motive: existenţa magneţilor permanenţi crează o forţă de atracţie faţă decircuitul magnetic dispus în faţa lor; acest fenomen este cunoscut înliteratura de specialitate ca fenomen de lipire între cele două părţi alemaşinii electrice şi ca atare, partea mobilă a maşinii electrice nu va putea săînceapă să funcţioneze decât dacă forţa eoliană sau hidraulică devinesuficient de importantă pentru a produce „ruperea” magnetică între celedouă circuite magnetice, unul pe care se găsesc magneţii permanenţi iar pecelălalt circuitul magnetic de închidere a fluxului. Acest fenomen face caîntr-o zonă de viteze cuprinsă între 2 şi 5 m/s, viteza agentului primar să nupoată fi folosită pentru transformarea energiei acestuia în energie electricăpentru că generatorul prezentă fenomenul de lipire. Autorii consideră căadoptarea înfăşurărilor de excitaţie parcurse de un curent reglabil deexcitaţie permite utilizarea mult mai largă a generatorului la o gamă deviteze de rotaţie joase, pentru care el ar fi prezentat fenomenul de lipire, înacest fel eficienşa de utilizare a generatorului creşte. Se poate adapta şi unsistem automat care să facă corelarea între viteza vântului sau a apei şinivelul de excitaţie astfel încât generatorul să poată funcţiona la cele maimici viteze ale agentului primar. Şi în acest fel, să se facă o compatibilitateîntre puterea pe care o poate furniza generatorul electric şi puterea mecanicăpe care o poate dezvolta turbina eoliană sau hidraulică.În esenţă prin modificarea curentului de excitaţie se modificăpunctul de interseţie între caracteristicile de funcţionare ale turbinei motoareşi a generatorului electric astfel încât puterea disponibilă este mai bineutilizată.196
PROCESUL CREAŢIEI ÎN SPORTÎNTRE TEORIE ŞI APLICATIEMarin Chirazi, Cătălin Ilie Ştirbu,Universitatea „Al.I.Cuza” <strong>Iasi</strong>, Facultatea de Educatie Fizica si Sport1. IntroducerePrin creativitate înţelegem capacitatea sau aptitudinea de a realizaceva original. Actul creativ este însă un proces de elaborare prin invenţie saudescoperire, cu ajutorul imaginaţiei creatoare, a unor idei, teorii sau produsenoi, originale, de mare valoare socială şi aplicabile în diferite domenii deactivitate.În cadrul unor şcoli psihologice au fost formulate mai multe teoriiasupra creativităţii.Teoria asociaţionistă, elaborată de Mednik (1962), care considerăcreativitatea un proces de organizare şi transformare a unor elementeasociative în combinaţii noi, originale pe baza gândirii.Teoria configuraţionistă (gestalistă) defineşte creativitatea ca produsal imaginaţiei (şi nu al gândirii logice) cu ajutorul căreia sesizăm brusclacunele din configuraţia întregului, completându-le.Teoria transferului creativităţii are ca reprezentant pe J.P.Guilford.El concepe creativitatea ca o etapă a învăţării, transferabilă şi în alte domeniide activitate. Unii specialişti explică deci procesul creaţiei prin nivelul gândiriilogice, alţii relevă influenţa unor factori de personalitate (motivaţii, atitudini),iar a treia categorie diminuează sau chiar neagă importanţa inteligenţei,atribuind rol hotărâtor imaginaţiei (Werthaimer). Dacă inteligenţa este o formăsuperioară de organizare şi de echilibru a structurilor cognitive şi dacă aînţelege şi a inventa sunt principalele ei funcţii (Piaget), atunci nu putem vorbide nici un proces creativ fără participarea inteligenţei. Pornind de la aceastăidee, orice persoană cu o inteligenţă normal dezvoltată este mai mult sau maipuţin creativă, iar peste un anumit coeficient de inteligenţă (după uniicercetători 120), aceasta nu mai corelează cu creativitatea, acesta fiind definităde originalitatea şi valoarea produselor create. Cu alte cuvinte, inteligenţasuperioară nu înseamnă neapărat şi creativitate (Landau), întrucât nu toţioamenii inteligenţi sunt creativi.Se spune despre creativitate că este baza fortificării ca persoană, că,deşi este înnăscută, puţini sunt cei care o valorifică, că elaborează produsereale sau mentale constituind un progres în planul social.Comportamentul uman se autoreglează în permanenţă în funcţie de stimuliinoi, rezultând în esenţă o restructurare a învăţării.197
- Page 3 and 4: ACTUAL ASPECTS FOR ENCOURAGEMENT OF
- Page 5: In the UK, patent fees are fully co
- Page 8 and 9: discussed lately at other universit
- Page 10 and 11: 6. SANDU, I., „Generating Factors
- Page 12 and 13: dezvotate, precum: Marea Britanie,
- Page 14 and 15: 3. Aspecte care afectează activita
- Page 16 and 17: de aici, din care se detaşează
- Page 18 and 19: 4. FLUTUREL, F.M., SANDU, I.G., VRI
- Page 20 and 21: Se ştie că foarte multe cursuri d
- Page 22 and 23: inductor. Asemenea generatoare elec
- Page 24 and 25: conform Figurii 2. Fiecare dinte in
- Page 28 and 29: Modul cum creează, cum reuşesc s
- Page 30 and 31: proprietăţile tipologice ale sist
- Page 32 and 33: - Software: la momentul actual dome
- Page 34 and 35: Activitatea 3. Cea mai interesantă
- Page 36 and 37: Lucrări realizate de elevi de laŞ
- Page 38 and 39: ignifugarea lemnului, cât şi pent
- Page 40 and 41: Fig. 2. Imagine cu microscopul elec
- Page 42 and 43: Tabelul 1. Analiza chimică element
- Page 44 and 45: Acesti agenţi de ignifugare nu se
- Page 46 and 47: post-festum frecvent întâlnită:
- Page 48 and 49: ● În sfârşit, alte sisteme - c
- Page 50 and 51: zi. Dacă îl înveţi să pescuias
- Page 52 and 53: logică), prin conservarea şi valo
- Page 54 and 55: aplicate pe produsele tehnologice,
- Page 56 and 57: ■ REZONATOR BIOFOTONIC pentru sti
- Page 58: — de a fi concepute de la bun în