Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 19-25 noiembrie 2009 • 7POLITICMircea Geoană vreavoturile gorjenilorÎnceput de ultimă săptămânăde campanie în forţă pentru can-didatul PSD la preşed<strong>in</strong>ţie, MirceaGeoană. A ales ca luni, de dim<strong>in</strong>eaţă,să viziteze <strong>Gorj</strong>ul şi nu oriunde,ci chiar în localităţile m<strong>in</strong>e-reşti şi energetice Motru, Rov<strong>in</strong>arişi Turceni. Adică tocmai acolounde mereu puternicul pdl-istManţog şi ocrotitorul său Videanusperă să dea lovitura, adunând ma-joritatea voturilor pentru stăpânullor Traian Băsescu. Dealtfel,Mircea Geoană i-a atacat dur peaceştia, pe primii doi, văzându-ica primii ce vor fi ,,traşi în ţepelepromise de Băsescu”.Ceaţa,care învăluie în aceste zileRomânia, atât la propriu cât şi lafigurat, i-a împiedecat pe MirceaGeoană şi însoţitorii săi, VictorPonta şi Marian Sârbu, să v<strong>in</strong>ă cuelicopterul, ci cu autoturismul.Alături de ceaţă, ,,autostrăzile” luiBerceanu şi regulile de circulaţiece nu s-au lăsat încălcate precumse lasă când trece Stânişoară, aufăcut ca motrenii, primii care l-auîntâmp<strong>in</strong>at pe Mircea Geoană, săaştepte două ore până la începereamit<strong>in</strong>gului electoral. Tot d<strong>in</strong>această pric<strong>in</strong>ă s-a renunţat la în-tâlnirea de la Rov<strong>in</strong>ari, tocmaiacolo unde democraţii-liberali facs<strong>in</strong>guri jocurile de ceva vreme.La Motru:,,Fruntea sus!Această <strong>in</strong>dustrie nueste la cheremul uneicamarile portocalii”Cele două ore de aşteptare auîmpărţit lumea bună a pesediştilorîn mai multe grupuri. PrimarulDor<strong>in</strong> Hanu, împreună cu preşed<strong>in</strong>-tele Consiliului Judeţean, IonCăl<strong>in</strong>oiu şi Ion Cârciumaru, preşed<strong>in</strong>telePSD <strong>Gorj</strong>, şi-au stalibit co-mandamentul de aşteptare la sediulprimăriei, deputatul MugurelSurupăceanu şi juniorul Tudor austat în mulţime, alături de membriiPSD marcanţi locali, iar s<strong>in</strong>guraticulIon Florescu a dat ,,podiumul”pe un ceai la o unitate specifică d<strong>in</strong>apropiere. Numai Ion Tudor, speci-alistul în astfel de adunări de laTârgu Jiu şi Tudor Dobrică, viceprimarulMotrului, nu-şi găseau locul,pentru că term<strong>in</strong>aseră prea re-pede organizarea celor 500 desusţ<strong>in</strong>ători de pe platoul d<strong>in</strong> faţaCasei S<strong>in</strong>dicatelor. Între timp, ,,pe-ler<strong>in</strong>ele roşii” îl urcau în sondaje peGeoană, văzându-l câştigător d<strong>in</strong>primul tur.Vestea că viitorul preşed<strong>in</strong>te alRomâniei a ajuns la podul Merişuluii-a regrupat pe susţ<strong>in</strong>ători. Dupătradiţionala primire, cu pâ<strong>in</strong>e şisare, Mircea Geoană a făcut o baiede mulţime până la podiumul speci-al amenajat. Primarul Dor<strong>in</strong> Hanu,vizibil emoţionat, în cuv<strong>in</strong>tele deîntâmp<strong>in</strong>are a transmis dor<strong>in</strong>ţa ce-lor prezenţi: ,,Vrem normalitate!Vrem fapte, nu vorbe! Acest lucrunu poate să-l aducă decât MirceaGeoană!”D<strong>in</strong> concisul dar şi acuzatoruldiscurs al lui Geonă la adresa por-tocaliilor, am reţ<strong>in</strong>ut trei aspecte.Primul este legat de faptul că ,,aici,în <strong>Gorj</strong>, PDL-ul are un adevărat la-borator de fraudare a alegerilor şivreau să fac un apel la op<strong>in</strong>ia publică,la presă, la organizaţiile negu-vernamentale, la <strong>in</strong>stituţiile statuluipentru respectarea legilor”. Maimult, Geoană a atenţionat că ,,aici,la <strong>Gorj</strong>, există