Metodologia cercetarii psihologice Anul I - Lucian Trasa

Psi_1_Mtcp_1Metodologia cercetarii in psihologieAdevarat/Fals1. Este considerata cunoastere de tip stiintific acea cunoastere care are urmatoareleinsusiri:se indeparteaza de cunoasterea comuna si de bunul simt, descompuneautomatismele mentale generate de experienta cotidiana, uzeaza de matematizare siformalizare, utilizeaza metode speciale de tipul modelare, axiomatizare, formalizare etc.,obtine cunostinte cel putin verificabile daca nu verificate.2. Se considera ca epistemologia este o disciplina cu dubla dependenta si aceastapentru ca ea apartine in acelasi timp si metastiintei si filosofiei.3. Se considera ca o disciplina este stiinta daca dispune de un domeniu de investigarespecific, unic si nedisputat cu alte discipline, are un obiect de studiu asupra caruia sa seaplice metode si tehnici cu scopul de a-i identifica aspectele esentiale, utlizeaza ometodologie de studiu si cercetare proprie, si-a stabilit un set de concepte, legi si principiiproprii pe baza carora sa realizeze descrieri, clasificari, explicatii si predictii asupra evolutieifenomenelor investigate, discursul teoretic si paradigmele sale trebuie sa fie considerate caobiective iar fenomenele investigate trebuie sa fie capabile de determinari sensibile,nemijlocit perceptibile si observabile, pentru a putea fi masurate si cuantificate, rezultatelestudiilor si investigatiilor sa poata fi reproduse, reluate si reevaluate de alti cercetatori sauoameni de stiinta, in alte momente si eventual alte locuri.4. Psihologia umanista a fost considerata de catre Abraham H. Maslow, unul dintreinitiatorii ei, ca fiind a doua forta in psihologie.5. In secolul al XVIII-lea Newton a promovat punctul de vedere al materialismului realistpe baza principiului determinismului cauzal sustinand ca miscarea unui obiect fizic poate fideterminata cu exactitate pe baza cunoasterii pozitiei spatiale si a vitezei de deplasare.6. Principiile realismului stiintific nu sunt considerate a fi postulate metafizice desprenatura realitatii.7. Noua fizica a aparut odata cu publicarea teoriei relativitatii de catre Albert Einstein sia teoriei cuantice de catre Werner Heisenberg.

8. Alex Comfort considera ca noile descoperiri ale fizicii sunt privite cu rezerva pentrufaptul ca nu sunt usor de inteles si mai ales de vizualizat.9. Popa (1972) spune despre cunoasterea comuna ca nu este altceva decat insusireade catre agentul cunoscator a unei informatii legate nemijlocit de conditiile praxiologice incare actioneaza.10. Simtul comun se considera ca actioneaza in doua etape, astfel prima etapa decunoastere spontana in care ne facem o idee, avem o parere despre evenimentele incauza, iar cea de-a doua in care se produce o extrapolare a explicatiilor de la situatiiletrecute la cele prezente sau viitoare.11. Simtul comun de prima mana reprezinta ansamblul cunostintelor spontane rezultatedin experienta directa a agentilor cunoscatori.12. Simtul comun de mana a doua se refera la faptul ca rezultatele demersurilor decunoastere a realitatii sunt bazate doar pe realitatea cunoscuta prin intermediul organelorde simt ale agentului cunoscator.13. Cunoasterea comuna nu este in nici un caz influentata de enculturatie si socializare.14. Pentru asigurarea corectitudinii definitiei ostensive trebuie indeplinite o serie deconditii printre care conditia lingvistica, conditia simultaneitatii si conditia operationala.15. Despre definitia nominala se spune ca nu este nici adevarata, nici falsa, fiindin fapt o conventie.16. Septimiu Chelcea intelege prin indicatori in cercetarea empirica socio-umanaacele semne observabile si masurabile cu ajutorul carora pot fi caracterizate unitatile socialesi calitatile lor.17. Puterea de respingere reprezinta capacitatea indicatorului de a retine in cadruldistins de el toate elementele ce se caracterizeaza prin posedarea indicatorului.

