EROS ŞI THANATOS ÎN PROZA FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ

cea mai directă şi complicată a minciunii estetice. Paradoxal, fantasticul estedependent de un climat de raţionalitate, deşi urmăreşte frângerea voinţei spiritului.Efectul lui neliniştitor e comparat cu visul, ambele mizând pe situaţiile limită,aducând în prim-plan sentimente paroxistice.Ocupându-se în special de opera lui Mircea Eliade, Nicolae Steinhardt 34delimitează un fantastic de tip occidental (miraculos, ce închipuie o altă lume,supusă altor legi), de unul oriental (ce urmăreşte o înţelegere adâncită şi o depăşire arealităţii prin acces la esenţe şi taine).Alexandru Mica 35 recompune tabloul literaturii fantastice ruse pregogolienefăcând o trecere în revistă şi a principalelor teorii ale fantasticului. El considerăfundamentală antiteza fantastic – miraculos. Definitoriu nu este supranaturalul cicomprehensibilul, neînţelesul care surprinde şi descumpăneşte.O succintă sinteză a ideilor şi teoriilor este alcătuită de George Bădărău învolumul Fantasticul în literatură 36 . Autorul consideră că rădăcinile fantasticuluiromânesc se leagă de folclor, cărţile populare, gândirea mitico-magică, romantismulgerman şi proza lui E. A. Poe. Autorul departajează fantasticul clasic de cel modernstabilind trăsăturile definitorii.Constantin Ciopraga vede în fantastic atât un fenomen de închidere, cât şiunul de deschidere spre orizonturi inaccesibile ce-şi creează propriile convenţii.Sunt enunţate trăsăturile acestui gen care, în literatura noastră, reuşeşte să unificeelemente din gândirea magică cu doctrinele iniţiatice ale Orientului şi cu ideologiametafizică doctrinară.În Prefaţa antologiei de proză fantastică franceză, întitulată Elixirul deviaţă lungă, Irina Mavrodin prezintă o perspectivă nouă a fenomenului fantasticpornind de la relaţiile intertextuale. Este opusă literatura miraculosului, ce ţine desfera sacrului, celei fantastice, legată de sfera profanului. Autoarea subliniazăimportanţa ideii de verosimil ca o categorie implicită, fiind condiţionată de ruperea34 Nicolae Steinhardt, Fantasticul lui Mircea Eliade, în vol. Incertitudini literare, Editura Dacia,Cluj-Napoca, 1980.35 Alexandru Mica, Ipostaze ale fantasticului în romantismul european, Editura Romcor, Iaşi,1994.36 George Bădărău, Fantasticul în literatură, Institutul European, Colecţia Memo, Iaşi, 2003.17