o camarilă portocaliecare vrea, pe munca dumneavoastrăşi pe resursele statului român, să-şifacă avere personală şi să fure alegerilepentreu Băsescu”.Candidatul social-democrat lapreşed<strong>in</strong>ţie, <strong>in</strong>g<strong>in</strong>er mecanic deprofesie şi lucrător în sistemulenergetic îna<strong>in</strong>te de 1989, a reliefatcunoşt<strong>in</strong>ţele sale în domeniu, lucrupe care se va baza în viitoarea stra-tegie energetică a ţării: ,,Vreau sătransmit un mesaj de speranţă celorcare lucrează în m<strong>in</strong>erit: cărbuneleva rămâne un pilon strategic în <strong>in</strong>-dustria energetică până în 2030,este o resursă pe care toate ţările lumiio folosesc, iar sectorul energeticromânesc va deveni axul strate-gic al modernăzării<strong>in</strong>dustrieiacestei ţări”. Al treilea aspect ţ<strong>in</strong>ede sentimentalism. După ce în pre-cedenta vizită pe aceste meleaguria promis că va muta capitalaOlteniei la Motru, de această dată aspus că Motru este ,,un oraş dârz,cu tradiţie muncitorească şi <strong>in</strong>g<strong>in</strong>e-rească, oraş pe care l-am vizitat şipe care îl preţuiesc”. Geoană a în-cheiat discursul cu speranţa că,,toată Oltenia mea şi a noastră”,PSD-ul va câştiga alegerile ca de-altfel ,,şi în toată România”.Desigur, Mircea Geoană a vorbit şidespre bugetul pe 2010, pensii, locu<strong>in</strong>ţepentru t<strong>in</strong>eri şi despre nece-sitatea îndreptării ,,nedreptăţilorcare s-au făcut în aceşti 20 de ani”.,,Toţi cei d<strong>in</strong> PSD suntoameni de încredere şio să ajutăm Turceniul”De la Motru, Mircea Geoană, însoţitde oficialităţile politice social-democrate gorjene, s-a deplasat laTurceni, pentru un mit<strong>in</strong>g electoral.Aici a promis că va ajuta sectorulenergetic, asigurînd că nu se vorface disponibilizări. Totodată a datasigurări că ,,toţi cei d<strong>in</strong> PSD suntoameni de încredere şi o să ajutămTurceniul şi energia românească.România are nevoie să fie unită.Aveţi nevoie de un preşed<strong>in</strong>te caresă cunoască necazurile dumnea-voastră. Eu am lucrat în domeniulenergetic şi ştiu ce înseamnă o astfela muncă” şi a concluzionat că ,,mizaacestor alegeri nu este persoanamea, miza reală este viitorul ţării”.Gheorghe Băleanu
8 • Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 19-25 noiembrie 2009 Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 19-25 noiembrie 2009 • 9GORJENI DE 5*****ALEXANDRA FILIP, O GORJEANCStudentă şi asistent universitar la BremenAm prezentat, până acum, îmbucurător de multe <strong>in</strong>terviuri cu t<strong>in</strong>eri gorjeni de succes cu rezultate excepţionale. Pr<strong>in</strong>tre calităţile comune tuturor se numărămodestia, pasiunea şi munca. Pentru aprofundarea studiilor, toţi au părăsit judeţul <strong>Gorj</strong>, iar unii d<strong>in</strong>tre ei chiar şi munca. După ce aţi făcut cunoşt<strong>in</strong>-ţă cu Cătăl<strong>in</strong> Chimerel, absolvent al Universităţii Iacobs d<strong>in</strong> Bremen, astăzi vă supunem atenţiei o tânără gorjeancă, Alexandra Filip, studenă a aceleiaşiuniversităţi .Tot fizica este marea pasiune a Alexandrei, pasiune care i-a <strong>in</strong>fluenţat decisiv viaţa.R: Alexandra, cui se datorează succesultău?Nimic d<strong>in</strong> realizările mele nu ar fi fostposibil fără ajutorul şi sprij<strong>in</strong>ul unor persoanefoarte dragi mie. În primul rând, păr<strong>in</strong>ţii meicare au fost alături de m<strong>in</strong>e mereu, m-au sprij<strong>in</strong>itşi m-au ajutat cu tot ce le-a stat în put<strong>in</strong>-ţă. Le port un respect