18.Puterea de continere reflecta proprietatea unui indicator de a lasa in afara sferei luitoate unitatile sociale care nu poseda indicatul.19. Dupa criteriul functiei indeplinite in procesul cercetarii putem vorbi de metode deproiectare a cercetarii, metode de recoltare a datelor si metode de analiza si interpretare.Alegeri multiple1. Ce reprezinta epistemologia ?a. o ramura a filosofieib. o ramura a sociologieic. o facultate a intelectului uman2. Epistemologia cerceteaza:a. gandirea umana in generalb. originea, structura, metodele si validitatea cunoasterii stiintificec. factorii care influenteaza atentiad. frecventa cercetarilor in campul cunoasterii psihosociale3. Din punct de vedere logic indiciul cel mai sigur al adevarului este:a. analiza prin experientab. verificareac. experimentaread. vizualizarea si analizarea situatiei4. In functie de ramurile stiintei sau disciplinele in care se regaseste putem vorbi deadevar:a. logicb. matematicc. formald. psihologice. aposterioric5. Din perspectiva metodologica, marele castig al abordarii umaniste il reprezinta:a. orientarea exclusiva catre comportamentul umanb.trecerea de la cercetarea manipulativa la cea coparticipativa, omul nemaifiind un

simplu obiect al studiului stiintificc. cautarea explicatiilor si legitatilor psihologice prin recurgerea cupreponderenta la metoda introspectionista6. Amit Goswami a exemplificat perspectiva newtonian-carteziene asupra universuluisi cunoasterii folosind metafora:a. mesei de biliard cosmicb.pendulului universalc. realitatii paralele7. Principiile realismului materialist sunt:a. Obiectivismulb. Determinismul cauzalc. Localizaread. Monismul fizic sau materiale. Epifenomenalismf. Dualismulg. Cuantismul fenomenologic8. Principiul determinismului (extern) impune obligativitatea analizei si explicariipsihicului pe baza unor conditii si cauze reale obiective si se afla in stransa legatura cu:a.b.postulatul metafizic general si postulatele epistemologice particularepostulatul determinismului cauzal si postulatul obiectivismului din realismulstiintificc. postulatul localizarii si postulatul epifenomenalismului din monismul materialist9. Principiul reflectarii si modelarii informationale sta la baza intelegerii naturiiexistentiale sau a statutului ontologic al psihicului si este:a.b.traducerea psihologica a epifenomenalismuluiperspectiva epsitemologica asupra cunoasterii stiintifice socialec. traducerea fenomenologica a naturii psihicului uman10. Teoria relativista – ca parte a noii fizici – considera ca:a. spatiul este un loc printre atomii solizi din realitatea fizica

. universul este reprezentat sub forma unei tesaturi continue si neintreruptec. universul nu este un gol populat cu obiecte din loc in loc, ci este plin de substanta, in careexista zone de prim plan si zone de plan secund11. Enculturatia reprezinta:a. gradul de culturalizare al indivizilor care fac parte dintr-un areal socialb.transmiterea informatiilor culturale si a tehnicilor civilizatoare si de stapanire amediului de la o generatie la altac. transmiterea informatiilor socioculturale intre membrii unei clase de prescolari12. Socializarea reprezinta:a.b.c.transmiterea normelor valorice si morale dupa care isi ghideaza existenta ocomunitate si formarea personalitatilor individuale in raport cu aceste normeretransmiterea informatiilor in mediul social prin intermediul oamenilor de stiintadescoperirea mecanismelor de convietuire in societate de catre o persoana carea trait izolata foarte multa vreme13. Dupa Donald McBurney limitele fundamentale ale simtului comun sunt:a. nivelul de cunoastere este direct proportional cu limitele intelectului umanb. standardele acestei cunoasteri difera dintr-un moment in altul si dintr-un loc inaltul in functie de atitudini si de caracteristicile culturiic. recunoasterea adevarului credintelor la acest nivel se face in planul practicarii lorconcreted. cunoasterea comuna se fundamenteaza doar pe adevaruri verificabile pe calerationala14. Petru Ilut considera ca printre virtutile cunoasterii comune se afla si:a. realitatea socioumana este ontic direct accesibila indivizilor obisnuitib. realitatea socioumana este cunoascuta de catre oamenii de stiinta utilizand metodesi tehnici specifice

