upere este cel mai important. Până în prezent nu au existatstudii clinice populaţionale legate <strong>de</strong> cost-eficienţa screeningului<strong>pentru</strong> anevrismele intracraniene. Astfel screening-ul <strong>pentru</strong>anevrismele intracraniene asimptomatice în populaţia generală nuare în prezent un suport pe baza literaturii disponibile.Pacienţii cu factori <strong>de</strong> risc ca fumatul şi consumul <strong>de</strong> alcool auo inci<strong>de</strong>nţă crescută <strong>de</strong> HSA, dar aceasta nu s-a asociat cu oinci<strong>de</strong>nţă crescută <strong>de</strong> anevrisme intracraniene [94,103,106-108] şiscreening-ul general <strong>pentru</strong> anevrisme nu pare justificat nici<strong>pentru</strong> acest tip <strong>de</strong> populaţie.În subpopulaţia cu sindrom familial <strong>de</strong> anevrism intracranian,<strong>de</strong> asemenea cost-eficienţa screening-ului nu a fost <strong>de</strong>monstratăcu toate că se <strong>de</strong>tectează o inci<strong>de</strong>nţă crescută a anevrismelorintracraniene [40,105] Până când eficacitatea screening-ului vafi evaluată într-un studiu clinic populaţional, majoritateastudiilor publicate sugerează ca screening-ul să fie consi<strong>de</strong>ratpe bază individuală. În contrast cu indivizii asimptomatici, rataanuală <strong>de</strong> formare a unui nou anevrism la pacienţii trataţi <strong>pentru</strong>HSA anevrismală este <strong>de</strong> 1% până la 2%. Pentru acest grup evaluăriradiologice ulterioare sunt consi<strong>de</strong>rate rezonabile <strong>de</strong> către uniiautori [91].Cu toate acestea cele mai potrivite tehnici <strong>de</strong> screening<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>tectarea anevrismelor rămâne un subiect <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere.Toate problemele legate <strong>de</strong> screening-ul <strong>pentru</strong> anevrismele<strong>de</strong>scoperite inci<strong>de</strong>ntal cuprind şi <strong>de</strong>tectarea anevrismului rupt şisunt discutate în secţiunea <strong>de</strong> <strong>diagnostic</strong>. Deşi studii mai vechiau sugerat că angio-IRM nu <strong>de</strong>tecteaza toate anevrismele pe caretehnicele angiografice convenţionale le evi<strong>de</strong>ntiaza [109], existădate ce sugerează că angio-IRM combinat cu tomografiecomputerizată (CT) şi angio-CT sunt comparabile cu angiografiaconvenţională în <strong>de</strong>tectarea anevrismelor. Un alt studiuprospectiv restrâns sugerează că angiografia cu substracţiedigitală şi IRM sunt complementare [110] Totuşi într-o recenzie aliteraturii disponibile, Wardlaw şi White [111] au ajuns laconcluzia că: "calitatea <strong>de</strong> testare a datelor este limitată<strong>pentru</strong> angio-IRM şi angio-CT". Astfel până când vor fidisponibile alte date, tehnica potrivită <strong>pentru</strong> screening-uliniţial trebuie să fie individualizată, iar când este clinicimperativ <strong>de</strong> a se dovedi existenţa unui anevrism, angiografiaprin cateterizare rămâne investigatia standard.După cum s-a discutat, rata <strong>de</strong> mortalitate prin HSAanevrismală este crescută [4-7] şi este recunoscut că factorul <strong>de</strong>prognostic <strong>de</strong>terminant îl reprezintă severitatea sângerăriiiniţiale [8,112]. Dacă HSA ar putea fi prevenită (înainte <strong>de</strong>ruptura anevrismală), prognosticul fatal datorat HSA ar putea fi,cel puţin teoretic, evitat. Totuşi, <strong>pentru</strong> că numai o minoritatea anevrismelor asimptomatice se rup şi <strong>pentru</strong> ca <strong>tratament</strong>ulanevrismelor poartă un grad <strong>de</strong> risc, managementul pacienţilorcare au un anevrism nerupt rămâne controversat. Au fost publicaterecomandări referitoare la managementul anevrismelorintracraniene nerupte în anul 2000. [113] Progresele ulterioareîn modalităţile terapeutice, precum şi mai buna înţelegere a
