raport de activitate - MADR - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

MADR - RAPORT DE ACTIVITATE 2011a fost aprobat Programul naţional privind realizarea Sistemului naţional de monitorizare solterenpentru agricultură, care cuprinde Programul privind elaborarea de studii pedologice şiagrochimice pentru perioada 2012-2021 şi Programul de repartiţie a fondurilor pentrurealizarea/reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, aSistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km, precum şi abazelor de date aferente, în perioada 2012-2021.au fost emise 462 de avize pentru scoaterea definitivă sau temporară a terenurilor din circuitulagricol pentru realizarea investiţiilor privind: noi tronsoane de autostrăzi, energii regenerabile,locuinţe pentru tineri, anexe gospodăreşti la exploataţiile agricole, exploatări petroliele, reţelede gaze, energie electrică, staţii de epurare şi alte obiective economice şi sociale;2.9. Dezvoltarea pisciculturiiAcvacultura românească este dominată de creşterea extensivă a ciprinidelor indigene şi est-asiatice(80%); salmonicultura este practicată în sistem intensiv (20%).Suprafaţa amenajată este de cca. 85.216 ha din care: 77.312 ha sunt reprezentate de crescătoriipiscicole şi 7.904 ha de pepiniere piscicole.Suprafaţa totală a păstrăvăriilor este de 251 ha din care:crescătorii 223 ha, iar pepiniere 34 ha.In Registrul unităţilor de acvacultură au fost înregistrate un număr de peste 800 de unităţi din care :crescătorii 570, şi pepiniere 230. Structura unităţilor de acvacultură înscrise şi pentru care au fosteliberate licenţe se prezintă astfel: ferme de ciprinide – 580 păstrăvării – 133 ferme sturioni – 85 ferme pentru midii – stridii – 2-Pescuitul comercial în ape marine acoperă totalitatea acţiunilor derulate pe mare în scopul capturăriide resurse acvatice vii, incluzând deplasarea în zona de pescuit, lansarea uneltelor de pescuit,capturarea propriu-zisă, recuperarea la bord şi deplasarea în portul de debarcare. Flota de pescuit aRomâniei la Marea Neagră se compune din 522 de nave şi ambarcaţiuni, dintre care două sunt decapacitate mai mare, activitatea limitându-se la pescuitulul mic costier. Cea mai valoroasă specie depeşte din Marea Neagră din punct de vedere calitativ şi economic o reprezintă calcanul.-Pescuitul comercial în ape interioare este practicat în Dunăre, Delta Dunării, complexul lagunarRazim-Sinoie, Prut, Marea Neagră şi lacuri de acumulare în care nu se practică acvacultura.Produsele importate au o pondere mare pe piaţa produselor pescăreşti din România. Doar în ultimii aniun număr redus de societăţi comerciale româneşti au început să ofere produse competitive şi dinproducţia internă (în special produsele semi-preparate). Majoritatea materiei prime este importată,macroul şi heringul fiind speciile cele mai importate şi prelucrate de către industria pescărească dinRomânia. Mai mult de 90 % din totalul importurilor îl reprezintă importul de peşte congelat, preparatesau conserve de peşte, icre negre, file şi carne de peşte (chiar tocată). Structura exporturilor a fostformată în principal din: moluşte în cochilii sau nu, vii/proaspete (52,52%), crustacee şi altenevertebrate acvatice, preparate sau conservate (23,44%) şi peşte congelat (18,68%). În cantităţi maimici se exportă şi: peşte proaspăt sau refrigerat, fileuri de peşte şi carne de peşte (proaspete, refrigerate