c. realitatea socioumana nu numai ca este ca ordin de marime nemijlocit accesibilaindividului obisnuit, dar ii este acestuia si foarte familiarad. strategiile cognitive la nivelul practicii cotidiene sunt complexe, flexibile si subtile15. Din perspectiva lui Petru Ilut simtul comun:a. apare ca puternic stratificat din punctul de vedere al potentialului cognitivb. merge de la constatari simple, clisee si prejudecati, pana la observatii sirationamente de mare finete si profunzime, la explicatii si interpretari nuantatec. este rezultatul adaptarii metodelor si tehnicilor de cercetare stiintifica la realitateacotidiana16. Limitele cunoasterii comune, din perspectiva lui Petru Ilut sunt determinate de:a. prezenta masiva a subiectivitatiib. faptul ca aceasta cunoastere este particulara, rezultat al unui context concretc. prezenta unor erori de esantionare a loturilor supuse cercetariid. faptul ca aceasta cunoastere poate cadea relativ usor in pericolul de a inregistradoar legaturi aparente si de multe ori false intre dimensiuni, factori, variabile17. Walter Wallace a numit cateva modele de generare si testare a adevaruluienunturilor despre realitate. Aceste sunt:a. modelul autoritarianb. modelul misticc. modelul empirico-referentialc. modelul logico-rationald. modelul stiintific18. Modelul autoritarian se bazeaza pe faptul ca:a. oricine are parte de cunoastinte relevate prin simtul comunb. adevarul este garantat de calitatile de exceptie ale producatorului enunturilorc. fiecare persoana – indiferent de pozitia sa sociala – poate emite judecati devaloare19. Modelul logico-rational se centreaza pe logica formala, face apel la „primeleprincipii” si stabileste adevarul prin deductie. Principala sa grija consta in:

a.rigoarea judecatii logice, fara a se urmari corespondenta cu realitateab.adaptarea continutului faptului cunoscut la realitatea inconjuratoarec. cautarea rigorii logice prin stabilirea corespondentei cu realul20. Modelul stiintific de cunoastere are la baza:a. postulatele realismului stiintificb. principiile noii fizicic. principiile bunului simtd. postulatele fizicii cuantice21. Studiile de cognitie sociala au identificat si sistematizat o serie de mecanisme siefecte distorsionante mai specifice ale constiintei si cunoasterii comune. Printre ele se afla:a. efectul falsului consensb. efectul retroactivitatiic. efectul incadrarii (frame)d. efectul constantei perceptive22. Principiile metafizicii neotraditionale reprezentanta directa a realismul stiintific sicare sustine determinismul clasic lapaceean sunt:a. viitorul este determinat de trecutb. orice eveniment are o cauza determinata suficientac. trecutul este influentat de realitatile prezented. cunoasterea trebuie sa se intemeieze pe certitudinee. cunoasterea stiintifica poate, in principiu, sa fie adusa pana la nivelul de cunoasterecu diferite niveluri de generalitatef. cunoasterea si metoda stiintifica pot fi, in principiu, unificate23. Principiile metafizicii probabiliste sunt:a. legile producerii fenomenelor naturale au in esenta caracter probabilistb. fenomenele psihosociale sunt strict determinate de trecutul persoaneic. cauzalitatea are un caracter probabilist

d. certitudinea cunoasterii, in sensul preciziei absolute a masurilor, este irealizabilae. stiintele, ca terminologie, obiect si metoda, se caracterizeaza prin pluralism24. Mai aproape de perspectiva integrala a cunoasterii psihologice se afla:a. metafizica neotraditionalab. metafizica probabilistac. metafizica empiristad. metafizica neoempirista25. Septimiu Chelcea, citandu-l pe Martyn Hammersley, arata ca printre trasaturilecare diferentiaza cercetarea de tip socio-uman sunt si urmatoarele:a. o astfel de investigatie are ca scop descoperirea adevarului si nuproducerea dovezilor pentru sustinerea unei pozitii deja adoptateb. cercetarea socio-umana este mai degraba preocupata de producereainformatiilor referitoare la fapte si nu de enuntul judecatilor de valoarec. cercetarea socio-umana nu cauta sa decopere neaparat adevarul, cicauta sa judece conduitele umaned. cercetarea socio-umana nu considera ca masurarea26. Cercetarea de tip socio-uman - dupa Martyn Hammersley citat de SeptimiuChelcea - se diferentiaza de alte cercetari si prin urmatoarele:a. un astfel de demers are un scop teoretic, desi problemele teoretice din stiintelesocio-umane au si o puternica dimensiune practic-aplicativab. cercetarea tinde spre formularea unor legic. se considera ca masurarea si controlul variabilelor sunt esentiale in cercetarilesocio-umaned. cercetarea cauta sa ramana la stadiul de nevalidare a ipotezelor precizate27.In general vorbind, fenomenele unei realitati psihosociale pot fi cunoscute:a. apeland la explicatii cu privire la respectivele fenomeneb. prin participarea la ele sau prin trairea lor nemijlocitac. prin observarea si cuantificarea faptelor din realitatile paralele

