DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

11.07.2015 Views

Procesul integrării României în Uniunea Europeană va facilita, desigur, evoluţiile pozitive dejamanifestate în schimburile comerciale intra UE, cu reverberaţii profunde în restructurarea economiei,eficientizarea şi modernizarea producţiei de bunuri şi servicii, cu efecte majore asupra viitoarei creşterieconomice şi a creării de mai multe şi mai bine plătite locuri de muncă.5.6. Unele perspective legate de adâncirea integrării României în UE – domeniilecomercial şi vamalMomentul aderării României la UE – respectiv 1 ianuarie 2007 – nu a însemnat doar un efort lanivel macroeconomic, ci şi un efort individual de adaptare la cerinţele Pieţei Unice. Aceasta implică încontinuare: competitivitate ridicată, standardizarea produselor, management al calităţii şi de mediu,securitatea informaţiei, certificarea produselor, înregistrarea şi protejarea pe piaţa externă a mărcilor,amenajarea şi dotarea laboratoarelor de testare şi etalonare etc.Estimăm că urmează ca firmele româneşti să fie expuse competiţiei acerbe sub aspect vamal, cepoate constitui un “şoc” pentru operatorii economici români, fiind obligate să respecte „regulile jocului”de pe această piaţă.De aceea, pentru a evita dispariţia de pe piaţă, firmele româneşti trebuie să se acomodeze cumodul de operare în cadrul Pieţei Interne, să-şi stabilească strategiile de adaptare şi dezvoltare în noulcadru.Toate demersurile întreprinse de România în domeniul relaţiilor economice externe arată faptul căse acordă o atenţie deosebită aspectelor de politică comercială conexe relaţiilor cu Uniunea Europeană,inclusiv pentru valorificarea oportunităţilor de acces pe cele două pieţe.Aceasta presupune îmbunătăţirea accesului produselor româneşti pe piaţa UE, în special a celoragricole, dar şi extra-UE, precum şi necesitatea ca România să se alinieze treptat la necesităţile Pieţeiunice europene în cadrul căreia mărfurile circulă liber, fără a fi supuse taxelor vamale şi fără a întâmpinabariere netarifare. 133Cât priveşte domeniul vamal, recent a fost elaborat Planul strategic şi măsurile legislativeadecvate privind activitatea de IT şi Comunicaţii (TIC, 2007-2010) spre a facilita derularea operaţiunilorspecifice în primii ani ai perioadei post-aderare (Anexa 6).5.7. Repere ale unei strategii post-aderare privind dezvoltarea economiei româneşti şi aactivităţii de comerţ exterior 1345.7.1. Contextul european şi contextul intern privind evoluţia economiei româneştiÎn prezent, Uniunea Europeană (UE) parcurge o etapă de redefinire a identităţii şi a coeziunii saleinterne, în contextul necesităţii de a se afirma ca actor competitiv şi dinamic într-o lume în continuăglobalizare, dar şi pe fundalul asimilării celui de-al cincilea val al extinderii, început în 2004 cu zece stateşi finalizat prin aderarea României şi a Bulgariei la 1 ianuarie 2007.Uniunea se află, de asemenea, într-un proces de reconectare cu propriii cetăţeni şi de recâştigare asusţinerii acestora pentru proiectul politic european pe baze care să corespundă preocupărilor lor, laînceputul secolului XXI, percepute diferit faţă de cele de la jumătatea secolului trecut. În egală măsură,133 Avem în vedere faptul că, de la 1 ianuarie 2007, România aplică politica comercială comună a UE, respectiv atarifului vamal comun, angajamentele comerciale ale UE din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC),acordurile preferenţiale comerciale şi de cooperare încheiate cu tarile terţe, instrumentele de apărare comercială şiprocedurile administrative ale UE în materie de gestionare a politicii comerciale comune.134 Consolidarea unui model de dezvoltare, în condiţiile asigurării coerenţei şi complementarităţii cu instrumentelestrategico-programatice deja existente (Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Programul Naţional de Reforme2007-2010, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, Strategia de Dezvoltare Durabilă 2025, Programul deGuvernare 2004-2008, Programul de Convergenţă 2007-2010, Raportul Naţional Strategic privind Protecţia Socialăşi Incluziunea Socială 2006 - 2008), reflectă ierarhizarea strategică a obiectivelor de dezvoltare a României,prioritizare impusă de caracterul limitat al resurselor disponibile.92

