DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

11.07.2015 Views

Remarcăm faptul că în cazul României, investitorii straini contribuie masiv la reducereadeficitului comercial, ţinând cont că în anul 2006 exporturile realizate de firmele străine au reprezentat72% din totalul exporturilor, în timp ce importurile au avut o pondere de doar 59% din total. 102Deci, în condiţiile în care importurile realizate de firme cu capital străin s-au ridicat la 23,7 mld.euro, iar exporturile au fost de 18,7 mld. euro, companiile străine au importat doar 1,25 euro pentru fiecareeuro exportat, în timp ce firmele cu capital românesc importă de doi euro pentru fiecare euro exportat.c) Soldul comercialSoldul comercial sau balanţa comercială (parte a balanţei de plăţi externe) rezultă dindiferenţa dintre exportul şi importul de bunuri şi servicii, pe o perioadă determinată. 103d) Efortul aferent exportului de bunuri şi serviciiAcest indicator rezultă din raportul între export şi producţie, pe o perioadă determinată, deun an.e) Capacitatea de consum a pieţei interneSe determină prin însumarea producţiei interne cu importul şi scăderea exportului dinsuma rezultată, reflectând o imagine asupra gradului de dependenţă a economiei naţionale deeconomia mondială.O producţie mare pe plan intern, un import şi un export redus, definesc un grad dedependenţă scăzut faţă de economia mondială şi totodată indică o tendinţă de autarhie, de izolare,ce se soldează cu un nivel de trai scăzut, cu un nivel tehnico-ştiinţific depăşit de progresele peplan internaţional.f) Rata penetrării mărfurilor străine pe piaţa autohtonăSe calculează prin împărţirea importului pe o perioadă determinată la capacitatea deconsum a pieţei interne, rezultatul fiind înmulţit cu 100.Specialiştii în materie de analiză economică, recomandă calculul următorilor indicatori în procesul dedeterminare a eficienţei exportului 104 :- Cursul de revenire al produsului (Cr) – exprimă costul in lei al unei unităţi valutare la un produs sau ogrupă de produse. Acesta permite compararea volumului de muncă socială naţională materializată în produsulexportat cu suma încasată în valuta pentru acesta. Se calculează ca raport între preţul intern complet de export alprodusului (Pi) şi pretul extern (Pe).- Aportul valutar (Av) – reprezintă valoarea nou creată, exprimată în valută şi realizată prin activitatea decomerţ exterior. Se poate calcula ca valoare absolută sau ca rată. Ca valoare absolută este egal cu diferenţa dintrepreţul extern (Pe) şi cheltuielile materiale (M), iar ca rată se împarte la preţul extern.102 Cf. Studiu BNR & INS, oct. 2007, www.bnr.ro103 Balanţa comercială poate fi: excedentară, când exportul este mai mare decât importul; deficitară, când importuleste mai mare decât exportul; echilibrată, când exportul est egal cu importul. Analiza acestui indicator duce laconcluzia că este necesară o politică macroeconomică care să faciliteze creşterea producţiei naţionale de bunuri şiservicii, calitativ şi cantitativ. Statul trebuie să se implice pentru: sprijinirea ramurilor de producţie de interesnaţional major (scutiri sau reduceri de impozite, subvenţii, prime la export); sprijinirea întreprinderilor mici şimijlocii, care formează segmentul cel mai dinamic al unei economii moderne; facilităţi pentru sporirea importuluiselectiv de capital; instituirea temporară de cursuri de schimb valutar preferenţiale la export etc., în măsura în careacordurile internaţionale încheiate permit.104 Cf. Mărgulescu, D. (coord), Analiza economico-financiară a întreprinderii- metode şi tehnici, Editura TribunaEconomică, Bucureşti, 1994. Însă, aprecierea eficienţei comerţului exterior nu se reduce la indicatorii rentabilităţii,care oglindesc doar o parte a eficienţei economice a comerţului exterior. In timp ce rentabilitatea reflectă doarefectele băneşti directe şi imediate înregistrate pe măsura efectuării operaţiilor de import-export, eficienţa exprimaefectul total al comerţului exterior asupra accelerării creşterii economice, contribuţia acestuia la asigurarea unorproporţii judicioase în cadrul economiei naţionale, la folosirea completă şi raţională a forţei de muncă, lavalorificarea superioară a resurselor naturale, la folosirea raţională a capacităţilor de producţie.78

