DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

11.07.2015 Views

cadrul căreia se remarcă industria metalurgică cu 5,5% din total ISD), comerţul cu amănuntul şi curidicata (6,4%), telecomunicaţiile (4,8%), acestea corespunzând în mare măsură unor domenii predilectede orientare a ISD.3. Cifra de afaceri 120 a întreprinderilor - investiţie străină directă, în sumă totală de74309,9 mil. EUR, reprezintă 43,2% din cifra de afaceri a întreprinderilor din România.Activităţile cu pondere majoră din acest punct de vedere sunt industria, cu subramura industrieiprelucrătoare (55,4%, respectiv 59% din cifra de afaceri a ramurii), poştă şi telecomunicaţiile (77,5%),comerţul (39,9%) şi serviciile prestate întreprinderilor (36,9%).4. Exporturile şi importurile întreprinderilor investiţie străină directăActivitatea întreprinderilor - investiţie străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitivasupra balanţei comerciale a României, contribuţia la exporturi fiind de 72,5%, în timp ce la importuri estede 58,6%.5. Repartizarea ISD pe ţări de origineRepartizarea a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% dincapitalul social al întreprinderilor investiţie străină direct rezidente.Primele 5 ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2006 sunt: Austria(23%, cu o creştere semnificativă a ponderii faţă de 15,4% în 2005), Olanda (17,1%, în scăderere capondere, de la 19,5% în 2005), Germania (10,1%) şi Franţa (8%), care îşi menţin ponderile faţă de anul2005, precum şi Grecia (7,8%, pondere în scădere uşoară în raport cu anul 2005).5.4. Regimul zonelor specialeZonele speciale 121 , stabilite cu scopul de a atrage investiţiile, apar sub numeroase forme, audiverse utilizări şi sunt denumite în mai multe feluri, printre care cele mai des întâlnite sunt: zone vamale,zone duty-free, zone de comerţ exterior, porto-franco, zone de liber schimb, zone de comerţ internaţional,zone de dezvoltare, zone economice libere plus variante locale, precum Maquiladora din America Latină.O trăsătură pe care aproape toate acestea o au în comun o constituie regimurile taxelor vamale şiprevederile fiscale speciale care sunt aplicabile companiilor autorizate în aceste zone. 122Se poate face o distincţie importantă între zone duty-free şi zone economice speciale. Cea maiimportantă caracteristică a numeroaselor tipuri de zone duty-free este aceea că oferă o scutire de la taxelede import şi export la transbordarea bunurilor. Caracteristica esenţială a zonelor economice speciale estecă acordă scutirea sau reducerea la alte taxe, care în general nu se aplică în afara acestor zone.În practică se poate recurge atât la scutirea întreprinderilor de diverse taxe, precum şi la scutireade taxe vamale. De multe ori scutirile de taxe vamale sunt acordate în zone economice speciale,dealtminteri existând anumite zone care ar putea fi greu de clasificat în una din aceste categorii, după cumexistă zone care aparţin de ambele categorii. 1235.4.1. Zone duty-freeCu toate că o zonă duty-free face parte din teritoriul fizic al unei ţări în care se situează, aceasta nuface parte de obicei din teritoriul ţării unde se aplică taxe vamale. De fapt, zona este considerată ca şi cumar fi teritoriul altei ţări: bunurile care intră în această zonă din afară nu sunt considerate ca fiind importateîn ţara unde este localizată zona, în timp ce bunurile care intră din această zonă în ţară sunt considerate cafiind importate.120 Nu sunt cuprinse activităţile pentru care nu se calculează cifra de afaceri ca indicator de bilanţ (intermedierifinanciare, asigurări), valoarea cifrei de afaceri nu reflectă în totalitate activitatea din domeniul respectiv(învăţământ, sănătate) sau in domeniul respectiv nu pot exista ISD (administraţie publică, activităţi gospodăriiprivate).121 În lume există cel puţin 800 de astfel de zone, în peste 100 de ţări diferite, având un număr de 5 milioane sau maimult de angajaţi, care contribuie în mod semnificativ la comerţul internaţional.122 Paul Diaconu, Cum fac banii contabilii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pp. 173 şi urm.123 În unele cazuri, o zonă duty-free ar putea să fie localizată într-o zonă economică specială.86