caută răspunsuri credibile şi eficiente în vederea întăririi rolului său extern, pe fondul parteneriatului, darşi al competiţiei strategice cu SUA şi Asia de Est (ceilalţi poli majori ai etapei). 135Aşadar, UE este o construcţie în mişcare într-un context internaţional caracterizat, la rândul său,de o dinamică accentuată. Aceasta face ca profilul României să ţină cont de oportunităţile existente, înscopul minimizării vulnerabilităţilor tipice unui stat nou membru UE, al promovării unor politici coerente,având ca obiectiv creşterea bunăstării cetăţenilor români.După o serie apreciabilă de reforme structurale, legislative şi instituţionale, procese derestructurare economică şi socială în vederea pregătirii aderării, România trebuie să facă faţă în continuareunui context semnificativ schimbat şi cu un nivel crescut de interdependenţe între Statele Membre, carenecesită un comportament strategic raţional şi eficace. 136De aceea se impune menţinerea pe o perioadă cât mai lungă a creşterii economice rapide,echilibrate şi durabile, crearea de instituţii puternice şi eficiente, dar şi introducerea unui sistem legislativcoerent, cu accent pe predictibilitate fiscală.Apoi, nu în ultimul rând, trebuie să îndeplinească la termen obligaţiile pe care şi le-a asumat prinTratatul de aderare 137 , să contribuie la realizarea obiectivelor Europei unite aplicând principiile şi valorilefundamentale ale Uniunii - solidaritatea, consensualitatea şi spiritul de compromis - urmând să aibă oabordare constructivă şi de cooperare, în îndeplinirea rolului său de partener egal în dezvoltarea UniuniiEuropene.5.7.2. Identificarea şi valorificarea avantajelor competitive ale României în UEObiectivul strategic al României 138 îl reprezintă convergenţa cu statele membre ale UniuniiEuropene, în termeni de bunăstare individuală a cetăţenilor săi şi a societăţii în general. În termeni macroeconomici,convergenţa cu UE înseamnă asigurarea unui ritm de creştere economică mai ridicat decâtmedia comunitară, pentru un interval de timp suficient de lung (de ordinul zecilor de ani).Modelul general al dezvoltării economice este în continuă schimbare prin promovarea sectoareloreconomice cu valoare adăugată şi creşterea ponderii sectoarelor bazate pe cunoaştere. Intervenţia statuluipentru susţinerea unor sectoare economice necompetitive sau măsurile sociale protecţioniste nu contribuiela asigurarea durabilităţii şi se dovedesc vulnerabile în faţa provocărilor globalizării. 139 Dezvoltarea135 Uniunea trebuie să facă faţă provocării de a se adapta permanent schimbărilor generate de o serie de factori, atâtinterni (adâncirea integrării, în paralel cu extinderea, îmbătrânirea şi scăderea populaţiei, necesitatea adaptăriiinstituţiilor Uniunii, eficienţa, transparenţa şi legitimitatea deciziei la nivel comunitar, comunicarea cu propriicetăţeni), cât şi externi (criza mondială a resurselor naturale şi de materii prime, competiţia venind din parteacelorlalţi poli de putere, dar nu numai, ameninţarea teroristă, ameninţări care ţin de mediul înconjurător, cum ar fischimbările climatice, dezastrele naturale, pandemii etc.).136 În primul rând, aderarea la UE constituie oportunitatea şi mijlocul de a spori calitatea vieţii cetăţenilor săi, alăturide toţi cetăţenii europeni. Faptul că România este