- Beneficiul în valută (Bv) – exprimă câştigul în valută realizat în activitatea de export a unui produs şi secalculează prin deducerea din preţul extern a cheltuielilor totale interne, materiale şi nemateriale aferenteprodusului respectiv. Se poate calcula în valoare absolută sau ca rată.- Gradul de valorificare a materiilor prime (Gv) – exprimă creşterea valorii materiilor prime încorporateîn produsul ce urmează să fie exportat. Se calculează ca raport între preţul extern al produsului şi valoarea înpreţuri mondiale a materiilor prime (Mp) încorporate în produsul respectiv.** *În privinţa principalelor direcţii în care se poate acţiona pentru sporirea eficienţei schimburilorcomerciale externe ale României, dincolo de utilizarea pârghiilor de natură financiar-bugetară (cărora leconsacrăm o parte specială a demersului nostru) amintim că acestea ţin de stabilirea adecvată apotenţialului de export, selectarea pe baza unor criterii de eficienţă economică a acelor sectoareeconomice în care România are şanse reale de dezvoltare a producţiei pentru export şi sprijinirea ulterioarăa acestor sectoare, stimularea producătorilor din agricultură, lărgirea exportului de servicii turistice,transporturi etc.La fel de importante sunt şi reducerea costurilor de producţie şi creşterea productivităţii în acelesectoare economice orientate spre export, atât din domeniul public cât şi cel privat, oferirea de condiţiiegale şi sprijin egal sectorului particular faţă de cel de stat din economie (credite preferenţiale, sprijinbancar etc.) ori susţinerea exportului printr-o activitate promoţională mult mai largă.5.2. Impozitarea ca factor de decizie în materie de investiţii şi afaceri internaţionaleAşa cum am relevat anterior, impozitarea este o componentă economică importantă, influenţândîn măsură extrem de mare profitul.Întotdeauna, investitorii care pot obţine o impozitare redusă pe un proiect, îl vor alege în favoareaaltuia care are acelaşi nivel de risc şi de rentabilitate. 105De regulă, nivelul general al impozitării într-o ţară, raportat la PIB, nu apare ca influenţând înmod direct intrările şi ieşirile investiţiilor străine directe, însă excepţia apare atunci când politica fiscalăaplicată inadecvat ameninţă capacitatea unei ţări de a acoperi datoriile externe, conducând investitorii laideea că repatrierea capitalului se va face în mod dificil. 106Pe fondul derulării procesului de globalizare, caracterizat prin creşterea producţieiinternaţionale 107 , faptul că impozitarea devine un factor din ce în ce mai important, în contextul abordăriinoastre, se poate explica şi prin aceea că cele mai multe din barierele de altă natură au fost eliminate,astfel că obstacolele care au rămas capătă o importanţă mai mare.105 Paul Diaconu, Cum fac banii contabilii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pp. 193 şi urm.106 De exemplu, Franţa şi Italia au relativ acelaşi nivel de impozitare, totuşi ele atrag sume diferite de investiţii.Printre statele membre OECD, Japonia are un nivel scăzut de impozitare şi atrage foarte puţine investiţii, în timp ceBelgia şi Suedia sunt comparativ ţări cu un nivel înalt de impozitare şi au totuşi intrări de ISD mari. În afară deimpozite şi de stimulentele fiscale, alţi doi factori legaţi de impozite trebuie luaţi în consideraţie. În primul rând,multinaţionalele vor prefera să investească în ţările care au încheiat tratate fiscale cu ţările de origine, cu scopul de aevita impozitarea dublă, cu toate că existenţa unui tratat nu este un factor decisiv, mai ales dacă un investitor poateinvesti prin intermediul unei terţe ţări, care are tratat şi cu ţara de origine şi cu ţara gazdă vizată. Apoi, calitateaadministraţiei fiscale a ţării vizate trebuie luată în consideraţie. Incertitudinea, ambiguitatea, schimbările preafrecvente în legislaţie, neconcordanţă în interpretare şi aplicare, oficialii corupţi, penalităţile excesive pot constituimijloace de descurajare a investiţiilor.107 Crearea pieţelor comune, uniunile vamale şi zonele comerciale libere au avut un efect similar, făcând mai simplăfurnizarea unui număr de pieţe naţionale dintr-o singură locaţie, neîmpiedicată de bariere vamale. Prin urmaredistincţia dintre investiţiile orientate spre piaţă şi investiţiile orientate spre export a devenit mai puţin clară.79