deosebit şi vreau şi pr<strong>in</strong><strong>in</strong>termediul acesta să le mulţumesc pentru totce au făcut pentru m<strong>in</strong>e. Apoi, fratele meu –el a avut grijă de m<strong>in</strong>e încă de când erammică şi m-a protejat mereu. Este persoanacare îmi poartă foarte mult de grijă chiar şiacum când sunt departe de casă. Îi mulţumescpentru tot ce a făcut pentru m<strong>in</strong>e. Sper să nuîl dezamăgesc niciodată.R: Dar pe plan academic?Nimic d<strong>in</strong> ce am realizat nu ar fi fost posi-bil dacă domnul profesor Ciocan Alexandru dela Şcoala Generală nr.1 d<strong>in</strong> Motru nu ar fi fostalături de m<strong>in</strong>e şi nu m-ar fi îndrumat. Dânsula fost mentorul meu, m-a ajutat să înţeleg fizicaşi să o îndrăgesc, dar poate cel mai impor-tant m-a învăţat (despre) viaţă, mi-a împărtăşitexperienţa dânsului şi m-a ajutat să iau deciziilecele mai bune în momentele cele mai im-portante. Este cu adevărat una d<strong>in</strong> persoanelecărora le datorez un respect imens. Formareamea ca elev i se datorează într-o mare măsurădomnului profesor, de aceea îi port o recunoşti<strong>in</strong>ţădeosebită şi îi mulţumesc pentru pasiu-nea cu care m-a pregătit şi susţ<strong>in</strong>ut.R. Povesteşte-ne despre rezultatele tale laolimpiada de fizică.Uitarea şi-a pus amprenta pe anii de gim-naziu, dar nu o să uit niciodată clasa a VI-a,primul an în care am participat la olimpiadade fizică şi am reuşit să obţ<strong>in</strong> premiul 1 lafaza judeţeană. Atunci când m-am prezentatprima oară la pregătirile organizate de dom-nul profesor Ciocan nu mă gândeam la ce vaurma. Totul a venit pe parcurs, când cu fieca-re premiu obţ<strong>in</strong>ut am început să mă pregătescd<strong>in</strong> ce în ce mai mult şi să fac d<strong>in</strong> asta o pasi-une. A urmat clasa a VII-a, când am participatprima oară la faza naţională – o experienţănouă în urma căreia am înţeles că a munci d<strong>in</strong>greu şi a pune suflet în ceea ce faci este poatetot ce ai nevoie ca să reuşeşti pe plan academic.După perioade lungi de pregătiri, bucuriade a urca pe scenă şi a ţi se înmâna o diplomăpare <strong>in</strong>f<strong>in</strong>ită.„În campus s-a organizat un „târg <strong>in</strong>ternaţional”în care fiecare student a trebu-it să se îmbrace în ha<strong>in</strong>ele tradiţionale d<strong>in</strong>ţara lui. Eu am fost mândră să port un cos-tum autentic gorjean pe care îl am de labunicii mei. Sunt mândră să fiu olteancă!”ALEXANDRA FILIPR: Cum ai ajuns, totuşi, la Liceul deInformatică d<strong>in</strong> Bucureşti?Timpul şi-a urmat cursul normal iar anul următora reprezentat răsplătirea eforturilor depu-se până atunci. M-am clasat pe locul 7 la fazanaţională şi am primit o bursă <strong>in</strong>tegrală pentru astudia la Liceul Internaţional de InformaticăBucureşti. Acel rezultat a fost înconjurat demultă bucurie dar, cum era de aşteptat şi demulte întrebări şi decizii.D<strong>in</strong> prima clipă am considerat aceastăbursă o oportunitate unică, un drum care mise deschide o dată în viaţă şi pe care trebuiesă îl aleg. Domnul profesor Ciocan a fostmai mult decât încântat la aflarea veştii şi afost, cred, s<strong>in</strong>gura persoană care, fără a stape gânduri m-a sfătuit să merg la Bucureştişi m-a încurajat să nu ratez această ocazie.Păr<strong>in</strong>ţii mei, deşi s-au bucurat mult pentrusuccesul obţ<strong>in</strong>ut, au considerat că cel maipotrivit pentru m<strong>in</strong>e este să rămân acasă şisă cont<strong>in</strong>ui liceul acolo, pentru ca mai apoisă merg la facultate într-un alt oraş. Părerileerau