evaluatorii nu au fost studiate suficient. Desi alegerea uneianumite scale e controversata, se recomanda evaluarea pacientilorcu una din aceste scale in UPU si consemnarea acestor date.[150,239] Daca la spitalul ce ofera ingrijirile <strong>de</strong> urgenta nuexista personal experimentat in managementul pacientilor cu HSA,aceste cazuri ar trebui transportate expeditiv in unitaticorespunzatoare.Evaluarea <strong>de</strong> urgenta si ingrijirea preoperatorie: Rezumat sirecomandariStadializarea <strong>de</strong>ficitului neurologic folosind una dintrescalele acceptate poate fi utila in triajul si estimareaprognosticului pacientilor. (Clasa IIa, Nivel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă B)In acest moment nu exista un protocol standardizat <strong>pentru</strong>evaluarea in UPU a pacientilor cu cefalee sau alte simptome carepot sugera HSA, si probabil este necesara elaborarea unuiasemenea protocol. (Clasa IIa, Nivel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă C)Masuri medicale <strong>pentru</strong> prevenirea resangerarii dupa HSARepausul la pat face parte din protocolul <strong>de</strong> <strong>tratament</strong> alHSA, urmarind sa reduca riscul <strong>de</strong> resangerare. In ciuda faptuluica este inclus persistent in protocoalele <strong>de</strong> <strong>tratament</strong>, simplulrepaus nu reduce riscul <strong>de</strong> resangerare. El poate fi inclus ca ocomponenta a unei strategii terapeutice mai ample, insotit <strong>de</strong>masuri mai eficiente.Pana la ora actuala, nu exista studii bine controlate care sadove<strong>de</strong>asca daca controlul TA in HSA acuta influenteaza riscul <strong>de</strong>resangerare. O analiza retrospectiva a constatat o rata mai mica<strong>de</strong> resangerare la pacientii tratati cu medicatieantihipertensiva, dar valorile tensiunii arteriale au fost maimari chiar si dupa <strong>tratament</strong> in grupul tratat. [143] Alternativ,exista teorii care sustin ca riscul <strong>de</strong> resangerare se coreleazamai <strong>de</strong>graba cu variatiile tensiunii arteriale <strong>de</strong>cât cu valoareaabsoluta a tensiunii [245]; un studiu a constatat cresteri ale TAinainte <strong>de</strong> resangerare. [141] Intr-un studiu retrospectiv al 179pacienti internati in primele 24 <strong>de</strong> ore <strong>de</strong> la HSA, 17% au suferitresangerare care a fost asociata cu o TA sistolica <strong>de</strong> peste150mmHg. Interpretarea acestei constatari este ingreunata <strong>de</strong>observatia ca TA este mai mare in prima perioada dupa HSA, la felcu inci<strong>de</strong>nta resangerarii. Alt studiu a raportat o rata aresangerarii <strong>de</strong> 13,6% in ambulanta sau spital, cu un varf <strong>de</strong>inci<strong>de</strong>nta in primele 2 ore. Resangerarea a fost mai frecventa ingrupul cu tensiunea arteriala sistolica mai mare <strong>de</strong> 160mmHg. Altstudiu retrospectiv <strong>de</strong> proportii a raportat o rata <strong>de</strong> resangerare<strong>de</strong> 6,9% dupa internare, dar fara nici o corelatie cu tensiuneaarteriala. [247] Interpretarea rezultatelor acestor studii estelimitata <strong>de</strong> variabilitatea perioa<strong>de</strong>o <strong>de</strong> observatie si <strong>de</strong>folosirea diferita a antihipertensivelor, totusi in toatecazurile s-a incercat repararea anevrismului in primele 24 <strong>de</strong> ore<strong>de</strong> la internare. Cand tensiunea arteriala este crescuta, suntindicate medicamente cu administrare IV continua, cu duratascurta <strong>de</strong> actiune, cu un raspuns previzibil in functie <strong>de</strong> doza sicu un profil favorabil <strong>de</strong> siguranta. Pentru a sca<strong>de</strong>a tensiunea
