DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

Procesul integrării României în Uniunea Europeană va facilita, desigur, evoluţiile pozitive dejamanifestate în schimburile comerciale intra UE, cu reverberaţii profunde în restructurarea economiei,eficientizarea şi modernizarea producţiei de bunuri şi servicii, cu efecte majore asupra viitoarei creşterieconomice şi a creării de mai multe şi mai bine plătite locuri de muncă.5.6. Unele perspective legate de adâncirea integrării României în UE – domeniilecomercial şi vamalMomentul aderării României la UE – respectiv 1 ianuarie 2007 – nu a însemnat doar un efort lanivel macroeconomic, ci şi un efort individual de adaptare la cerinţele Pieţei Unice. Aceasta implică încontinuare: competitivitate ridicată, standardizarea produselor, management al calităţii şi de mediu,securitatea informaţiei, certificarea produselor, înregistrarea şi protejarea pe piaţa externă a mărcilor,amenajarea şi dotarea laboratoarelor de testare şi etalonare etc.Estimăm că urmează ca firmele româneşti să fie expuse competiţiei acerbe sub aspect vamal, cepoate constitui un “şoc” pentru operatorii economici români, fiind obligate să respecte „regulile jocului”de pe această piaţă.De aceea, pentru a evita dispariţia de pe piaţă, firmele româneşti trebuie să se acomodeze cumodul de operare în cadrul Pieţei Interne, să-şi stabilească strategiile de adaptare şi dezvoltare în noulcadru.Toate demersurile întreprinse de România în domeniul relaţiilor economice externe arată faptul căse acordă o atenţie deosebită aspectelor de politică comercială conexe relaţiilor cu Uniunea Europeană,inclusiv pentru valorificarea oportunităţilor de acces pe cele două pieţe.Aceasta presupune îmbunătăţirea accesului produselor româneşti pe piaţa UE, în special a celoragricole, dar şi extra-UE, precum şi necesitatea ca România să se alinieze treptat la necesităţile Pieţeiunice europene în cadrul căreia mărfurile circulă liber, fără a fi supuse taxelor vamale şi fără a întâmpinabariere netarifare. 133Cât priveşte domeniul vamal, recent a fost elaborat Planul strategic şi măsurile legislativeadecvate privind activitatea de IT şi Comunicaţii (TIC, 2007-2010) spre a facilita derularea operaţiunilorspecifice în primii ani ai perioadei post-aderare (Anexa 6).5.7. Repere ale unei strategii post-aderare privind dezvoltarea economiei româneşti şi aactivităţii de comerţ exterior 1345.7.1. Contextul european şi contextul intern privind evoluţia economiei româneştiÎn prezent, Uniunea Europeană (UE) parcurge o etapă de redefinire a identităţii şi a coeziunii saleinterne, în contextul necesităţii de a se afirma ca actor competitiv şi dinamic într-o lume în continuăglobalizare, dar şi pe fundalul asimilării celui de-al cincilea val al extinderii, început în 2004 cu zece stateşi finalizat prin aderarea României şi a Bulgariei la 1 ianuarie 2007.Uniunea se află, de asemenea, într-un proces de reconectare cu propriii cetăţeni şi de recâştigare asusţinerii acestora pentru proiectul politic european pe baze care să corespundă preocupărilor lor, laînceputul secolului XXI, percepute diferit faţă de cele de la jumătatea secolului trecut. În egală măsură,133 Avem în vedere faptul că, de la 1 ianuarie 2007, România aplică politica comercială comună a UE, respectiv atarifului vamal comun, angajamentele comerciale ale UE din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC),acordurile preferenţiale comerciale şi de cooperare încheiate cu tarile terţe, instrumentele de apărare comercială şiprocedurile administrative ale UE în materie de gestionare a politicii comerciale comune.134 Consolidarea unui model de dezvoltare, în condiţiile asigurării coerenţei şi complementarităţii cu instrumentelestrategico-programatice deja existente (Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Programul Naţional de Reforme2007-2010, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, Strategia de Dezvoltare Durabilă 2025, Programul deGuvernare 2004-2008, Programul de Convergenţă 2007-2010, Raportul Naţional Strategic privind Protecţia Socialăşi Incluziunea Socială 2006 - 2008), reflectă ierarhizarea strategică a obiectivelor de dezvoltare a României,prioritizare impusă de caracterul limitat al resurselor disponibile.92