28. Din punctul de vedere al stiintei actuale, se considera ca o cunoastere adecvata aunui domeniu se poate face doar prin:a.b.atingerea unor explicatii cu un inalt grad de intemeiere care sa permitaintelegerea specificului respectivului domeniucautarea intuitiilor din planul cunoasterii directe experientialec. repetarea actiunilor si conduitelor in planul vietii de zi cu zi29. Unii epistemologi considera ca in cazul in care la un anumit nivel de unelefenomene nu mai pot suporta explicatii, bazate pe un limbaj discursiv, rational, pentrucunoasterea realitatilor psihosociale ar trebui:a. sa se apeleze la un nivel de cunoastere de tip evocativ, nondiscursivb. sa se repete studiile si cercetarile care nu au dat rezultatec. sa se apeleze la limbaje artificiale cu un graf de discusivitate superior30. Intr-o explicatie, generatorul problemei - adica ceea ce explicam - se numeste:a. explanandumb. explanansc. expialidotions31. Intr-o explicatie, elementul explicativ - adica raspunsul problemei - se numestea. explanandumb. explanansc. explanada32. I. Marginean enumera intr-o lucrare aparuta in anul 2000 urmatoarele categoriide explicatii:a. explicatia cauzalab. explicatia probabilistac. explicatia de specificare a intelesului si a scopuluid. explicatia functionalae. explicatia evolutionista sau ecologicaf. explicatie teleologicag. explicatia deductiva

h. explicatia repetitivai. explicatia generativa33. Explicatia deductiva comporta urmatoarele variante:a. ipotetico-deductivab. semantic-deductivac. deductiv-nomologicad. nondeductiva34. Explicatia nondeductiva se refera la faptul ca:a. prin ea se trece de la o propozitie cu un anumit nivel de generalitate la opropozitie cu un nivel mai inalt de generalitate sau de la o propozitie la alta situatela acelasi nivel de generalitateb. prin intermediul ei se trece de la o propozitie cu un nivel de generalitate superiorla o propozitie cu un nivel de generalitate inferiorc. prin ea se trece de la o propozitie la alta situate la niveluri de generalitatesuccesive35. Semnele sunt simboluri din logica sau litere ale alfabetului care:a. sunt ordonate dupa reguli preciseb. comunica ceva despre calitatile unitatilor socialec. se refera la realitati intangibile36. Relatia dintre semn si semnificatie se stabileste:a. printr-o regula semanticab. printr-o regula de inferioritatec. printr-un sistem de reguli compensatorii de semnificatie37. A.Mihu considera ca intr-o cercetare explicatia este formulata:a. ca o ipotezab. ca o explicatie plauzibila referitoare la relatiile dintre fenomenele studiatec. ca un fapt neconform cu realitatea studiata

38. Sensurile diferite de denotatia cuvantului reprezinta:a. elongatiab. conotatiac. senotatiad. corelatia39. In clasificarea realizata de S.Chelcea (2001)se vorbeste de urmatoarele categoriide termeni:a. termenii referentialib. termeni suprareferentialic. termeni notationalid. termenii nereferentialie. termenii extralogici40. Termenii referentiali au ca designat:a. o entitate fizicab. o entitate idealac. o entitate logica41. Dupa nivelul de generalitate conceptele se impart in:a. concepte individuale considerate concepte istoriceb. concepte generale considerate invarianti, universalii sau concepte aistoricec. concepte medii care sunt istorice si anistorice simultan42.Dupa tipul de referential conceptele se impart in:a. concepte cantitativeb. concepte calitativec. concepte repetitived. concepte generative