anevrismelor intracraniene nerupte au <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong>legarea unuicomitet <strong>de</strong> lucru separat <strong>pentru</strong> actualizarea acestor recomandări.Prevenţia HSA: Concluzii si recomandăriRelaţia dintre HSA anevrismală şi hipertensiunea arteriala nueste clară. Totuşi, <strong>tratament</strong>ul HTA cu medicaţie hipotensoareeste recomandat <strong>pentru</strong> prevenţia AVC ischemice şi hemoragice darşi <strong>pentru</strong> afectarile celorlalte organe ţintă - rinichi, cord, etc(Clasa I, Nivel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă A)Oprirea fumatului este o indicaţie rezonabilă în prevenţiaHSA, <strong>de</strong>şi dovezile <strong>pentru</strong> această asociere sunt indirecte (ClasaIIa, Nivel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă B)Screeningul <strong>pentru</strong> anevrism nerupt în grupurile cu risccrescut are o valoare incerta (Clasa IIb, Nivel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă B);meto<strong>de</strong>le mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> neuroimagistică pot fi folosite <strong>pentru</strong>screening, dar angiografia cu cateterizare rămane investigatiastandard cand este clinic imperativ sa se <strong>de</strong>termine prezenta unuianevrism.Evolutia naturala si prognosticul HSA anevrismaleS-a estimat ca 6700 dintre <strong>de</strong>cesele anuale intraspitalicestidin SUA sunt cauzate <strong>de</strong> HSA anevrismala, [114] existand dovezi cainci<strong>de</strong>nta ramane relativ stabila, <strong>de</strong>si mortalitatea ar fi scazutin ultimele <strong>de</strong>ca<strong>de</strong> in alte arii geografice. In 1966 CooperativeStudy of Intracranial Aneurysms a stabilit o mortalitate <strong>de</strong> 50%la 29 <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> evoluţie. [115] O analiza recenta a <strong>de</strong>ceselor inspital a pacientilor cu HSA internati prin servicii <strong>de</strong> urgenta aconstatat o mortalitate <strong>de</strong> 33%. [102] Intr-un studiu populationalcondus <strong>de</strong> Bro<strong>de</strong>rick si colaboratorii, [8] mortalitatea la 30 <strong>de</strong>zile la toti pacientii cu HSA a fost <strong>de</strong> 45%, majoritatea<strong>de</strong>ceselor survenind in primele zile. De asemenea, alte sudii ausugerat mici sca<strong>de</strong>ri in mortalitate in SUA si alte tari.[27,28,30]Exista multi factori care influenteaza prognosticul sievolutia in HSA, cu mari variatii in ratele <strong>de</strong> mortalitateraportate in diferite tari si regiuni. [13] Acesti factori pottine <strong>de</strong> pacient, <strong>de</strong> anevrism si <strong>de</strong> unitatea medicala.Caracteristicile legate <strong>de</strong> pacient includ amplitudinea hemoragieiinitiale, vârsta, sexul, timpul scurs pana la <strong>tratament</strong>,comorbiditati ca HTA netratata sau tratata, fibrilatia atriala,insuficienta cardiaca congestiva, boala coronariana, boalacronica renala. [102] Factorii anevrismali includ marimea,localizarea in circulatia posterioara si posibil morfologia.[116] Caracteristicile unitatii medicale includ disponibilitateainterventiei endo<strong>vasculare</strong>, [117] volumul <strong>de</strong> pacienti cuhemoragie subarahnoidiana tratati [102,117-119] si tipulserviciului medical in care pacientul a fost evaluat initial.[120]Dintre caracteristicile pacientului, cel mai important factor<strong>de</strong> prognostic negativ este efectul nociv al HSA asupra creierului(<strong>de</strong>taliat <strong>de</strong> Sehba si Be<strong>de</strong>rson [121]). HSA <strong>de</strong>termina reducereaimportanta a fluxului sanguin cerebral, sca<strong>de</strong>rea autoreglarii<strong>vasculare</strong> cerebrale si ischemie acuta. [122-126] Aceste procesefiziopatologice sunt legate <strong>de</strong> cresterea presiunii intracraniene
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54:
O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62: ├──────────
- Page 63 and 64: └──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103 and 104: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 105: iar când s-a studiat polimorfimul
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156: │ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de