Pentru a fi eficace, investitorul ar trebui să aibă dreptul să reporteze pier<strong>de</strong>rile care nu aubeneficiat <strong>de</strong> reducere sau <strong>de</strong> creditul acordat pe o perioadă ne<strong>de</strong>terminată sau cel puţin pe o perioadă mailungă.Reducerile fiscale pentru investiţii 115 sau credite se pot aplica tuturor formelor <strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong>capital sau se pot limita la anumite categorii: utilaje, echipamente performante <strong>de</strong> înaltă tehnologie, sau lainvestiţii <strong>de</strong> capital în anumite domenii cum sunt cercetarea şi <strong>de</strong>zvoltarea.c) Reducerea fiscală pentru amortizare şi amortizarea acceleratăÎn toate ţările în care se aplică sistemul venitului impozabil, un factor important este maniera încare este abordat costul amortizării capitalului fizic pentru a <strong>de</strong>termina nivelul venitului impozabil.Regulile care guvernează regimul costurilor amortizabile ale capitalului în scopul impozitării suntun element cheie în sistemul impozitelor pe societate, <strong>de</strong>terminând dacă firmele sunt (sau nu sunt)capabile să-şi recupereze costurile investiţiei.Strâns legat <strong>de</strong> alegerea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> amortizare şi <strong>de</strong> stabilirea perioa<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> redresare pentruactivele amortizabile, este flexibilitatea sistemului <strong>de</strong> amortizare în acordarea scutirii <strong>de</strong> impozitereferitoare la costurile <strong>de</strong> investiţie.Sistemele <strong>de</strong> amortizare pot să <strong>de</strong>scurajeze investiţia străină directă iar valoarea prezentă areducerilor fiscale pentru investiţii este consi<strong>de</strong>rată ca fiind prea scăzută, comparativ cu amortizareaeconomică reală, sau prea scăzută în comparaţie cu cele care sunt disponibile în celelalte ţări sau că nu arcorespun<strong>de</strong> anumitor standar<strong>de</strong>.În cele mai multe sisteme, rata amortizării pentru anumite active <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> perioada <strong>de</strong> redresarea acestora (sau <strong>de</strong> perioada <strong>de</strong> redresare a categoriei <strong>de</strong> active amortizabile căreia i se atribuie unui anumitactiv). Cu cât este mai mică perioada <strong>de</strong> redresare stipulată, cu atât rata efectivă a amortizării va fi maimare.Amortizarea accelerată este atractivă în comparaţie cu alte stimulente fiscale din mai multemotive:• Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> creditele fiscale, amortizarea accelerată nu creează compensaţii suplimentarela impozitele pe venituri, ci doar amână aceste compensaţii;• Firma nu trebuie să ţină registre separate pentru a gestiona evi<strong>de</strong>nţa balanţelor nesolicitate,<strong>de</strong>oarece acestea fac parte din sistemul fundamental <strong>de</strong> amortizare;• Amortizarea accelerată nu atribuie nici o eroare sistematică activelor <strong>de</strong> scurtă durată;• Investitorii sunt <strong>de</strong>scurajaţi să facă abuzuri - să vândă sau să răscumpere active, pentru a obţine oscutire cât mai mare <strong>de</strong> impozite pentru aceleaşi active.d) Scutirea <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>riÎn cadrul sistemelor fiscale care acordă scutirea <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri, pentru companiile-investitor,capacitatea <strong>de</strong> reportare a pier<strong>de</strong>rilor iniţiale (compensaţie pentru profiturile viitoare impozabile), joacă unrol <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important.Norma internaţională privind reportarea pier<strong>de</strong>rilor oferă perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> cinci până la şapte ani,multe ţări acordând intervale şi mai lungi. 116e) Stimulente pentru reinvestiţiiStatele care oferă stimulente pentru reinvestirea profiturilor 117 , recurg concret fie la modalitateaca obligaţiile fiscale ale întreprin<strong>de</strong>rii să fie reduse prin acordarea unei reduceri la suma reinvestită (sau o115 O reducere fiscală pentru investiţii micşorează venitul impozabil; astfel cu o rată a impozitului pe venitul societăţii<strong>de</strong> 40%, o reducere <strong>de</strong> 50 % din suma investită echivalează cu o investiţie în credite <strong>de</strong> 20 % din acea sumă.116 Germania, Suedia, Marea Britanie oferă o reportare a pier<strong>de</strong>rilor pe o perioadă nelimitată. În Statele Unite,pier<strong>de</strong>rile pot fi reportate timp <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> ani. Când se doreşte o amortizare accelerată ca o formă <strong>de</strong> stimulent lainvestiţii, dar regulamentele existente cu privire la reportarea pier<strong>de</strong>rilor refuză să acor<strong>de</strong> firmelor o reducere laobligaţiile fiscale, este indicat <strong>de</strong> urmărit dacă reportarea pier<strong>de</strong>rilor poate fi relaxată.84
