EROS ŞI THANATOS ÎN PROZA FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ

psihologică a problematicii fantasticului pentru că în conflictul dintre cele douăuniversuri este relevantă nu intensitatea angoasei, ci calitatea ei.Freud consideră definitoriu acestui fenomen termenul Das Unheimliche(straniul neliniştitor, insolitul îngrijorător). Părintele psihanalizei explică resorturilefricii dintr-o perspectivă subestetică (după cum el însuşi menţionează), nu pentru aaplica lecturii literare un concept psihologic, ci mai ales pentru a revalorifica şiclasifica imaginea unui fenomen psihic pornind de la materialul literar. Straniulneliniştitor este generat de impresiile noi ce trezesc „complexe infantile refulate”sau ce par a confirma „convingeri primitive depăşite” 24 .Deşi Tzvetan Todorov se axează pe categoriile estetice, nu le neglijează pecele psihologice. Fantasticul este generat de ezitarea eroului dar şi a cititorului înceea ce priveşte natura precisă a faptelor prezentate, de incertitudinea în faţa unuieveniment care deja încalcă legile pe care te aştepţi să le respecte, ambiguizândpercepţia. Fantasticul se situează între straniu (inexplicabilul redus la faptelecunoscute, la experienţa prealabilă) şi miraculos (fenomenul nemaiîntâlnit) 25 .Todorov clasifică temele specifice fantasticului în funcţie de raportul om – lume îndouă categorii: temele eului (teme ale privirii – referindu-se la sistemul percepţie –conştiinţă) şi temele tuului (teme ale discursului – expresii ale relaţiei omului cupropria dorinţă). Sunt delimitate şi funcţiile literaturii fantastice: literară, socială,pragmatică, semantică şi sintactică. Spre deosebire de Caillois, Todorov nuconsideră teama ca fiind o condiţie necesară a fantasticului.Louis Vax ca şi Caillois accentuează esenţa acestui tip de literatură înruptura constantelor lumii reale, a terifiantului generat de conflictele realităţii şiposibilului. Sunt stabilite frontierele fantasticului 26 cu feericul, poezia, oribilul şimacabrul, romanul poliţist, tragicul, psihanaliza şi psihiatria. Fantasticul esteconsiderat prin definiţie inestetic, autorul sesizând pericolul lunecării rapide sprecomercial sau agasarea psihicului.24 Sigmund Freud, Stranietatea, în vol. Scrieri despre literatură şi artă. Traducere şi note de VasileDem. Zamfirescu, prefaţă de Romul Munteanu, Editura Univers, Bucureşti, 1980, p. 305.25 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică. În româneşte de Virgil Tănase. Prefaţă deAlexandru Sincu, Editura Univers, Bucureşti, 1973, p. 59.26 Louis Vax, L’art et la littérature fantastiques, Presses Universitaires de France, Paris, 1963.13