Bunurile sunt considerate ca fiind exportate când vin din ţară în această zonă, dar nu şi când sunttransportate din zonă în alte ţări, deoarece ele sunt deja în afara zonei vamale.Zonele duty-free pot apărea ca zone de liber schimb sau zone libere pentru exporturi sauproducţie, în funcţie de activităţile permise sau desfăşurate în aceste zone.A. Zone de liber schimbZonele de liber schimb funcţionează în primul rând pentru a facilita comerţul de tranzit şitransbordarea bunurilor. Bunurile sunt descărcate şi reîncărcate în consignaţii noi şi uneori reambalate saureetichetate. 124Zonele de acest tip sunt de obicei foarte mici, şi oferă spaţiu pentru numeroase întreprinderi, cutoate că unele zone au un singur chiriaş. Acestea au un grad securizat şi se află sub o conducere vamalăspecială. 125Taxele vamale şi TVA nu se aplică bunurilor care vin în această zonă din alte ţări sau celor carepărăsesc zona şi se îndreaptă spre alte ţări.Regimul taxelor vamale şi al TVA-ului este extrem de simplu: nu se aplică nici o taxă vamală (sauimpozit pe circulaţia mărfurilor), deoarece nu există nici un consum intern.Principalele avantaje pentru investitorii din aceste zone vamale includ o administrare simplă,beneficiul unui flux de numerar (de moment ce nu se solicită plata taxelor vamale la introducereabunurilor în zona vamală) şi scutirea de taxe vamale pentru utilaje importate şi utilizate în zona vamală.B. Zonele libere pentru exporturi şi producţieAceste zone apar ca zone libere pentru exporturi (ZLE), care ar putea să fie desemnate drept zonedefinite din punct de vedere geografic şi administrativ, care se bucură de un statut special şi care permitimportul liber de utilaje şi alte materiale, care să fie folosite la producerea de bunuri pentru export.Componentele, utilajele şi alte materii prime sunt importate într-o zona scutită de taxe vamale şide TVA, unde sunt folosite pentru asamblarea, prelucrarea sau producerea de bunuri în zona pentruexport.În unele zone ZLE întreprinderile sunt solicitate să exporte toate produsele finite (nu au voie să-şivândă produsele în ţara gazdă). În alte cazuri vânzările interne necesită un acord special, sauîntreprinderea trebuie să-şi exporte o anumită parte din producţia totală.Alte ţări nu impun nici o restricţie vânzărilor interne din zonele duty-free, tratând aceste vânzărica importuri din zonă pe piaţa internă, fiind supuse TVA-ului şi taxelor vamale ca şi alte importuri,exceptând faptul că valoarea adăugată este de multe ori scutită de taxe.Scutirea de taxe vamale şi TVA la materialele importate este similară celor din zona de liberschimb.Statutul zonei de prelucrare pentru export oferă în majoritatea cazurilor scutirea de alte taxe, cumeste impozitul pe profit. 126124 O variantă modernă la porto-franco este « the hub » (centrul), stabilit în vecinătatea unui aeroport de unul sau demai mulţi cărăuşi aerieni care funcţionează ca un centru de transbordare pentru toată regiunea. Altă variantă estecentrul de distribuţie, care oferă facilităţi de stocare şi depozitare pentru un producător mare de unde se fac livrăricătre clienţii din diferite ţări.125 În zona unde comerţul este internaţional, bunurile nu pot intra din ţara gazdă, sau invers.126 De exemplu întreprinderile din zonele de liber schimb din Turcia se bucură de o scutire totală de impozitul pevenitul corporativ. De cele mai multe ori se acordă vacanţe fiscale pe o perioadă limitată. India de exemplu acordăvacanţe fiscale de până la 10 ani pentru întreprinderile producătoare stabilite în zonele de liber schimb. Spredeosebire de acestea, întreprinderile din zonele duty-free din Ungaria (care sunt în principiu zone de prelucrarepentru export) şi Maquiladora din Mexic nu se bucură de nici un avantaj în ceea ce priveşte taxele, decât cele caresunt permise de legislaţia impozitelor.87

