Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

More documents

Recommendations

Info

$Protocolul fracturilor carpului, metacarpului si falangelor$

│Clasa ISituaţiile în care există dovezi pentruşi/sau acceptare ││generală că o procedură sau tratament esteutil si ││eficient.││Clasa IISituaţiile pentru care există dovezicontradictorii şi/ ││sau divergenţe de opinii referitor lautilitatea/ ││eficacitatea unei proceduri sau tratament.││Clasa IIa: dovezile sau opiniile înclină înfavoarea ││tratamentului sau procedurii.││Clasa IIb: utilitatea/ eficacitatea nu suntbine││stabilite prin evidenţă sau opinii.││Clasa IIICondiţii pentru care există dovezi şi/ sauacceptare ││generală că procedura sau tratamentul nueste utilă/ ││eficientă iar în unele cazuri poate fichiar dăunătoare. ││Recomandări││terapeutice││Nivel de evidenţă A Date obţinute din multiple studii clinicerandomizate. ││Nivel de evidenţă B Date obţinute dintr-un singur studiurandomizat sau ││studii nerandomizate.││Nivel de evidenţă C Consens al opiniei experţilor.││Recomandări││diagnostice/││prognostice││Nivel de evidenţă A Date obţinute din studiii multipleprospective de ││cohortă folosind un standard de referinţăaplicat de un ││element evaluator mascat.││Nivel de evidenţă B Date obţinute dintr-un singur studiu degrad A sau 1 │
│studiu de caz controlat sau studii carefolosesc o ││referinţă standard aplicată de un elementevaluator ││nemascat││Nivel de evidenţă C Consens al opiniei experţilor.│└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘*ST*Incidenta si prevalenta a HSA anevrismalaUn studiu multinaţional OMS a aratat că incidenţa anualăajustată la vârstă a HSA a variat de până la 10 ori între ţăridiferite de la 2.0 cazuri/10000 loc. in China la 22,5cazuri/100000 in Finlanda. [13] Studiile în comunităţi auraportat o incidenţă care a variat de la 8,1/100000 în Australiaşi Noua Zeelandă la 23/100000 în Japonia. [14-16] Un studiujaponez a sugerat că dacă sar include decesele datorate HSA ratade incidenţă ar creste până la 32/100000. [17] Folosind datecolectate din spitale nefederale din SUA in sondajul din 1990referitor la externările din spitale naţionale [18] s-a doveditcă 25000 de pacienţi au avut HSA în anul anterior. Datele de laRochester, Minn. din 1975 până in 1984 arată că un plus de 12 %dintre persoanele cu HSA nu beneficiază de atenţie medicalăpromptă [19] şi că multe cazuri de HSA sunt diagnosticate greşit.[20-26] Prevalenţa anuală a HSA anevrismală în SUA poate depăşi30000 de persoane. Unele studii populaţionale au aratat căincidenţa HSA nu s-a modificat dramatic în ultimele 4 decade [27-28], in timp ce altele sugerează o scădere a incidenţei în NouaZeelandă din anii 80 în anii 90 [29] şi o mortalitate scăzutăprin HSA în Suedia ca un rezultat al scăderii incidenţei HSA labărbaţi şi al decesului prin HSA la femei [30]. Incidenţa HSAcreste cu vârsta, apărând mai frecvent între 40 şi 60 de ani(vârsta medie ≥ 50), dar HSA poate apărea din copilărie până lavârste înaintate si este ~ 1,6 ori mai frecventa la sexul feminindecât la sexul masculin [4,31], deşi aceasta diferenţă nu seaplica în toate populaţiile [13]. Studiile sugerează cădiferenţele de sex sunt legate de statusul hormonal, de sexulfeminin la premenopauză [32] ; vârsta mai înaintată la naştereaprimului copil, precum şi vârsta mai mare la menarhă au scăzutriscul de HSA [33]. Par să existe diferenţe rasiale privitor lariscul de HSA, americanii de culoare au risc mai mare decât ceialbi [34]. Populaţia din Pacific şi Maori au risc crescut de HSAcomparativ cu neozeelandezii albi [14] . Rata de mortalitate înpopulaţie pare să fi scăzut din anii 70 în anii 80. [28] Studiimai recente a sugerat că această tendinţă de scădere continuă saus-a stabilizat. [27] Diferenţele rasiale în ceea ce priveştemortalitatea s-au conturat, americanii albii au o mortalitate maiscăzută decât americanii negri, americanii hispanici, indieni
Page 1 and 2:
GHID*) din 2 septembrie 2009de diag
Page 3 and 4:
Erlangen, Germania; Juhani Sivenius
Page 5 and 6:
cinci experţi. Pentru a evita subi
Page 7 and 8:
variază foarte mult, în funcţie
Page 9 and 10:
- Apelarea imediată şi preluarea
Page 11 and 12:
- Evaluare imagistică tardivă- Ne
Page 13 and 14:
sau de contraceptive orale, de infe
Page 15 and 16:
Unităţile de urgenţe neurovascul
Page 17 and 18:
utilizăm secvenţele T2 cu gradien
Page 19 and 20:
CTA oferă imagini mai bune ale art
Page 21 and 22:
FA nou instalate într-o unitate de
Page 23 and 24:
ventriculară stângă (NNT pentru
Page 25 and 26:
scădere a homocisteinei şi în ţ
Page 27 and 28:
şi BAFTA (Birmingham Atrial Fibril
Page 29 and 30:
Studiul prospectiv dublu-orb PROact
Page 31 and 32:
- Dacă anticoagularea orală este
Page 33 and 34:
- Se recomandă ca tratamentul endo
Page 35 and 36:
- Scăderea de rutină a tensiunii
Page 37 and 38:
fluidelor de umplere volemică spec
Page 39 and 40:
azilară este o opţiune acceptabil
Page 41 and 42:
multimodale sunt prea limitate pent
Page 43 and 44:
anticoagulării iniţiate la 24-48
Page 45 and 46:
Chirurgia decompresivăInfactul mal
Page 47 and 48:
AVC heparinele cu greutate molecula
Page 49 and 50:
[488]. Într-un studiu înrudit, ex
Page 51 and 52: - Ergoterapia este recomandată, da
Page 53 and 54: O sinteză de dată recentă a lite
Page 55 and 56: Un predictor important al prognosti
Page 57 and 58: │ │ │a. mascarearandomizării
Page 59 and 60: │ │convingător de Clasa I sau
Page 61 and 62: ├──────────
Page 63 and 64: └──────────
Page 65 and 66: │Simptomatic (≤50%)│Nici un b
Page 67 and 68: │tensiune arterială │IECA ± d
Page 69 and 70: │ │Clasa I │Clasa IIa │Clas
Page 71 and 72: │de caz sau │pertilor, stu- │
Page 73 and 74: intracerebrala. Riscul de hemoragie
Page 75 and 76: oala hepatica, HTA, hiperglicemia,
Page 77 and 78: marimea cavitatii reziduale. Utiliz
Page 79 and 80: │Subacut │Saptamini,predomina
Page 81 and 82: Managenentul general al bolnavului
Page 83 and 84: gazele sanguine si temperatura) tre
Page 85 and 86: trebuie sa fie scazuta gradual, sub
Page 87 and 88: - Medicamentele recomandate pentru
Page 89 and 90: Crizele tip epilepticIn studiile pr
Page 91 and 92: Ventriculostomia endoscopica a vent
Page 93 and 94: sub 1 cm de la suprafata si nu ajun
Page 95 and 96: Hemoragia datorita heparinei:se opr
Page 97 and 98: In cazul FANV, pentru pacientii cu
Page 99 and 100: - Se recomandă posibilitatea exter
Page 101: publicat in 1994 "Ghidul de managem
Page 105 and 106: iar când s-a studiat polimorfimul
Page 107 and 108: anevrismelor intracraniene nerupte
Page 109 and 110: difuz al HSA. In prezent, nu exista
Page 111 and 112: diagnosticul in faza acuta. Totusi,
Page 113 and 114: Angiografia RM si CT trebuie luata
Page 115 and 116: arteriala nicardipina, labetalolul
Page 117 and 118: fi estimata dupa embolizarea endova
Page 119 and 120: demonstrarea eficacităţii necesit
Page 121 and 122: mult de 1 an, recidiva anevrismului
Page 123 and 124: Întîrzierea atitudinii terapeutic
Page 125 and 126: California. Efectele adverse la sup
Page 127 and 128: prin tehnici endovasculare. In plus
Page 129 and 130: obiectul acestui studiu. Acestea in
Page 131 and 132: alese şi velocitatea din artera ca
Page 133 and 134: - 0.32. Totuşi, studii recente au
Page 135 and 136: angioplastie pentru vasospasmul cer
Page 137 and 138: Managementul crizelor epileptice as
Page 139 and 140: Aceste ghiduri intenţionau să pun
Page 141 and 142: Pot fi folosite diferite metode de
Page 143 and 144: condiţiile unei evoluţii favorabi
Page 145 and 146: Intierea precoce a terapiei, ca si
Page 147 and 148: In timpul recuperarii cele mai frec
Page 149 and 150: Poziţionarea corecta a umărului
Page 151 and 152: Determina: cresterea tonusului pere
Page 153 and 154:
│(ajutor minimal = 10; poate sede
Page 155 and 156:
│ │ ││gravitaţiei │mişc
Page 157 and 158:
continutul conversatiei provine de
show all

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Ghid de diagnostic Åi tratament pentru bolile cerebro-vasculare