împărţite, dar eu am fost cea care trebu-ia să iau decizia f<strong>in</strong>ală. Încetul cu încetul,după ce am „completat” multe liste cu argumentepro şi contra plecării, după ce am evaluatfiecare posibilitate, am decis că o să ac-cept bursa. Nu a fost deloc uşor să facaceastă alegere, eram conştientă de ce vaurma: o să fiu departe de familie, într-unoraş nou şi necunoscut mie până atunci, o sătrebuiască să mă descurc s<strong>in</strong>gură, dar chiarşi aşa am avut cred<strong>in</strong>ţa că totul o să fie b<strong>in</strong>e.Păr<strong>in</strong>ţii au încercat să se împace cu ideea,mi-au fost alături şi m-au susţ<strong>in</strong>ut.R: Cum a fost acomodarea într-un liceuprivat?Primele zile, după ce am ajuns la Bucureştişi am început anul şcolar, au fost începutul uneietape noi d<strong>in</strong> viaţa mea.Totul era complet nou, un oraş nou, coleg<strong>in</strong>oi, profesori noi, iar eu eram, până la urmă,doar o fată de 14 ani cu multe vise măreţe.Am locuit, aproape pe tot parcursul liceului,într-un apartament vis-a-vis de liceu, alăturide 3 colege cu care am împărtăşit totul, şi deo studentă – o persoană foate dragă mie, decare toate ne-am apropiat foarte mult şi carene-a purtat mereu de grijă: Esma. LiceulInternaţional de Informatică este un liceucare şi-a deschis porţile în anul 1994 şi carepe parcursul anilor şi-a câştigat reputaţia deliceu de elită datorită numeroaselor rezultatela olimpiade naţionale şi <strong>in</strong>ternaţionale obţ<strong>in</strong>uteîncă d<strong>in</strong> primii ani de existenţă. Am fă-cut parte d<strong>in</strong> clasa de olimpici a generaţieimele, o clasă adunând 15 elevi olimpici la diversematerii, majoritatea ven<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> prov<strong>in</strong>-cie. Acest lucru m-a ajutat mult, deoarece nueram s<strong>in</strong>gura care încercă să îşi facă un drumnou într-un oraş nou la o vârstă fragedă, cid<strong>in</strong> contră toţi ne confruntam cu aceleaşi ide-aluri şi greutăţi. Am cont<strong>in</strong>uat a mă pregătipentru olimpiada de fizică alături de domnulprofesor Octavian Radu. Am cont<strong>in</strong>uat săparticip la olimpiade naţionale şi concursuride fizică la care am obţ<strong>in</strong>ut premii şi menţi-uni, până în clasa a XII-a, când am ales d<strong>in</strong>nou un alt drum.R: Despre ce este vorba?Am luat decizia de a aplica la facultăţi înstră<strong>in</strong>ăte, iar procesul acesta s-a dovedit unullung şi obositor care nu mi-a permis să amtimpul necesar pentru pregătirea olimpiadeid<strong>in</strong> clasa a XII-a. Majoritatea colegilor meiau început în clasa a XI-a să îşi pregăteascăaplicaţiile pentru universităţi în stră<strong>in</strong>ătate. Înacea perioadă nu ştiam foarte multe detaliidespre ce implică aplicaţia, de bursele oferitesau de oportunităţile şi deschiderile pe care leai dacă eşti acceptat.R: Lămureşte-ne, te rog, ce înseamnăaceste „aplicaţii”.A aplica la o facultate în stră<strong>in</strong>ătate esteun proces lung, obositor şi de cele mai multeori costisitor. Pe scurt, trebuie să susţii nişteexamene (examen de limba engleză – Toefl,SAT), apoi să îţi pregăteşti aplicaţia propriu-zisă (scrisori de recomandare, eseu) după ceîn prealabil ai decis facultăţile la care vrei săaplici. De cele mai multe ori este foarte greusă gaseşti timp pentru liceu, pentru olimpiadăşi pentru aplicaţiile în stră<strong>in</strong>atate. De aceea,de obicei acest proces începe foarte de-vreme. Pentru m<strong>in</strong>e, care am decis târziu căvreau să aplic, a fost o cursă contra-cronometru.Cu toate acestea, prietenii