultate superioare inspitalele care dispun <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> endo<strong>vasculare</strong>. [102,117,118,253]Totusi, chiar in aceste centre, folosirea meto<strong>de</strong>lor variazalarg ; unele centre folosesc clipuri chirurgicale doar incazurile care nu se preteaza la abord endovascular, altelepractica acest abord doar in 1% din cazurile tratate sau doarcand sunt intrunite anumite criterii angiografice.Riscul procedural al coilingului endovascular a fost revizuitintr-o metaanaliza a seriilor <strong>de</strong> cazuri publicate intre ianuarie1990 si martie 1997, incluzand 1256 <strong>de</strong> pacienti. S-a constatatperforarea anevrismului la 2,4% din pacienti si complicatiiischemice la 8,5%; complicatiile procedurale au fost permanentein 3,7% din cazuri. Prognosticul dupa HSA e dat in primul rand <strong>de</strong>severitatea sangerarii initiale, interferand cu interpretareaimpactului riscului procedural asupra rezultatului clinic final.Efectul complicatiilor procedurale ale meto<strong>de</strong>lor endo<strong>vasculare</strong> sichirurgicale <strong>de</strong>schise auspra rezultatului clinic e <strong>de</strong>scris maiclar in studiile asupra <strong>tratament</strong>ului anevrismelor nerupte. Instudiul recent publicat - International Study of UnrupturedIntracranial Aneurysms [257] - mortalitatea procedurala la 30 <strong>de</strong>zile dupa coiling a fost <strong>de</strong> 2.0%, iar dizabilitatea 7,4%. Instudiul ISAT, recent publicat, nu au fost raportate complicatiiprocedurale, dar la 2 luni dupa metoda endovasculara,mortalitatea si dizabilitatea combinate au fost <strong>de</strong> 25,4%.Desigur, acest numar combina morbiditatea si mortalitateahemoragiei cu cea a <strong>tratament</strong>ului.Eficacitatea procedurala <strong>pentru</strong> <strong>tratament</strong>ul anevrismelorintracraniene e <strong>de</strong>terminata <strong>de</strong> 2 factori : rata resangerarii sirata recidivei angiografice a anevrismului tratat. Mai multestudii <strong>de</strong> caz au documentat frecventa HSA dupa embolizarea cuspire a anevrismelor rupte. Sapte serii <strong>de</strong> cazuri au inclusanevrisme rupte din toate localizarile si au oferit informatiia<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong> a estima riscul anual <strong>de</strong> recurenta a rupturii.[259-265] Daca rezultatele acestor serii <strong>de</strong> cazuri se combina, orata <strong>de</strong> recidiva tardiva a ruperii anevrismale <strong>de</strong> 0,9%/an poate
fi estimata dupa embolizarea endovasculara a anevrismelor ruptecu variate localizari. Un studiu recent pe 431 <strong>de</strong> pacienti lacare s-a practicat coiling <strong>pentru</strong> anevrism rupt, a raportat orata <strong>de</strong> resangerare <strong>de</strong> 1,4% cu mortalitate <strong>de</strong> 100%. [265] Acelasistudiu a raportat resangerari la 2 pacienti cu obliterareangiografica completa. Studiul ISAT, singurul studiu randomizatcare a comparat terapia endovasculara cu clippingul chirurgical,a raportat o rata a resangerarilor la 1 an <strong>de</strong> 2,9% <strong>pentru</strong>anevrismele tratate endovascular. Mai recent, un studiusponsorizat <strong>de</strong> Boston Scientific a folosit interviuri telefonicesi baze <strong>de</strong> date publice <strong>pentru</strong> a <strong>de</strong>termina numarul resangerarilortardive la pacientii la care s-a practicat coiling in 9 centremari din vestul SUA intre 1996 si 1998. Desi nu e clar ce procentdintre pacienti a fost contactat <strong>de</strong> fapt, se pare ca toateresangerarile au aparut in primele 12 luni dupa <strong>tratament</strong>, si caper total resangerarea a fost mai frecventa <strong>de</strong>cât la pacientiitratati chirurgical.Patru alte studii au oferit informatii <strong>de</strong>spre hemoragia dupaembolizarea cu spire a anevrismelor rupte din circulatiaposterioara. Intr-un studiu pe 34 <strong>de</strong> pacienti cu ruptura <strong>de</strong>anevrism bazilar distal, a existat o singura recidiva a rupturiila un anevrism incomplet ocluzionat, la o urmarire <strong>de</strong> 74,8 anipacient,ceea ce corespun<strong>de</strong> la o rata <strong>de</strong> 1,3% pe an. In altstudiu pe 61 <strong>de</strong> pacienti, urmariti 1,1 ani dupa <strong>tratament</strong> s-aconstatat o rata <strong>de</strong> recidiva a rupturii <strong>de</strong> 2,9% pe an. Un studiucare a inclus 104 pacienti cu anevrism rupt in circulatiaposterioara a documentat o recidiva anuala <strong>de</strong> 0,9%. Un studiurestrâns pe 23 <strong>de</strong> pacienti nu a observat re-rupturi in cursulunei urmariri <strong>de</strong> ~24 <strong>de</strong> ani pacient. Daca se combina rezultateleacestor studii, se estimeaza o rata anuala <strong>de</strong> recidiva a rupturii<strong>de</strong> 1,4%, la anevrismele din circulatia posterioara tratate cucoiling endovascular.O parte dintre studiile ce au raportat HSA pe perioadadispensarizării post intervetionale nu au precizat duratadispensarizarii iar altele nu au diferentiat intre anevrismelerupte sau nerupte la momentul interventiei terapeutice.Calcularea ratei <strong>de</strong> resângerare in condiţiile diversitătiiacestor studii este imposibila din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re statistic.Dovezile acumulate incrimină mai mulţi factori care contribuie larefacerea anevrismului sau sau la recidivarea hemoragiei după<strong>tratament</strong>ul endovascular. Cei mai importanti ţin <strong>de</strong> dimensiunileşi forma anevrismului şi <strong>de</strong> antecedntele HSA din anevrismulrespectiv. Intr-un studiu <strong>de</strong> cohortă al anevrismelor cu mai mult<strong>de</strong> 2 cm diametru, rupte anterior <strong>tratament</strong>ului, s-a constatat oreruperea la o urmarire <strong>de</strong> 36 <strong>de</strong> ani-pacient, corespunzând uneirate anuale <strong>de</strong> recidiva <strong>de</strong> 2.7%. In alt articol, riscul anual <strong>de</strong>hemoragie a fost 1.8 % raportat după coiling efectuat intr-oserie <strong>de</strong> anevrisme rupte şi nerupte. Diametrul anevrismului afost un factor important <strong>de</strong> predicţie <strong>pentru</strong> riscul <strong>de</strong>resângerare, acesta fiind <strong>de</strong> 33% <strong>pentru</strong> cele gigant, 4% <strong>pentru</strong>cele <strong>de</strong> dimensiuni mari, si nici un anevrism <strong>de</strong> mici dimensiuninu a resangerat într-un interval <strong>de</strong> aproximativ 3.5 ani <strong>de</strong>
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62:
├──────────
- Page 63 and 64:
└──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de