DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene
DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene
Impozitul pe venitul societăţii afectează direct suma profitului multinaţionalelor, disponibilăpentru distribuirea către acţionari. Câteva studii recente au subliniat o legătură semnificativă întreimpozitele efective pe profitul societăţii dintr-o ţară gazdă şi nivelurile investiţiilor străine directe. 108Impozitele pe venitul propriu şi cele salariale ale contribuabililor sunt în general mai puţinimportante, exceptând cazul în care are un impact mare asupra costurilor forţei de muncă.TVA-ul are, de asemenea, o relevanţă redusă pentru investiţiile orientate spre piaţă, însă taxele deimport şi vamale pot fi foarte importante în două sensuri, de moment ce taxele de import constituie barierevamale menite să încurajeze mai mult întreprinderile multinaţionale să investească într-o ţară, decât săexporte în aceasta.Aceste taxe protejează împotriva importurilor din partea competitorilor; în acest mod, taxelevamale pot constitui chiar un stimulent pentru unele tipuri de investiţii străine directe orientate spre piaţă.Dar, în acelaşi timp, taxele vamale mari pe importurile de utilaje şi pe alte bunuri de capital măresc costuliniţial al investiţiei şi costul bunurilor importate utilizate în producţie, şi pot constitui un mijloc deintimidare pentru investiţiile străine directe (ISD).Investigarea literaturii de specialitate ne-a condus la opinia că investiţiile străine directe orientatespre export sunt mult mai sensibile la presiunile fiscale ale ţării gazdă decât sunt cele orientate spre piaţă.Impozitele care afectează în mod direct costurile producţiei şi impozitul pe profitul societăţii suntreflectate în preţul produselor sau serviciilor exportate, şi de aceea avem de-a face cu îndreptareainvestitorilor către acel segment de piaţă care beneficiază de stimulente.5.3. Orientarea cadrului financiar-fiscal către stimularea exporturilor şi atragereainvestiţiilor străine directe5.3.1. Stimularea exporturilor prin adoptarea de măsuri cu conţinut financiarModificările de cadru normativ vizând expansiunea activităţii de comerţ internaţional a ţării nupot omite măsurile având conţinut financiar (fiscale, bugetare şi bancar-valutare).Evident, acestea presupun aplicarea lor la nivel macro – pentru stimularea exportului-, noiredându-le în cele ce urmează, sub forma unui set care am intenţionat să fie cât mai complet.A. Măsuri de stimulare de natură fiscală şi evitarea dublei impuneri inetrnaţionaleMăsurile de stimulare de natură fiscală urmăresc creşterea competitivităţii exporturilor prinreducerea sau eliminarea acelor componente de cost datorate diferitelor taxe şi impozite şi, prin aceasta,creşterea câştigului net al exportatorilor.‣ Facilităţi fiscale acordate pentru mărfurile exportate - apar sub forma scutirii, reducerii saurestituirii impozitelor pe circulaţia mărfurilor. Se acordă selectiv, în funcţie de importanţa exportuluipentru economia naţională respectivă, de regulă fiind direct proporţionale cu gradul de prelucrare alproduselor.În această categorie se include şi importul cu scutire condiţionată de plata taxelor vamale sauregimul de drawback, care se referă la importul acelor produse (materii prime sau componente) ceurmează să fie încorporate sau prelucrate în vederea obţinerii de produse destinate exportului.‣ Facilităţi fiscale acordate direct exportatorilor – care pot să apară sub forma scutirii saureducerii impozitelor pe venitul provenit din export.În acest context apreciem că este important să să se aibă în vedere rigorile comunitare privindcomponenta fiscală care influenţează dezvoltarea afacerilor internaţionale, cunoscând că în Uniunea108 Cf. Ibid, o cercetare condusă pentru Ruding Committee, a descoperit că 57 % din managerii multinaţionalelor dinUE au considerat impozitul pe profitul companiei un criteriu foarte important în alegerea locaţiei afacerii.80
