EROS ŞI THANATOS ÎN PROZA FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ

LIVIU REBREANU – ADAM ŞI EVANeegalatul simţ al tragicului şi atenţia acordată verosimilului îl apropie peLiviu Rebreanu de fantastic. Ion Simuţ definea încercarea autorului de a depăşilimitele realismului prin termenul de realism metafizic, prin care îmbină rigoarearealist – naturalistă a scenariului social şi poezia spiritualistă a iubirii. Sentimentulapropierii de sufletul pereche trăit de autorul însuşi la Iaşi a generat romanul Adamşi Eva.Rebreanu împleteşte aici, într-o manieră personală, androginismulplatonician, reîncarnarea de tip indian şi simbolismul numeric al transmigrăriisufletului. Victima unei pasiuni mistuitoare, eroul împuşcat de soţul gelos, îşiretrăieşte în clipele de agonie succesiunea celor şapte vieţi în care şi-a căutat, găsitşi pierdut sufletul pereche. Erosul şi Thanatosul se supun aici unei abordări tragice.Metempsihoza face posibilă regăsirea jumătăţilor androginului, dar convenţiilesociale sunt de fiecare dată atât de puternice încât o viaţă nu este suficientă pentrumarea regăsire. Singura care-i poate mântui este Moartea, descătuşând sufletul şiînlesnindu-i posibilitatea de unire. Ecoul iubirilor pierdute se reîntoarce în neguratimpului. Eroul îşi găseşte astfel calea spre noua trecere. Reîncarnarea este unpretext care-i permite autorului să-şi proiecteze eroii pe fundalul unor epoci diferite,zugrăvite cu talentul evocării obiective. Se demonstrează astfel că doar vremurile seschimbă. Sentimentele umane au rămas aceleaşi. Oracolul din capitolul Serviliadefineşte prin sintagma-verdict Eros este zeul zeilor credinţa autorului în supremaţiaenergiilor mistuitoare ale iubirii, dar şi în caracterul de tranziţie şi nu în cel definitudine al morţii. Cartea cea mai dragă a lui Rebreanu corelează dragostea şimoartea cu speranţa că viaţa este deasupra începutului şi sfârşitului pământesc,chiar dacă aspiraţia lui Icar spre înălţimile interzise omului este plătită de eroi cumoartea.Deşi în acest roman Rebreanu nu a atins înălţimile imaginative din prozafantastică eminesciană, acest lucru va fi compensat prin ideea că Erosul esteprincipalul suveran al vieţii şi prin alternanţa halucinantă Eros – Thanatos. Temavieţii se împleteşte cu cea a morţii, iar metempsihoza face posibilă regăsirea28