43.In viziunea lui C.Popa functiile definitiei sunt urmatoarele:a. functia referential-designatoareb. functia de introducere a unor termeni noi in vocabularul unui agent cunoscatorc. functia de concentrare a informatiei, de prescurtare a comunicariid. functia de relevare a schimbarilor intervenite in procesul cunoasterii, pe baza analizeiintensiunii termenilore. functia reprobabil-executorie prin care se urmareste testarea cunostintelorf. functia sintetic-calculatorie, care permite prelucrarea informatiei intr-un alt limbaj44. Tipurile de definitii din stiintele socio-umane sunt in viziunea lui S. Chelcea:a. ostensivab. ordinarac. nominalad. operationalae. intensiva45. Definitia ostensiva se refera la:a. simultaneitatea pronuntarii unui termen necunoscut de catre un agent cunoscator,dar cunoscut de alt agent cunoscator si indicarea designatuluib. simultaneitatea pronuntarii unui termen recunoscut de catre o persoana aflata intrecere care se intalneste intamplator cu o alta persoanac. simultaneitatea recunoasterii unei definitii de catre un agent cunoscator inacelasi timp cu indicarea persoanei recunoscute46. Semnul comportamental caracteristic definitiei ostensive este:a. aratarea cu degetul catre agentul cunoscator si numirea sa cu voce tareb. ridicarea si indreptarea degetului catre obiectul de definitc. ridicarea din umeri si indreptarea degetului catre designat47. Definitia nominala sau verbala consta din:a. repetarea cuvantului pana la intelegerea sa de catre agentul cunoscatorb. specificarea intelesului unui termen cu ajutorul altor termenic. aratarea obiectului cu degetul si explicarea sa

48. Definitia operationala sau operationalizarea conceptelor reprezinta:a. un procedeu prin care se decide daca un actor social face parte dintr-o societateb. un procedeu prin care se decide daca o calitate poate fi atribuita unei unitatisocialec. o modalitate de interpretare particulara a definitiei nominale49. P.Lazarsfeld (1965) considera ca traducerea conceptelor in indici presupuneparcurgerea urmatoarelor etape:a. reprezentarea figurata a conceptuluib. specificarea conceptuluic. analiza conceptuluid. alegerea indicatorilore. construirea indicilor50. Stefan Novak (1972) apreciaza ca exista urmatoarele genuri distincte de puterede discriminare a indicatorului:a. puterea de respingereb. puterea de interferarec. puterea de continered. puterea de discriminare51. In stabilirea setului de indicatori pentru operationalizarea conceptelor se face apella urmatoarele tipuri de indicatori:a. indicatori expresivi - ce au o legatura mai slaba cu indicatulb. indicatori predictivi - care au o legatura mai puternica cu indicatulc. indicatori reflexivi - care reflecta caracteristici ale conceptului52. In filosofie si in stiinta metoda reprezinta:a. modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si detransformare a realitatii obiectiveb. modul de raportare a unei realitati psihice la o realitate concretac. capacitatea de modela printr-o metoda sau a se raporta printr-un sistem de regulila un fenomen

53. Dupa criteriul temporal metodele sunt:a. transversale - urmarind descoperirea relatiilor intre laturile, aspectele, fenomenele siprocesele socioumane la un moment datb. punctiforme – aplicabile doar intr-un singur moment de timpc. longitudinale - studiind evolutia fenomenelor in timp54. Dupa reactivitate – adica dupa gradul de interventie a cercetatorului asupraobiectului de studiu - metodele sunt:a. experimentale – in care cercetatorul intervine provocand producerea fenomenelorb. cvasiexperimentalec. reproductived. de observatie – in care cercetatorul nu trebuie sa produca vreo modificare acomportamentelor sau situatiilor studiatee. cvasiobservationale55. Dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu metodele sunt:a. statistice - desemnand investigarea unui numar mare de unitati socialeb. cazuistice - semnificand studiul integral al catorva persoane, chiar a uneisingure persoane sau fenomene socioumanec. individuale – reprezentand studiul unei singure persoane o singura data inviata56. Dupa locul ocupat in procesul investigatiei empirice metodele pot fi:a. de culegere a informatiilorb. de prelucrare a informatiilorc. de interpretare a datelor cercetarii

