proprietăţile tipologice ale sistemului nervos. Astfel, eficienţa acţiunilortehnico-tactice, tendinţa către combinaţii de rezolvare creativă a situaţiei de jocdepinde de particularităţile psihofiziologice ale sportivului.Şi în sport, ca in orice alt domeniu, întâlnim elemente ale creaţiei subdiferite forme.Domeniul sportului este unul dintre cele mai populare activităţi, iar având învedere faptul că multe discipline sportive sunt rezultate ale creaţiei, putemspune că sunt cele mai populare, cunoscute şi utilizate creaţii.De la soluţii simple de rezolvare a unei situaţii de confruntare cu unadversar într-un joc sportiv sau într-un sport individual, imaginate de uncompetitor direct până la activităţi motrice complexe (exerciţii în gimnastică,patinaj, succesiuni de procedee tehnice, dans sportiv), imaginate de antrenor,coregraf sau chiar de participant. O altă dovadă a manifestării creativităţii însport este reprezentată de difersitatea materialelor şi echipamentelor utilizate îndomeniu, care sunt realizate atât în ideea eficienţei dar şi pentru a încântaprivirea.Faza de pregătire, ca etapă distinctă a procesului de creaţie, în sportcoincide cu pregătirea sportivă (sub toate formele ei: fizică, tehnică, tactică,teoretică, psihologică, biologică) propriu-zisă. Astfel, pregătirea teoretică,tehnică şi tactică sunt componentele care au rol în cunoaştere şi acumulare deinformaţii, identificarea posibilităţilor motrice şi fiziologice proprii, precum şiadaptarea acestora la situaţiile concrete.Perioada de incubaţie reprezintă un timp îndelungat şi constă înconştienizarea elementelor şi procedeelor tehnice, formarea reflexelor motrice.Cu toate că în anumite sporturi procedeele tehnice sunt simple acţiuni motrice,aplicarea acestora în situaţii de stres, în condiţii de adversitate, într-un timppersonalizat, reprezintă etapa de incubaţie. Mulţi sportivi reuşesc să executemişcări de mare fineţe, să rezolve şi să creeze situaţii de joc foarte complexe.Etapa de iluminare este reprezentată de găsirea soluţiei de rezolvare,care în sport poate fi: o pasă decisivă, o pasă prin care se intuieşte reacţiapartenerului sau a adversarului, execuţia unui procedeu tehnic în sporturileindividuale adaptat la particularităţile şi capacităţile individuale sau aleadversarului.4. Exemple ale creativităţii în sport - voleiJocul de volei este caracterizat de o multitudine de faze de joc, cualternarea rapidă a situaţiilor de atac cu cele de apărare, iar varietatea acţiunilortactice şi situaţiile mereu schimbătoare impun jucătorului lărgirea bagajului decunoştinţe motrice şi intelectuale, stimularea imaginaţiei creatoare pentru oreadaptare operaţională la noile situaţii de joc. Performanţa motrică ajucătorului de volei rezultă dintr-o percepţie şi o analiză a informaţiei, fapt ceimpune pe lângă o învăţare motrică corespunzătoare şi o învăţare cognitivă,deoarece‚"Nu aparatul locomotor este acela care decide victoria sportivă, ciconstelaţia neuropsihică (inteligenţa, imaginaţia creatoare şi reproductivă,creativitatea )" (Epuran, M., 1990, pag. 91)200
Carriere L., si Breston G., stabilesc conţinutul unor principii de antrenament şicerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un jucător de volei pentru realizareaperformanţelor, relaţia dintre jucător şi joc fiind prezentată astfel: "Voleiulreprezintă o succesiune rapidă de evenimente, concretizată printr-o cantitatemare de informaţii. Jucătorul trebuie să se informeze rapid şi precis asupracondiţiilor neidentice. Cunoaşterea izvorăşte din învăţare şi dă naştere laformarea unui cadru perceptual, care va fi înmagazinat în memoria pe termenlung a jucătorului" 1 .La baza învăţării tehnice stau percepţiile jucătorului de volei asupraevenimentelor conjuncturale, urmate