parte din aceasta) din profiturile care altfel ar fi impozabile, fie acţionarului sau societăţii mame i serambursează într-o anumită proporţie impozitul plătit <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>rea locală.f) Soluţia diminuării taxelor pe import şi a taxelor vamaleScutirea <strong>de</strong> taxe vamale şi <strong>de</strong> taxe pe import poate fi un factor important în <strong>de</strong>ciziile <strong>de</strong> investiţieşi este consi<strong>de</strong>rat ca fiind cel mai valoros stimulent pentru investiţii din toate tipurile existente. Acest tip<strong>de</strong> stimulent are marele avantaj că nu <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> profitabilitate, este un avantaj direct şi constituie oeconomie imediată a investitorului, reducând costul iniţial al investiţiei.Scutirea se acordă 118 <strong>de</strong> regulă la importul <strong>de</strong> mijloace fixe, iar ocazional scutirea se extin<strong>de</strong> şiasupra materialelor importate şi a materiilor prime, care vor fi folosite în producţie, cu toate că acestescutiri sunt acordate doar temporar.Situaţia privind investiţiile străine directe (ISD) în România în anul 2006 1191. Fluxul net <strong>de</strong> ISD în anul 2006 a fost <strong>de</strong> 9059 mil. EUR, în creştere cu 74% faţă <strong>de</strong> anul 2005,din care:• 4159 mil. EUR participaţii la capital (46%);• 2673 mil. EUR profit net reinvestit (30%);• 2227 mil. EUR credit net primit <strong>de</strong> la investitorii străini (24%).2. Soldul final ISD la 31 <strong>de</strong>cembrie 2006 s-a cifrat la 34512 mil. EUR, în creştere cu 58% faţă <strong>de</strong>31 <strong>de</strong>cembrie 2005, din care:• 27016 mil. EUR participaţii la capitalul social (78%);• 7496 mil. EUR credit net primit <strong>de</strong> la investitorii străini (22%).2.1. Repartizarea ISD pe principalele activităţi economiceDin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al orientării investitorilor străini spre ramuri economice (conform CAEN),ISD s-a localizat cu precă<strong>de</strong>re în industria prelucrătoare (34,2% din total), în cadrul acesteia cele maiatractive pentru ISD fiind metalurgia (8,3%), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (5,5%),prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (4,5%) şi industria mijloacelor <strong>de</strong> transport(4,1%).Alte activităţi care au atras importante ISD sunt: intermedieri financiare şi asigurări, care cuprindactivitatea bancară şi <strong>de</strong> asigurări şi reprezintă 22,2% din totalul ISD, comerţ cu amănuntul şi cu ridicata(12,2%), telecomunicaţii (8,2%), construcţii şi tranzacţii imobiliare (6,4%), precum şi servicii prestateîntreprin<strong>de</strong>rilor (4,1%).Imobilizările corporale şi necorporale, cu un sold la finele anului 2006 în valoare <strong>de</strong> 17174mil.EUR, reprezintă 50% din totalul ISD, inducând un grad semnificativ <strong>de</strong> stabilitate al investiţiei străine.Activităţile economice în care ISD în imobilizări corporale şi necorporale este semnificativă sunt:industria (28,9% din total ISD), iar în cadrul acesteia industria prelucrătoare (cu 22% din total ISD, din117 China, Malaezia şi Vietnam.118 Scutirile <strong>de</strong> acest tip, mai ales când sunt acordate selectiv, pot <strong>de</strong>forma grav competiţia şi pot fi în contradicţie curegulamentele comerciale internaţionale. În ceea ce priveşte reducerile pentru investiţii şi creditele, există un risc cabunurile importate cărora nu li s-au aplicat taxe vamale să fie ulterior vândute pe piaţa internă şi este indicat să nu seacor<strong>de</strong> scutire la articolele care pot fi vândute uşor, precum automobile. De aceea, în unele ţări, se califică doarcontribuţia investitorului străin la capitalul întreprin<strong>de</strong>rii, care ar putea sa reducă riscul unui abuz şi să reducă <strong>de</strong>asemenea problema unei capitalizări slabe.119 Cf. date publicate <strong>de</strong> Banca Naţională a României (în colaborare cu Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică). Selectiv,după www.bnr.ro. Datele apar ca rezultat al cercetării pprivind <strong>de</strong>terminarea investiţiilor străine directe în Româniala 31 <strong>de</strong>cembrie 2006, pe baza soldului la începutul anului 2006 şi a fluxurilor (mişcărilor) în cursul exerciţiuluifinanciar 2006, în întreprin<strong>de</strong>rile investiţie directă rezi<strong>de</strong>nte.85
- Page 1:
Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5:
Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7:
LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9:
Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11:
În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13:
comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15:
domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17:
(b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19:
Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21:
care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23:
• prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25:
Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27:
Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29:
2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31:
2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33:
financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 86 and 87: cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89: 5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91: Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93: Procesul integrării României în
- Page 94 and 95: avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97: globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99: BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101: 44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103: 83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104: 130. *** www.mie.ro131. *** www.inf