d. de evaluare a ipotezelor57. In functie de nivelul de acces la instantele sistemului psihic metodele de cercetarein psihologie sunt:a. metode care vizeaza planul constient si care se adreseaza cu precadereacestei instanteb. metode care vizeaza nivelul inconstientului (personal si colectiv) si care au caobiectiv obtinerea de informatii la care subiectul nu are acces direct,nemijlocit si constientc. metode care vizeaza planul transpersonald. metode care se refera la nivelul interpersonal al subiectului58. Procedeul reprezinta modalitatea concreta prin care:a. se face referire la definitia operationalab. se cauta obtinerea de informatii de la un intervievat fara voia sac. este aplicat si/sau administrat un instrument de cercetared. este administrata o metoda de cercetare59. Desi metodologia incepe sa fie vazuta ca o ramura a filosofiei, in acest moment:a. nu se poate vorbi de o metodologie generalab. exista metodologii particulare pentru fiecare disciplina si ramura stiintificac. nu se poate face o afirmatie clara legata de metodele si metodologia de cercetare ingeneral60. Septimiu Chelcea considera ca metodologia in stiintele psihosociale areurmatoarele laturi:a. analiza critica a activitatii de cercetareb. formularea unor propuneri pentru perfectionarea acestei activitatic. reprezentarea vizuala a ipotezelor in vederea obtinerii de date concrete din cercetared. analiza intuitiva a rapoartelor de cercetare prezentate61. Paul Lazarsfeld (1959) considera ca metodologia are urmatoarele temeprincipale:a. delimitarea obiectului de studiu in cercetarile empirice

. analiza conceptelorc. analiza metodelor si tehnicilor de cercetared. analiza raportului dintre metodele si tehnicile utilizatee. stematizarea datelor obtinute in cercetarea empiricaf. formalizarea rationamentelor62. Cunoasterea stiintifica actuala reprezinta un decupaj al realitatii, iar S. Chelceacrede ca in investigatiile psihosociale acest decupaj este necesar pentru ca:a. nu toate elementele structurii si actiunii umane se situeaza pe acelasi planb. nu toate elementele structurii si actiunii umane au o contributie egala la explicareafenomenelorc. nu toate elementele structurii si actiunii umane sunt capabile de a fi cercetate63. Metodologia trebuie sa aiba in vedere analiza metodelor si tehnicilor, precum sistandardizarea si relationarea lor eficienta, cu scopul:a. de a ajunge la un nivel de abstractizare necesar pentru eliminarea distorsiunilor si aadecvarii la obiectul de studiub. de a asigura reprezentativitatea concluziilor cercetariic. de a face posibila corelarea ipotezelor de lucru64. Monismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care afirma:a. unitatea metodei stiintei si necesitatea de a orienta cercetarea in stiintele socialedupa criterii de rationalitate si stiintificitate degajate prin analiza metodei stiintelorteoretice ale naturiib. neutralitatea metodelor de cercetare si orientarea acestora in functie de obiectivulconcretc. autonomia metodologica a disciplinelor sociale si istorice65. Dualismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care afirma:a. unitatea metodei stiintei si necesitatea de a orienta cercetarea in stiintele socialedupa criterii de rationalitate si stiintificitate degajate prin analiza metodei stiintelorteoretice ale naturiib. neutralitatea metodelor de cercetare si orientarea acestora in functie de obiectivulconcret

c. autonomia metodologica a disciplinelor sociale si istorice66. Lazar Vlasceanu (1982) distinge in functie de modelul teoretic general aplicatpentru explicarea vietii sociale urmatoarele practici metodologice:a. metodologia obiectivab. metodologia interpretativac. metodologia reflexivad. metodologia subiectiva67. Pentru desfasurarea cu succes a cercetarilor empirice referitoare lacomportamentele colective si individuale, Chelcea considera ca trebuie luate in considerareurmatoarele principii (Chelcea, 2001):a. principiul unitatii teoretic-empiricb. principiul unitatii intelegere-explicatiec. principiul unitatii dintre cantitativ si calitativd. principiul evaluarii interdependentee. principiul unitatii judecati constatative-judecati evaluative68. Robert Merton considera ca se poate vorbi de o teorie in sens strict atunci cand opropozitie:a. este dedusa dintr-o multime de propozitii fundamentaleb. se demonstreaza concordanta ei cu observatiac. se face referire frecventa la ea ca la o teorie in cadrul discutiilor obisnuite69. Karl Popper a aratat ca operatia de verificare nu are nici un sens si ca o teorienu poate fi niciodata complet verificata, intrucat se poate demonstra cel mult concordantaunei teorii cu anumite observatii particulare si nu concordanta ei cu realitatea in totalitate. Inacest sens, verificarea concordantei cu realitatea sau inferenta de la cazurile particulare latoate cazurile posibile ar presupune:a. un numar indefinit de operatiib. un numar ceva mai mare de operatii decat de obiceic. un numar relativ redus de operatii70. Inferenta este procesul logic prin care se ajunge la cunoasterea fenomenelor carenu pot fi accesate direct pe baza unor date si informatii aflate la indemana cercetatorului sireprezinta:a. materialul de baza pentru cercetari, teorii si ipotezeb. materialul de baza pentru examinarea cunostintelor din psihologie