de declanşarea unor acţiuni proprii,organizate adecvat din punct de vedere spaţial şi temporal şi sunt dependente depredispoziţiile şi aptitudinile individuale ale sportivului.Creativitatea presupune elaborarea de imagini şi idei originale, înraport cu experienţa cognitivă a individului. Putem aborda în cadrulantrenamentului procedeul temelor contrarii, care prin schimbări bruşte şineaşteptate de situaţii să incite imaginaţia, să-i ceară jucătorului de volei, printromobilitate exersată, acţiuni de răspuns (reacţii) spontane în situaţii diferite.Foarte utilă este de asemenea alternarea solicitărilor, deoarece volebalistul seobişnuieste atât cu un răspuns personal la o temă dată, cât şi cu crearea unorsituaţii a căror iniţiativă îi aparţine. Astfel, imaginaţia va fi solicitată şi va lucranu numai la comandă, volebalistul având satisfacţia creării unor teme proprii pecare să şi le dezvolte singur în timpul jocului.Creativitatea şi inovaţia în cadrul jocului de volei se manifestă în foarte multedirecţii. Am observat în cele expuse mai sus importanţa calităţilor pe caretrebuie sa le deţină un jucător de volei pentru a putea practica cu succes aceastădisciplină sportivă.În cele ce urmează vom prezenta şi alte aspecte ale manifestării creativităţii şiinovaţiei cu efecte deosebite în ridicarea nivelului de practicare a jocului devolei la nivel de performanţă sportivă:- Tactica jocului: un plan de joc bine stabilit realizat de către staff-ultehnic, ce trebuie să conţină o multitudine de măsuri şi acţiuni cetrebuie să ţină cont atât de particularităţile echipei proprii cât şi aleechipei adverse, de factorii colaterali ai desfăşurării efective acompetiţiei.- Materiale şi echipamente utilizate: foarte multe firme specializateinvestesc bugete exorbitante în producerea şi implementarea de noiproduse şi tehnologii în domeniul voleiului. Firme celebre cum ar fiNike, Adidas, Mizuno, Asics, Mikasa, Molten etc., încearcă să-şiaducă aportul pozitiv în cadrul dezvoltării jocului de volei princercetările pe care le fac în ceea ce priveşte realizarea de echipamentsportiv din ce în ce mai performant (echipament de joc, echipament deprotecţie, suprafeţe de joc, instalaţii, tabele electronice etc.).1 CARRIERE, L., BRESTON, G., (1991), Analiza obiectivelor şi activitateasportivă, un exemplu – voleiul. SDP nr.162-163, Bucureşti, pag. 62201
- Page 3 and 4: ACTUAL ASPECTS FOR ENCOURAGEMENT OF
- Page 5: In the UK, patent fees are fully co
- Page 8 and 9: discussed lately at other universit
- Page 10 and 11: 6. SANDU, I., „Generating Factors
- Page 12 and 13: dezvotate, precum: Marea Britanie,
- Page 14 and 15: 3. Aspecte care afectează activita
- Page 16 and 17: de aici, din care se detaşează
- Page 18 and 19: 4. FLUTUREL, F.M., SANDU, I.G., VRI
- Page 20 and 21: Se ştie că foarte multe cursuri d
- Page 22 and 23: inductor. Asemenea generatoare elec
- Page 24 and 25: conform Figurii 2. Fiecare dinte in
- Page 26 and 27: motive: existenţa magneţilor perm
- Page 28 and 29: Modul cum creează, cum reuşesc s
- Page 32 and 33: - Software: la momentul actual dome
- Page 34 and 35: Activitatea 3. Cea mai interesantă
- Page 36 and 37: Lucrări realizate de elevi de laŞ
- Page 38 and 39: ignifugarea lemnului, cât şi pent
- Page 40 and 41: Fig. 2. Imagine cu microscopul elec
- Page 42 and 43: Tabelul 1. Analiza chimică element
- Page 44 and 45: Acesti agenţi de ignifugare nu se
- Page 46 and 47: post-festum frecvent întâlnită:
- Page 48 and 49: ● În sfârşit, alte sisteme - c
- Page 50 and 51: zi. Dacă îl înveţi să pescuias
- Page 52 and 53: logică), prin conservarea şi valo
- Page 54 and 55: aplicate pe produsele tehnologice,
- Page 56 and 57: ■ REZONATOR BIOFOTONIC pentru sti
- Page 58: — de a fi concepute de la bun în