un stat membru UE cu un PIB pe cap de locuitor mult sub mediaeuropeană accentuează nevoia de folosire eficientă a resurselor proprii şi a fondurilor comunitare, de stimulare maiactivă a investiţiilor străine şi autohtone.137 Aceasta include modernizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului educaţional la cerinţele europene,revigorarea cercetării ştiinţifice şi inovării, cu accent pe aplicabilitate în practica economică bazată pe parteneriatulîntre mediul de afaceri, universităţi şi institutele de cercetare, restructurarea fundamentală a agriculturii şiimpulsionarea dezvoltării rurale, precum şi consolidarea capacităţii administrative în vederea implementării acquisuluicomunitar. În opinia noastră, România trebuie să acţioneze în continuare pentru o dezvoltare durabilă şi pentruprotecţia mediului, dar şi pentru flexibilizarea pieţei muncii şi asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui climatconcurenţial optim.138 Cf. Strategiei de Post-aderare a Guvernului (care îşi asumă responsabilitatea implementării acesteia începând cu1 ianuarie 2007). Subliniem că acest document se constituie într-un cadru strategic al politicilor publice şi alacţiunilor guvernamentale, inclusiv al viitoarelor documente strategice, care vor fi elaborate şi puse în aplicare înperioada 2007-2013.139 Experienţa statelor membre care au atins deja convergenţa cu UE arată că succesul este garantat dacă rolul statuluise axează pe dezvoltarea infrastructurilor care să susţină dezvoltarea sectoarelor economice, în funcţie de situaţia93

caută răspunsuri credibile şi eficiente în ve<strong>de</strong>rea întăririi rolului său extern, pe fondul parteneriatului, darşi al competiţiei strategice cu SUA şi Asia <strong>de</strong> Est (ceilalţi poli majori ai etapei). 135Aşadar, UE este o construcţie în mişcare într-un context internaţional caracterizat, la rândul său,<strong>de</strong> o dinamică accentuată. Aceasta face ca profilul României să ţină cont <strong>de</strong> oportunităţile existente, înscopul minimizării vulnerabilităţilor tipice unui stat nou membru UE, al promovării unor politici coerente,având ca obiectiv creşterea bunăstării cetăţenilor români.După o serie apreciabilă <strong>de</strong> reforme structurale, legislative şi instituţionale, procese <strong>de</strong>restructurare economică şi socială în ve<strong>de</strong>rea pregătirii a<strong>de</strong>rării, România trebuie să facă faţă în continuareunui context semnificativ schimbat şi cu un nivel crescut <strong>de</strong> inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţe între Statele Membre, carenecesită un comportament strategic raţional şi eficace. 136De aceea se impune menţinerea pe o perioadă cât mai lungă a creşterii economice rapi<strong>de</strong>,echilibrate şi durabile, crearea <strong>de</strong> instituţii puternice şi eficiente, dar şi introducerea unui sistem legislativcoerent, cu accent pe predictibilitate fiscală.Apoi, nu în ultimul rând, trebuie să în<strong>de</strong>plinească la termen obligaţiile pe care şi le-a asumat prinTratatul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare 137 , să contribuie la realizarea obiectivelor Europei unite aplicând principiile şi valorilefundamentale ale Uniunii - solidaritatea, consensualitatea şi spiritul <strong>de</strong> compromis - urmând să aibă oabordare constructivă şi <strong>de</strong> cooperare, în în<strong>de</strong>plinirea rolului său <strong>de</strong> partener egal în <strong>de</strong>zvoltarea Uniunii<strong>Europene</strong>.5.7.2. I<strong>de</strong>ntificarea şi valorificarea avantajelor competitive ale României în UEObiectivul strategic al României 138 îl reprezintă convergenţa cu statele membre ale Uniunii<strong>Europene</strong>, în termeni <strong>de</strong> bunăstare individuală a cetăţenilor săi şi a societăţii în general. În termeni macroeconomici,convergenţa cu UE înseamnă asigurarea unui ritm <strong>de</strong> creştere economică mai ridicat <strong>de</strong>câtmedia comunitară, pentru un interval <strong>de</strong> timp suficient <strong>de</strong> lung (<strong>de</strong> ordinul zecilor <strong>de</strong> ani).Mo<strong>de</strong>lul general al <strong>de</strong>zvoltării economice este în continuă schimbare prin promovarea sectoareloreconomice cu valoare adăugată şi creşterea pon<strong>de</strong>rii sectoarelor bazate pe cunoaştere. Intervenţia statuluipentru susţinerea unor sectoare economice necompetitive sau măsurile sociale protecţioniste nu contribuiela asigurarea durabilităţii şi se dove<strong>de</strong>sc vulnerabile în faţa provocărilor globalizării. 139 Dezvoltarea135 Uniunea trebuie să facă faţă provocării <strong>de</strong> a se adapta permanent schimbărilor generate <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> factori, atâtinterni (adâncirea integrării, în paralel cu extin<strong>de</strong>rea, îmbătrânirea şi scă<strong>de</strong>rea populaţiei, necesitatea adaptăriiinstituţiilor Uniunii, eficienţa, transparenţa şi legitimitatea <strong>de</strong>ciziei la nivel comunitar, comunicarea cu propriicetăţeni), cât şi externi (criza mondială a resurselor naturale şi <strong>de</strong> materii prime, competiţia venind din parteacelorlalţi poli <strong>de</strong> putere, dar nu numai, ameninţarea teroristă, ameninţări care ţin <strong>de</strong> mediul înconjurător, cum ar fischimbările climatice, <strong>de</strong>zastrele naturale, pan<strong>de</strong>mii etc.).136 În primul rând, a<strong>de</strong>rarea la UE constituie oportunitatea şi mijlocul <strong>de</strong> a spori calitatea vieţii cetăţenilor săi, alături<strong>de</strong> toţi cetăţenii europeni. Faptul că România este un stat membru UE cu un PIB pe cap <strong>de</strong> locuitor mult sub mediaeuropeană accentuează nevoia <strong>de</strong> folosire eficientă a resurselor proprii şi a fondurilor comunitare, <strong>de</strong> stimulare maiactivă a investiţiilor străine şi autohtone.137 Aceasta inclu<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului educaţional la cerinţele europene,revigorarea cercetării ştiinţifice şi inovării, cu accent pe aplicabilitate în practica economică bazată pe parteneriatulîntre mediul <strong>de</strong> afaceri, universităţi şi institutele <strong>de</strong> cercetare, restructurarea fundamentală a agriculturii şiimpulsionarea <strong>de</strong>zvoltării rurale, precum şi consolidarea capacităţii administrative în ve<strong>de</strong>rea implementării acquisuluicomunitar. În opinia noastră, România trebuie să acţioneze în continuare pentru o <strong>de</strong>zvoltare durabilă şi pentruprotecţia mediului, dar şi pentru flexibilizarea pieţei muncii şi asigurarea condiţiilor pentru <strong>de</strong>zvoltarea unui climatconcurenţial optim.138 Cf. Strategiei <strong>de</strong> Post-a<strong>de</strong>rare a Guvernului (care îşi asumă responsabilitatea implementării acesteia începând cu1 ianuarie 2007). Subliniem că acest document se constituie într-un cadru strategic al politicilor publice şi alacţiunilor guvernamentale, inclusiv al viitoarelor documente strategice, care vor fi elaborate şi puse în aplicare înperioada 2007-2013.139 Experienţa statelor membre care au atins <strong>de</strong>ja convergenţa cu UE arată că succesul este garantat dacă rolul statuluise axează pe <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurilor care să susţină <strong>de</strong>zvoltarea sectoarelor economice, în funcţie <strong>de</strong> situaţia93

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!