Europeană, numeroase tipuri de stimulente fiscale sunt interzise (sau necesită aprobare prealabilă dinpartea Comisiei) în cadrul prevederilor care reglementează ajutorul statului.Esenţa ajutorului statal este aceea că denaturează competiţia prin favorizarea anumitorîntreprinderi sau producţia anumitor bunuri. 109În practică, cele mai utilizate stimulente fiscale sunt:• Scutirea totală sau parţială de la impozitarea profiturilor (inclusiv taxa de vacanţă);• Rate reduse de impozitare a veniturilor corporaţiilor asupra anumitor profituri (stabilite caobiective/ ţinte);• Reducerea taxelor investiţionale (reduceri pentru profiturile reinvestite);• Amortizarea accelerată a costurilor de capital;• Credite pentru taxe/impozite investiţionale;• Scutiri/ reduceri de TVA (sau alte forme de taxe de vânzare);• Rate reduse ale impozitelor/ taxelor cu reţinere la sursă asupra transferurilor de sume în ţara deorigine (de rezidenţă).Trebuie reţinut că stimulentele fiscale pentru investiţia străină directă funcţionează cu scopul de aîncuraja investiţia directă în două feluri:(1) reducând costul de achiziţionare a capitalului sau a altor facturi după impozitare (muncă,materiale, energie), sau imediat (stimulente up-front) sau pe baza valorii actuale şi(2) reducând rata efectivă de impozitare a profiturilor din investiţii (stimulente downstream).Ambele categorii urmăresc majorarea ratei veniturilor după impozitare şi prin aceasta săîncurajeze investiţiile.În acelaşi context, evitarea dublei impuneri internaţionale are o importanţă aparte, deoareceaceasta se manifestă ca o barieră în calea liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şipersoanelor prin supunerea la impunere a aceleiaşi materii impozabile la acelaşi fel de impozit, peparcursul aceluiaşi exerciţiu financiar de către două suveranităţi fiscale diferite.Aşa cum am arătat într-o secţiune precedent, preocupate să evite dubla impunere juridicăinternaţională, statele recurg la anumite modalităţi: cuprinderea în reglementările interne a unor precizăricu scopul evitării dublei impuneri, încheierea de convenţii fiscale, cutuma, jurisprudenţa, doctrina.Metodele utilizate pentru evitarea dublei impuneri au în vedere scutirea sau creditarea, în funcţiede aria de acordare a acestora, scutirea fiind progresivă sau totală, iar creditarea obişnuită sau totală. 110B. Măsuri de natură bugetară‣ Subvenţiile directe la export - reprezintă acele sume de bani acordate de stat anumitor ramurieconomice pentru a le rentabiliza activitatea, în cazul în care costurile lor depăşesc preţurile de pe piaţamondială.Se acordă selectiv, de regulă pentru:• ramurile aflate în declin (industria carboniferă, siderurgică, textilă), ramuri sensibile laconcurenţa străină;• pentru ramuri considerate de interes pentru economia naţională (în cazul cărora pierdereapieţelor ar putea dezechilibra balanţa de plăţi);• în majoritatea ţărilor, pentru agricultură.109 Art. 87(1) - EC.110 În demersurile lor de a elimina sau diminua dubla impunere juridică internaţională, statele sunt implicate diferit peplan extern şi pe plan intern. Astfel, pe plan extern, statul-autoritate publică lansează emiterea negocierilor cu altestate în vederea încheierii acordurilor, convenţiilor care privesc evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziuniifiscale. Pe plan intern, implicarea statului se manifestă în trei modalităţi: (1) cuprinderea convenţiei fiscale înpatrimoniul legislativ intern, după ratificare şi după complexul de operaţiuni conform legii tratatelor, (2) renunţarea,ori de câte ori se regăseşte în calitatea de stat de rezidenţă, la încasarea anumitor venituri fiscale, în totalitate sau înparte, aşa după cum s-a angajat prin convenţia fiscală încheiată şi (3) cuprinderea în reglementările interne a unorprecizări în scopul evitării reale a dublei impuneri internaţionale.81
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85: Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87: cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89: 5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91: Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93: Procesul integrării României în
- Page 94 and 95: avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97: globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99: BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101: 44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103: 83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104: 130. *** www.mie.ro131. *** www.inf