arteriala nicardipina, labetalolul si esmololul in<strong>de</strong>plinesc celmai bine <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>ratele <strong>de</strong> mai sus. Este normala evitareanitroprusiatului <strong>de</strong> sodiu in majoritatea urgentelor neurologice,datorita tendintei <strong>de</strong> crstere a presiunii intracraniene si <strong>de</strong>toxicitate la infuzii prelungite.Rolul terapiei antifibrinolitice in preventia resangerarii afost studiata inca din 1967. Dintre 30 <strong>de</strong> studii publicate, doarjumatate au fost randomizate si controlate, 11 avand randomizareacceptabila. Adams si colaboratorii [242] au revizuit experientaantifibrinolitica din 3 studii (doua randomizate si unulprospectiv in faza IV), constatand o reducere semnificativa aresangerarii intre pacientii tratati comparativ cu subiectiinetratati. Totusi, aproape o treime din cei tratati s-au agravatla 14 zile comparativ cu internarea. Un studiu multicentric,randomizat, dublu-orb, placebo controlat, folosind acidtranexamic, a aratat ca resangerarea s-a redus cu peste 60%, darcresterea ratei <strong>de</strong> infarct cerebral a anulat orice beneficiuterapeutic. Rezultate similare au obtinut Kassel si colaboratoriiintr-un studiu nerandomizat, controlat, cu o reducere <strong>de</strong> 40% inresangerari si o crestere <strong>de</strong> 43% a evenimentelor ischemice. Intrunstudiu dublu orb, controlat placebo cu acid tranexamic [249],rata <strong>de</strong> resangerare nu a fost diferita <strong>pentru</strong> cele doua grupuri,cu o crestere a frecventei ischemiilor in grupul tratat, insafara a atinge semnificatie statistica datorita esantoniuluiredus. Studii retrospective au aratat rezultate similare,indiferent <strong>de</strong> durata terapiei antifibrinolitice cu acid epsilonaminocaproic (36g/zi) sau acid tranexamic (6-12g/zi).Intesificarea <strong>tratament</strong>ului precoce al anevrismelor combinatcu profilaxia vasospasmului pot reduce complicatiile ischemiceale agentilor antifibrinolotici, cu mentinerea efectelor beneficeasupra sangerarilor preoperatorii. Intr-un studiu prospectiv,randomizat cu terapie antifibrinolitica cu acid tranexamic,resangerarile precoce si evenimentele adverse au fost reduse cand<strong>tratament</strong>ul s-a administrat imediat dupa <strong>diagnostic</strong>ul <strong>de</strong> HSA.Masuri medicale <strong>pentru</strong> prevenirea resangerarii dupa HSA :Rezumat si recomandariTensiunea arteriala trebuie monitorizata si controlata <strong>pentru</strong>a sca<strong>de</strong>a riscul <strong>de</strong> AVC, resangerare legata <strong>de</strong> hipertensiune si<strong>pentru</strong> mentinerea perfuziei cerebrale. (Clasa I, Nivel <strong>de</strong>evi<strong>de</strong>nţă B)Repausul la pat singur nu este suficient <strong>pentru</strong> prevenirearesangerarii dupa HSA. Poate fi consi<strong>de</strong>rat o masura in cadrul unuplan mai complex, impreuna cu masuri mai eficiente. (Clasa IIb,Nivel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă B)Desi studii mai vechi au <strong>de</strong>monstrat un efect global negatival antifibrinoliticelor, dovezi recente sugereaza ca <strong>tratament</strong>ulprecoce pe o perioada limitata cu agenti antifibrinoliticicombinat cu tratarea precoce a anevrismului, urmate <strong>de</strong> oprireaantifibrinoliticului si <strong>de</strong> profilaxia hipovolemiei si avasospasmului sunt indicatii rezonabile. (Clasa IIb, Nivel <strong>de</strong>evi<strong>de</strong>nţă B), dar sunt necesare studii ulterioare. Mai mult,
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56:
Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58:
│ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60:
│ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62:
├──────────
- Page 63 and 64: └──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158: continutul conversatiei provine de