cadrul căreia se remarcă industria metalurgică cu 5,5% din total ISD), comerţul cu amănuntul şi curidicata (6,4%), telecomunicaţiile (4,8%), acestea corespunzând în mare măsură unor domenii predilecte<strong>de</strong> orientare a ISD.3. Cifra <strong>de</strong> afaceri 120 a întreprin<strong>de</strong>rilor - investiţie străină directă, în sumă totală <strong>de</strong>74309,9 mil. EUR, reprezintă 43,2% din cifra <strong>de</strong> afaceri a întreprin<strong>de</strong>rilor din România.Activităţile cu pon<strong>de</strong>re majoră din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re sunt industria, cu subramura industrieiprelucrătoare (55,4%, respectiv 59% din cifra <strong>de</strong> afaceri a ramurii), poştă şi telecomunicaţiile (77,5%),comerţul (39,9%) şi serviciile prestate întreprin<strong>de</strong>rilor (36,9%).4. Exporturile şi importurile întreprin<strong>de</strong>rilor investiţie străină directăActivitatea întreprin<strong>de</strong>rilor - investiţie străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitivasupra balanţei comerciale a României, contribuţia la exporturi fiind <strong>de</strong> 72,5%, în timp ce la importuri este<strong>de</strong> 58,6%.5. Repartizarea ISD pe ţări <strong>de</strong> origineRepartizarea a fost realizată în funcţie <strong>de</strong> ţara <strong>de</strong>ţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% dincapitalul social al întreprin<strong>de</strong>rilor investiţie străină direct rezi<strong>de</strong>nte.Primele 5 ţări clasate după pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ţinută în soldul ISD la 31 <strong>de</strong>cembrie 2006 sunt: Austria(23%, cu o creştere semnificativă a pon<strong>de</strong>rii faţă <strong>de</strong> 15,4% în 2005), Olanda (17,1%, în scă<strong>de</strong>rere capon<strong>de</strong>re, <strong>de</strong> la 19,5% în 2005), Germania (10,1%) şi Franţa (8%), care îşi menţin pon<strong>de</strong>rile faţă <strong>de</strong> anul2005, precum şi Grecia (7,8%, pon<strong>de</strong>re în scă<strong>de</strong>re uşoară în raport cu anul 2005).5.4. Regimul zonelor specialeZonele speciale 121 , stabilite cu scopul <strong>de</strong> a atrage investiţiile, apar sub numeroase forme, audiverse utilizări şi sunt <strong>de</strong>numite în mai multe feluri, printre care cele mai <strong>de</strong>s întâlnite sunt: zone vamale,zone duty-free, zone <strong>de</strong> comerţ exterior, porto-franco, zone <strong>de</strong> liber schimb, zone <strong>de</strong> comerţ internaţional,zone <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, zone economice libere plus variante locale, precum Maquiladora din America Latină.O trăsătură pe care aproape toate acestea o au în comun o constituie regimurile taxelor vamale şipreve<strong>de</strong>rile fiscale speciale care sunt aplicabile companiilor autorizate în aceste zone. 122Se poate face o distincţie importantă între zone duty-free şi zone economice speciale. Cea maiimportantă caracteristică a numeroaselor tipuri <strong>de</strong> zone duty-free este aceea că oferă o scutire <strong>de</strong> la taxele<strong>de</strong> import şi export la transbordarea bunurilor. Caracteristica esenţială a zonelor economice speciale estecă acordă scutirea sau reducerea la alte taxe, care în general nu se aplică în afara acestor zone.În practică se poate recurge atât la scutirea întreprin<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> diverse taxe, precum şi la scutirea<strong>de</strong> taxe vamale. De multe ori scutirile <strong>de</strong> taxe vamale sunt acordate în zone economice speciale,<strong>de</strong>altminteri existând anumite zone care ar putea fi greu <strong>de</strong> clasificat în una din aceste categorii, după cumexistă zone care aparţin <strong>de</strong> ambele categorii. 1235.4.1. Zone duty-freeCu toate că o zonă duty-free face parte din teritoriul fizic al unei ţări în care se situează, aceasta nuface parte <strong>de</strong> obicei din teritoriul ţării un<strong>de</strong> se aplică taxe vamale. De fapt, zona este consi<strong>de</strong>rată ca şi cumar fi teritoriul altei ţări: bunurile care intră în această zonă din afară nu sunt consi<strong>de</strong>rate ca fiind importateîn ţara un<strong>de</strong> este localizată zona, în timp ce bunurile care intră din această zonă în ţară sunt consi<strong>de</strong>rate cafiind importate.120 Nu sunt cuprinse activităţile pentru care nu se calculează cifra <strong>de</strong> afaceri ca indicator <strong>de</strong> bilanţ (intermedierifinanciare, asigurări), valoarea cifrei <strong>de</strong> afaceri nu reflectă în totalitate activitatea din domeniul respectiv(învăţământ, sănătate) sau in domeniul respectiv nu pot exista ISD (administraţie publică, activităţi gospodăriiprivate).121 În lume există cel puţin 800 <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> zone, în peste 100 <strong>de</strong> ţări diferite, având un număr <strong>de</strong> 5 milioane sau maimult <strong>de</strong> angajaţi, care contribuie în mod semnificativ la comerţul internaţional.122 Paul Diaconu, Cum fac banii contabilii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pp. 173 şi urm.123 În unele cazuri, o zonă duty-free ar putea să fie localizată într-o zonă economică specială.86

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!