Europeană, numeroase tipuri <strong>de</strong> stimulente fiscale sunt interzise (sau necesită aprobare prealabilă dinpartea Comisiei) în cadrul preve<strong>de</strong>rilor care reglementează ajutorul statului.Esenţa ajutorului statal este aceea că <strong>de</strong>naturează competiţia prin favorizarea anumitorîntreprin<strong>de</strong>ri sau producţia anumitor bunuri. 109În practică, cele mai utilizate stimulente fiscale sunt:• Scutirea totală sau parţială <strong>de</strong> la impozitarea profiturilor (inclusiv taxa <strong>de</strong> vacanţă);• Rate reduse <strong>de</strong> impozitare a veniturilor corporaţiilor asupra anumitor profituri (stabilite caobiective/ ţinte);• Reducerea taxelor investiţionale (reduceri pentru profiturile reinvestite);• Amortizarea accelerată a costurilor <strong>de</strong> capital;• Credite pentru taxe/impozite investiţionale;• Scutiri/ reduceri <strong>de</strong> TVA (sau alte forme <strong>de</strong> taxe <strong>de</strong> vânzare);• Rate reduse ale impozitelor/ taxelor cu reţinere la sursă asupra transferurilor <strong>de</strong> sume în ţara <strong>de</strong>origine (<strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţă).Trebuie reţinut că stimulentele fiscale pentru investiţia străină directă funcţionează cu scopul <strong>de</strong> aîncuraja investiţia directă în două feluri:(1) reducând costul <strong>de</strong> achiziţionare a capitalului sau a altor facturi după impozitare (muncă,materiale, energie), sau imediat (stimulente up-front) sau pe baza valorii actuale şi(2) reducând rata efectivă <strong>de</strong> impozitare a profiturilor din investiţii (stimulente downstream).Ambele categorii urmăresc majorarea ratei veniturilor după impozitare şi prin aceasta săîncurajeze investiţiile.În acelaşi context, evitarea dublei impuneri internaţionale are o importanţă aparte, <strong>de</strong>oareceaceasta se manifestă ca o barieră în calea liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şipersoanelor prin supunerea la impunere a aceleiaşi materii impozabile la acelaşi fel <strong>de</strong> impozit, peparcursul aceluiaşi exerciţiu financiar <strong>de</strong> către două suveranităţi fiscale diferite.Aşa cum am arătat într-o secţiune prece<strong>de</strong>nt, preocupate să evite dubla impunere juridicăinternaţională, statele recurg la anumite modalităţi: cuprin<strong>de</strong>rea în reglementările interne a unor precizăricu scopul evitării dublei impuneri, încheierea <strong>de</strong> convenţii fiscale, cutuma, jurispru<strong>de</strong>nţa, doctrina.Meto<strong>de</strong>le utilizate pentru evitarea dublei impuneri au în ve<strong>de</strong>re scutirea sau creditarea, în funcţie<strong>de</strong> aria <strong>de</strong> acordare a acestora, scutirea fiind progresivă sau totală, iar creditarea obişnuită sau totală. 110B. Măsuri <strong>de</strong> natură bugetară‣ Subvenţiile directe la export - reprezintă acele sume <strong>de</strong> bani acordate <strong>de</strong> stat anumitor ramurieconomice pentru a le rentabiliza activitatea, în cazul în care costurile lor <strong>de</strong>păşesc preţurile <strong>de</strong> pe piaţamondială.Se acordă selectiv, <strong>de</strong> regulă pentru:• ramurile aflate în <strong>de</strong>clin (industria carboniferă, si<strong>de</strong>rurgică, textilă), ramuri sensibile laconcurenţa străină;• pentru ramuri consi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong> interes pentru economia naţională (în cazul cărora pier<strong>de</strong>reapieţelor ar putea <strong>de</strong>zechilibra balanţa <strong>de</strong> plăţi);• în majoritatea ţărilor, pentru agricultură.109 Art. 87(1) - EC.110 În <strong>de</strong>mersurile lor <strong>de</strong> a elimina sau diminua dubla impunere juridică internaţională, statele sunt implicate diferit peplan extern şi pe plan intern. Astfel, pe plan extern, statul-autoritate publică lansează emiterea negocierilor cu altestate în ve<strong>de</strong>rea încheierii acordurilor, convenţiilor care privesc evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziuniifiscale. Pe plan intern, implicarea statului se manifestă în trei modalităţi: (1) cuprin<strong>de</strong>rea convenţiei fiscale înpatrimoniul legislativ intern, după ratificare şi după complexul <strong>de</strong> operaţiuni conform legii tratatelor, (2) renunţarea,ori <strong>de</strong> câte ori se regăseşte în calitatea <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţă, la încasarea anumitor venituri fiscale, în totalitate sau înparte, aşa după cum s-a angajat prin convenţia fiscală încheiată şi (3) cuprin<strong>de</strong>rea în reglementările interne a unorprecizări în scopul evitării reale a dublei impuneri internaţionale.81