EROS ŞI THANATOS ÎN PROZA FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ

literar” 31 . Analiza se extinde şi la literatura universală demonstrând rigoarea şimasivitatea demersului critic.Adrian Marino în Dicţionarul de idei literare trece în revistă diverseleaccepţiuni ale formelor de manifestare dintr-o perspectivă diacronică, accentuândstructura estetică şi raportându-le la fantezie şi imaginaţie. Fantasticului îi estespecific nu atât calitatea obiectelor ci raporturile dintre ele, având un caracter strictfuncţional. El se caracterizează prin distrugerea echilibrului preexistent, ce esteînlocuit cu unul nou, susceptibil de repetate distrugeri. Fenomenul specific nu poatefi decât dual: echilibru – ruptură, raţional – iraţional, posibilitate – imposibilitate. Înacest mecanism se combină patru procedee 32 : suprapunerea formelor şi planurilor,dilatarea şi comprimarea perspectivelor şi proporţiilor, intensificarea observaţiei şidetaliilor şi multiplicarea formelor materiale. Criticul respinge teza fantasticuluiantiestetic, întrucât transfigurarea creaţiei modifică reacţiunile psihologice în emoţiiestetice. Demersul critic analizează şi tehnicile de realizare a fantasticului:distanţarea creatoare, excesul de precizie, minuţiozitatea, suspendarea surprizei,suspence-ul, susţinând teza supravieţuirii şi valorificarea acestui gen în epocamodernă, deşi priveşte cu relativ scepticism vocaţia prozei autohtone pentru acestgen.Mult mai optimist, Nicolae Ciobanu 33 afirmă existenţa unuiWeltangschauung special, o literatură fantastică propriu-zisă şi în cadrul autohton.El va delimita traseul unei posibile istorii a prozei româneşti susţinând că fantasticuleste relaţionat nemijlocit cu miticul şi magicul, negându-se incompatibilitatealiteraturii fantastice cu basmul. Criticul urmăreşte mărcile fantasticului din basmulfolcloric şi cărţile populare, analizând şi elementele mitico-fantastice universale şiautohtone din proza eminesciană, basmul lui Creangă sau duhul balcanic şisatanismul caragialian.Alexandru George alcătuieşte o antologie de proză fantastică româneascăîntitulată Masca. În Prefaţa acestui volum fantasticul este considerat drept expresia31 Sergiu Pavel Dan, Feţele fantasticului. Delimitări, clasificări şi analize, Editura Paralela 45, Piteşti,2005, p. 18.32 Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, Vol. I, Editura Eminescu, Bucureşti, 1973, pag. 658.33 Nicolae Ciobanu, Între imaginar şi fantastic în proza românească, Editura Cartea românească,Bucureşti, 1987.16