mi-au uşuratmunca ofer<strong>in</strong>du-mi toate <strong>in</strong>formaţiile ne-cesare pe care ei le-au dobândit după ocăutare cont<strong>in</strong>uă şi mult timp acordat acestuicapitol. Examenele pe care trebuie să le sus-ţii nu se oferă decât în anumite perioade aleanului iau eu am avut „norocul” să reuşescsă pr<strong>in</strong>d ultima sesiune de examene. Aveamo s<strong>in</strong>gură şansă să iau scoruri bune pentru casă pot să aplic în cont<strong>in</strong>uare, iar acea şansăs-a împl<strong>in</strong>it. M-am pregătit pentru exameneşi pentru aplicaţii în vara care a urmat dupăclasa a XI-a şi în primul semestru al clasei aXII-a. Am aplicat la 4 facultăţi: 3 în StateleUnite ale Americii şi una în Germania -Jacobs University Bremen. Am primit bursăla o facultate în SUA – Colgate University şila cea d<strong>in</strong> Germania – Jacobs UniversityBremen. Decizia de a alege a fost d<strong>in</strong> nouuna dificilă.R: Până la urmă... ai ales Germania. Eştimulţumită?Păr<strong>in</strong>ţii m-au sfatuit să merg în Germania,tot ce şi-au dorit a fost să fiu cât mai aproapede casă chiar dacă nu rămân la o facultate înţară. Unii prieteni, colegi, profesori m-ausfătuit să merg în America. Simţeam că touldep<strong>in</strong>de de decizia pe care urma să o iau şică într-un fel decizia pe care a trebuit să oiau în cazul liceului se repetă, însă la un ni-vel mai înalt. Am decis să merg în Germaniape specializarea de „Electrical and ComputerEng<strong>in</strong>eer<strong>in</strong>g”, şi pot să spun cu <strong>in</strong>ima împă-cată că nu regret decizia luată.Jacobs University Bremen este o facultate<strong>in</strong>ternaţională cu predare în limba engle-ză, în care sunt reuniţi studenţi de pe toatecont<strong>in</strong>entele.R: Cum este viaţa la universitate?Locuim în campusul facultăţii, un campusmic dar foarte primitor în care, pot să zic, ni seoferă tot ce am putea avea nevoie. Căm<strong>in</strong>elesunt foarte b<strong>in</strong>e <strong>in</strong>tegrate în fotografia de ansamblua campusului. Toate sălile sau amfitea-trele unde se organizează cursurile sunt foarteaproape de unde locuim. Campusul este foartel<strong>in</strong>iştit şi organizat corespunzător.Acum sunt studentă în anul 2 şi îmi aducam<strong>in</strong>te de zilele când a început facultatea,când am călcat prima oară pe un alt tărâmnecunoscut mie. Îna<strong>in</strong>te de a începe cursurile,am avut o săptămână de orientare organi-zată special pentru studenţii de anul 1, ooportunitate să ne cunoaştem între noi, să neadaptăm mai repede la viaţa în campus şi săîmprumutăm puţ<strong>in</strong> d<strong>in</strong> experienţa studenţilormai mari. A fost o experienţă nouă pentrum<strong>in</strong>e, care m-a ajutat să mă acomodezmai uşor.R: Ce imag<strong>in</strong>e au studenţii români acolo?Românii sunt percepuţi ca buni matematici-eni, fizicieni sau <strong>in</strong>formaticieni. Puţ<strong>in</strong>i studiază,,humanitas”. În plus, ei se acomodează foarterepede cu învăţământul de aici şi rezultatele lorsunt excepţionale.R: Înţeleg că sunt diferenţe faţă deRomânia...Desigur, încă de atunci am simţit că totuleste foarte diferit de România. Nu ştiu dacăde v<strong>in</strong>ă e organizarea pe care o întâlneşti laorice pas, corectitud<strong>in</strong>ea, l<strong>in</strong>iştea şi curăţe-nia, sau poate doar ploaia care este recurentăîn clima de aici, deoarece Bremen este unoraş situat în Nordul Germaniei, foarte aproapede Marea Nordului.Nu ştiu cum a trecut atât de repede timpulşi am ajuns deja în anul 2, dar ştiu că am muncitmult în acest an şi jumătate, de când suntaici. Am acumulat mult pe plan academic, miamfăcut mulţi prieteni şi am reuşit să mă acomodezîntr-un mediu nou. Este ca şi cum cam-pusul este a treia casă pentru m<strong>in</strong>e. Poatepentru m<strong>in</strong>e depărtarea de casă nu a fost ofoarte mare problemă, ţ<strong>in</strong>ând cont că am ple-cat încă de mică de acasă în Bucureşti, dar astanu înseamnă că nu se întâmplă să îmi fie dorde păr<strong>in</strong>ţi sau de prietenii de acasă.R: Totuşi ai reuşit să te acomodezi. Ai făcutanumite sacrificii?