c. realitatea inconjuratoare modelata de cercetator71. Atunci cand ne referim la termenul de paradigma putem vorbi de urmatoarelesensuri principale ale acestuia:a. set de concepte, propozitii, metode de investigatie cu un pronuntat caracter normativ,dezvoltat pentru a ghida cercetarea intr-un anumit domeniu specificatb. set de reguli si norme de conduita sociala transmise de la o generatie la altac. totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar, larg acceptate de catrecomunitatea stiintifica respectiva sau de catre specialistii in respectivul domeniu, care oferamodelul problemelor de cercetare si a solutiilor explorate72. Metodele de constructie teoretica in functie de raportul stabilit intre teorie sicercetarea empirica sunt:a. metoda deductivab. metoda inductivac. metoda interpretativad. metoda mistica73. Pentru ca un enunt sa devina ipoteza trebuie ca el sa indeplineascaurmatoarele conditii:a. sa fie testabilb. sa fie realc. sa fie o explicatie plauzibila ce urmeaza sa fie verificatad. sa aiba un continut reflectoriu74. Exista mai multe modalitati de elaborare a ipotezelor:a. prin deducerea lor din teorieb. din experienta directa a cercetatoruluic. din experienta indirecta a cercetatoruluid. analogia cu fenomenele din fizica, chimie, biologie

75. A.Giddens (2001):considera ca procesul de cercetare cuprinde urmatoarele etapeprincipale:a. definirea problemei si alegerea temei de cercetareb. revizuirea dovezilor sau trecerea in revista a bibliografieic. clarificarea problemei prin formularea ipotezeid. testarea ipotezei in discutiile informalee. selectarea planului de cercetaref. efectuarea cercetariig. interpretarea rezultatelorh. raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare76. D.Miller (1991) elaboreaza urmatoarele modele de cercetare in functie de naturaproblemei, scopul cercetarii, teoria ghid si tehnicile adecvate:a. cercetarea fundamentalab. cercetarea aplicativac. cercetarea intuitivad. cercetarea reproductivae. cercetarea evaluativa77.Petru Ilut (1997) considera ca raportul dintre cercetarea cantitativa si ceacalitativa serealizeaza pe urmatoarele planuri:a. planul epistemologicb. planul strategiei metodologicec. planul fenomenologicd. planul operatiilor concrete de culegere, prelucrare si prezentare a datelor

78. In conceptia lui N. Denzin "triangulatia" se manifesta in urmatoarele ipostaze debaza:a. triangulatia datelorb. triangulatia investigatoruluic. triangulatia metodologicad. triangulatia teoreticae. triangulatia ipotetica79.Cercetarea de tip cantitativ:a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomoteticab. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiograficac. se refera la un nivel al realitatii preponderent macrosocial, global, formal80. Cerctarea de tip calitativ este:a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomoteticab. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiograficac. vizeaza natura realitatii procesuala si construita social de actor81.In cercetarea cantitativa raportul de cercetare:a. se bazeaza preponderent pe cifre, tabele, graficeb. are putine reprezentari grafice si putine date statisticec. uzeaza de metafore si descrieri cu rol evocativ82.In cercetarea calitativa raportul de cercetare:

a.b.se bazeaza preponderent pe cifre, tabele, graficeare putine reprezentari grafice si putine date statisticec. uzeaza de formule matematice destul de complexe si modelari formale alerezultatelor83. In functie de scopul concret si de obiectivele concrete metodele sau tehnicile decercetare cantitative si calitative:a. se exclud reciproc si sunt ireductibile unele la alteleb. nu pot fi integrate si, din pacate, nici nu este recomandabil acest lucruc. necesita integrare si folosire diferentiata84. Obiectul numit de semn este:a. denotatulb. debridatulc. defaimatuld. designatul85. Orice metoda de cercetare poate contine:a. una sau mai multe tehnicib. o singura tehnica stabilita prin hotararea Colegiului psihologilorc. alte metode de studiu, tehnica fiind o varianta a instrumentelor de cercetare