americani, nativii din Alaska şi insularii Asia /Pacific caretrăiesc în SUA. [35]Factori <strong>de</strong> risc a HSA anevrismaleFactorii <strong>de</strong> risc <strong>pentru</strong> HSA au fost studiaţi în mai multecontexte. Mo<strong>de</strong>lele multivariate au gasit ca hipertensiunea,fumatul, şi consumul serios <strong>de</strong> alcool sunt factori <strong>de</strong> riscin<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi <strong>pentru</strong> HSA in SUA [36,37] Japonia, [38] Olanda[39,40], Finlanda [41,42] şi Portugalia [43]. Drogurilesimpatomimetice, care includ cocaina [44,45] şifenilpropanolamina [46], au fost implicate ca şi cauză a HSA. HSAdatorată cocainei apare la pacienţi mai tineri şi are unprognostic similar cu cel al pacienţilor cu HSA <strong>de</strong> altă cauză.[44] Diabetul nu este un factor <strong>de</strong> risc <strong>pentru</strong> HSA. [47]Interesant, unii dintre factorii <strong>de</strong> risc <strong>pentru</strong> HSA s-au doveditaceiaşi şi <strong>pentru</strong> riscul crescut <strong>de</strong> anevrisme multiple (exemplu:fumatul, sex feminin, hipertensiune, istoric familial <strong>de</strong> boalacelebrovasculară şi statusul post-menopauză) [48-50]Există un interes <strong>de</strong> asemenea referitor la influenţafactorilor meteorologici şi temporali asupra inci<strong>de</strong>nţei HSA.Studiile au oferit rezultate diferite, totuşi se pare că există ooarecare inci<strong>de</strong>nţă mai crescută in lunile <strong>de</strong> iarnă [14,51] şiprimăvara [52]. Aceste date nu au fost confirmate într-un studiujaponez [53]. Într-un alt studiu s-a găsit o corelaţie mo<strong>de</strong>stăîntre presiunea atmosferică, modificările <strong>de</strong> presiune si numărul<strong>de</strong> HSA pe zi [54]. Anumite sindroame genetice au fost <strong>de</strong>asemeneaasociate cu un risc crescut <strong>de</strong> HSA şi susţin conceptul <strong>de</strong>susceptibilitate genetica in formarea anevrismelor. Acesteainclud boala polichistică renală autozomal dominantă şi tipul IV<strong>de</strong> sindrom Ehlers-Danlos [55-60] Aceste sindroame susţin teoriafomării <strong>de</strong> anevrisme prin susceptibilitate genetica [61-76] Întrorecenzie publicată <strong>de</strong>spre ru<strong>de</strong>le bolnavilor cu HSA, angiografiaefectuată la ru<strong>de</strong>le asimptomatice a găsit un anevrism la unul dintrei cazuri [77]. Aceste date sunt în contradictie cu sindromul<strong>de</strong> anevrism intracranian familial, care apare când doua dintreru<strong>de</strong>le <strong>de</strong> gradul unul pâna la gradul trei au anevrismeintracraniene [10,78-83] Aceasta este asociată cu HSA la o vârstămai tânâră, o inci<strong>de</strong>nţă crescută <strong>de</strong> anevrisme multiple şihemoragii cerebrale la fraţi şi la pereche <strong>de</strong> tipul mamă-fiică[78,83,84] La membrii familiilor cu sindrom familial <strong>de</strong> anevrismintracranian, riscul <strong>de</strong> a avea un anevrism nerupt a fost <strong>de</strong> 8%73cu un risc relativ <strong>de</strong> 4,2 [85] Un studiu pe 23 <strong>de</strong> familii cu HSAfamilială a arătat că existenţa a <strong>de</strong> ≥ 3 ru<strong>de</strong> afectate tripleazăriscul <strong>de</strong> HSA. Când angiografia prin rezonantă magnetică (angio-IRM) a fost folosită <strong>pentru</strong> screening-ul a 8680 <strong>de</strong> indiviziasimptomatici <strong>de</strong> anevrism intrancranian, inci<strong>de</strong>nţa globală <strong>de</strong>anevrism a fost <strong>de</strong> 7,0%, dar a crescut la 10,5% la cei cu unistoric familial <strong>de</strong> HSA [86] Totuşi, un alt studiu IRM a raportatcă 4% dintre ru<strong>de</strong>le pacienţilor cu HSA sporadică au avutanevrisme. [87] Intr-un studiu extins <strong>de</strong> cazuri controlate [88]istoricul familial a fost găsit ca un factor in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>pentru</strong>HSA. Genele specifice responsabile nu au fost încă i<strong>de</strong>ntificate,
iar când s-a studiat polimorfimul genelor <strong>pentru</strong> metaloproteinazenu s-a găsit nici o relaţie cu <strong>de</strong>zvoltareaanevrismelor [89]În final la pacienţii care au fost trataţi <strong>pentru</strong> un anevrismrupt, rata anuală <strong>de</strong> formare a unui nou anevrism este intre 1%până la 2%/an [81,84,90-95] Pacienţii cu anevrisme intracranianepot fi în mod special susceptibili <strong>pentru</strong> formarea unui nouanevrism [47,93,96]. Nu este clar dacă aceasta se datorează unorfactori genetici sau dobândiţi.Preventia HSAPentru că nici un studiu randomizat controlat nu a studiat înmod specific dacă <strong>tratament</strong>ul medical al factorilor <strong>de</strong> riscreduce apariţia HSA, evi<strong>de</strong>nţele disponibile <strong>de</strong>rivă din studiile<strong>de</strong> cohortă obsevaţionale. S-a sugerat că impactul controluluifactorilor <strong>de</strong> risc <strong>pentru</strong> HSA ar fi mai mare la pacienţii tineridacât la cei mai in vârstă [97] Hipertensiunea arteriala este unfactor <strong>de</strong> risc comun si <strong>pentru</strong> AVC hemoragic. Într-o recenzie alui Collins et. al. [98] o reducere medie cu 6 mm Hg a tensiuniarteriale diastolice cu medicaţie hipotensoare a produs unagregat <strong>de</strong> 42% reducere in inci<strong>de</strong>nţa AVC. Totuşi există puţinedate <strong>de</strong>spre HSA anevrismala în aceste studii, datorită mărimiilimitate a eşantionului <strong>de</strong> evenimete HSA. Deşi a existat oîmbunştăţire semnificativă a controlului tensiunii arteriale înpopulaţia generală, există modificări reduse ale inci<strong>de</strong>nţei HSAconcomitente [99-101] Indiferent dacă controlul hipertensiuniiarteriale reduce inci<strong>de</strong>nţa HSA, acesta poate reduce severitateaHSA; hipertensiunea arteriala netratată pare să fie un factor <strong>de</strong>risc in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>pentru</strong> prognosticul rezervat după HSA [102].Similar, există numai dovezi indirecte care indica că oprireafumatului reduce riscul <strong>de</strong> HSA. Într-un studiu <strong>de</strong> caz control[103] foştii fumători au avut un risc relativ mai scăzut <strong>de</strong>câtfumătorii ocazionali sau mo<strong>de</strong>raţi şi s-a găsit o relaţie inversăîntre timpul <strong>de</strong> la ultima ţigară fumata şi riscul <strong>de</strong> HSA. Într-unstudiu prospectiv pe 117 006 femei s-a observat că fostelefumătoare au avut un risc relativ mai scăzut <strong>de</strong> HSA <strong>de</strong>câtfumătoarele active şi că durata <strong>de</strong> la oprirea fumatului a fostasociată cu o scă<strong>de</strong>re a riscului [104].Datorită prognosticului rezervat al HSA şi a frecvenţeirelativ crescute a anevrismelor intracraniene asimptomatice,rolul screening-ul selectiv a fost un subiect <strong>de</strong>s discutat înliteratură. În evaluările eficacităţii clinice a screening-ului<strong>pentru</strong> anevrismele intracraniene asimptomatice costul screeninguluitrebuie estimat in comparaţie cu riscurile şi consecinţeleHSA. Mai multe elemente trebuie luate in consi<strong>de</strong>rare în estimareacosturilor, ca <strong>de</strong> exemplu cum va fi tratat în continuare unanevrism în caz că este <strong>de</strong>scoperit intamplator, <strong>de</strong>şi aceastasimplifică în mod nerealist procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie medicală. Analizacost eficienţă <strong>pentru</strong> anevrismele asimptomatice nerupte esteinfluentata <strong>de</strong> mai mulţi factori, care includ inci<strong>de</strong>nţaanevrismului, riscul <strong>de</strong> rupere (istorie naturală) şi riscul indus<strong>de</strong> <strong>tratament</strong> [73,85,93,105] Dintre aceşti factori riscul <strong>de</strong>
- Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
- Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
- Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
- Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
- Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
- Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
- Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
- Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
- Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
- Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
- Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
- Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
- Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
- Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
- Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
- Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
- Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
- Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
- Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
- Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
- Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
- Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
- Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
- Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
- Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
- Page 51 and 52:
- Ergoterapia este recomandată, da
- Page 53 and 54: O sinteză de dată recentă a lite
- Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
- Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
- Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
- Page 61 and 62: ├──────────
- Page 63 and 64: └──────────
- Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
- Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
- Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
- Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
- Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
- Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
- Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
- Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
- Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
- Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
- Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
- Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
- Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
- Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
- Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
- Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
- Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
- Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
- Page 101 and 102: publicat in 1994 "Ghidul de managem
- Page 103: │studiu de caz controlat sau stud
- Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
- Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
- Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
- Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
- Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
- Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
- Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
- Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
- Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
- Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
- Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
- Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
- Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
- Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
- Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
- Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
- Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
- Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
- Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
- Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
- Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
- Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
- Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
- Page 153 and 154: │(ajutor minimal = 10; poate sede
- Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
- Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de