Ţ<strong>in</strong> m<strong>in</strong>te şi acum, cum, îna<strong>in</strong>te de aajunge în campus, fi<strong>in</strong>d încă în România,eram foarte curioasă să aflu detalii despreviaţa de student aici şi luând legătura cu unstudent mai mare de aici mi-a rezumat încâteva cuv<strong>in</strong>te viaţa unui student la Jacobs:„Nu poţi să ai decât 2 d<strong>in</strong> cele 3 lucruri importantepe care c<strong>in</strong>eva şi le-ar dori: rezul-tate bune, somn şi viaţă socială”. Atunci nuam ştiut dacă glumeşte sau doar vrea să măsperie, dar acum, când am în spate un an şijumătate aici, pot spune că, dacă vrei şi îţicalculezi b<strong>in</strong>e timpul, poţi să le ai pe toate3. Nu este uşor, dar până la urmă, merităsacrificiul. Totul în această viaţă, este pânăla urmă doar un examen pe care trebuie săîl trecem şi care de fiecare dată ne îmbogă-ţeşte cunoşti<strong>in</strong>ţele. Este foarte important săîţi doreşti să îl treci, să faci totul pentru a tepregăti pentrul el, dar să nu exagerezi nici-odată, să îţi cunoşti limitele şi să ai grijă desănătatea ta.R: După câte ştiu, în occident, studenţii potaccesa mai uşor un loc de muncă potrivit încăd<strong>in</strong> timpul facultăţii. Ai avut şi tu o asemeneaşansă?Da, d<strong>in</strong> această toamnă am reuşit să obţ<strong>in</strong>o slujbă în campus. Sunt asistenta unui profe-sor pentru un curs pe care la rândul meu l-amluat în anul 1, iar rolul meu este să predaututoriale studenţilor de anul 1, să îi ajut să în-ţeleagă mai b<strong>in</strong>e materia şi să treacă mai uşorpeste diferenţele simţitoare d<strong>in</strong>tre anii de li-ceu şi cei de facultate. Încă de anul trecut,când eu eram cea care mergeam la tutoriale,am fost impresionată de asistenţii de atuncicare făceau tot posibilul ca noi să înţelegemtotul. Am sperat că o să am şi eu ocazia să îiajut pe alţii şi îi multumesc lui Dumnezeupentru că mi-a oferit-o.R: Planuri de viitor?Legat de planurile de viitor, nu pot zice căştiu ce o să fac după ce term<strong>in</strong> facultatea. Îmidoresc să urmez un master, dar timpul va de-cide în ce domeniu şi unde. Momentan, încămă bucur de viaţa de student şi încerc să dautot ce e mai bun pentru a mă descurca cât maib<strong>in</strong>e la facultate.R: După term<strong>in</strong>area studiilor, te vei întoarceîn România?Nu ştiu ce o să fie. Nu pot să zic nici da, nic<strong>in</strong>u. Să vedem ce îmi rezervă viitorul.R: Consideri că România îţi poate oferioportunităţile pe care le ai în Germania, deexemplu?În România dep<strong>in</strong>de foare mult de „con-tacte”, de relaţii altfel spus, pe când înGermania relaţiile <strong>in</strong>stituţionale sunt multmai puternice, valoarea fi<strong>in</strong>d s<strong>in</strong>gura posibilitatede a <strong>in</strong>tra în vizorul potenţialilor angajatoriîncă de pe băncile facultăţii.R: Un gând pentru gorjeni?Niciodată să nu încetaţi să credeţi în idealu-rile voastre! Oriunde veţi fi în lume să nu uitaţică sunteţi români. Munca voastră e întotdeaunapreţuită la adevărata valoare.Andrei Răzvan Băleanu