- Beneficiul în valută (Bv) – exprimă câştigul în valută realizat în activitatea <strong>de</strong> export a unui produs şi secalculează prin <strong>de</strong>ducerea din preţul extern a cheltuielilor totale interne, materiale şi nemateriale aferenteprodusului respectiv. Se poate calcula în valoare absolută sau ca rată.- Gradul <strong>de</strong> valorificare a materiilor prime (Gv) – exprimă creşterea valorii materiilor prime încorporateîn produsul ce urmează să fie exportat. Se calculează ca raport între preţul extern al produsului şi valoarea înpreţuri mondiale a materiilor prime (Mp) încorporate în produsul respectiv.** *În privinţa principalelor direcţii în care se poate acţiona pentru sporirea eficienţei schimburilorcomerciale externe ale României, dincolo <strong>de</strong> utilizarea pârghiilor <strong>de</strong> natură financiar-bugetară (cărora leconsacrăm o parte specială a <strong>de</strong>mersului nostru) amintim că acestea ţin <strong>de</strong> stabilirea a<strong>de</strong>cvată apotenţialului <strong>de</strong> export, selectarea pe baza unor criterii <strong>de</strong> eficienţă economică a acelor sectoareeconomice în care România are şanse reale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a producţiei pentru export şi sprijinirea ulterioarăa acestor sectoare, stimularea producătorilor din agricultură, lărgirea exportului <strong>de</strong> servicii turistice,transporturi etc.La fel <strong>de</strong> importante sunt şi reducerea costurilor <strong>de</strong> producţie şi creşterea productivităţii în acelesectoare economice orientate spre export, atât din domeniul public cât şi cel privat, oferirea <strong>de</strong> condiţiiegale şi sprijin egal sectorului particular faţă <strong>de</strong> cel <strong>de</strong> stat din economie (credite preferenţiale, sprijinbancar etc.) ori susţinerea exportului printr-o activitate promoţională mult mai largă.5.2. Impozitarea ca factor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie în materie <strong>de</strong> investiţii şi afaceri internaţionaleAşa cum am relevat anterior, impozitarea este o componentă economică importantă, influenţândîn măsură extrem <strong>de</strong> mare profitul.Întot<strong>de</strong>auna, investitorii care pot obţine o impozitare redusă pe un proiect, îl vor alege în favoareaaltuia care are acelaşi nivel <strong>de</strong> risc şi <strong>de</strong> rentabilitate. 105De regulă, nivelul general al impozitării într-o ţară, raportat la PIB, nu apare ca influenţând înmod direct intrările şi ieşirile investiţiilor străine directe, însă excepţia apare atunci când politica fiscalăaplicată ina<strong>de</strong>cvat ameninţă capacitatea unei ţări <strong>de</strong> a acoperi datoriile externe, conducând investitorii lai<strong>de</strong>ea că repatrierea capitalului se va face în mod dificil. 106Pe fondul <strong>de</strong>rulării procesului <strong>de</strong> globalizare, caracterizat prin creşterea producţieiinternaţionale 107 , faptul că impozitarea <strong>de</strong>vine un factor din ce în ce mai important, în contextul abordăriinoastre, se poate explica şi prin aceea că cele mai multe din barierele <strong>de</strong> altă natură au fost eliminate,astfel că obstacolele care au rămas capătă o importanţă mai mare.105 Paul Diaconu, Cum fac banii contabilii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pp. 193 şi urm.106 De exemplu, Franţa şi Italia au relativ acelaşi nivel <strong>de</strong> impozitare, totuşi ele atrag sume diferite <strong>de</strong> investiţii.Printre statele membre OECD, Japonia are un nivel scăzut <strong>de</strong> impozitare şi atrage foarte puţine investiţii, în timp ceBelgia şi Suedia sunt comparativ ţări cu un nivel înalt <strong>de</strong> impozitare şi au totuşi intrări <strong>de</strong> ISD mari. În afară <strong>de</strong>impozite şi <strong>de</strong> stimulentele fiscale, alţi doi factori legaţi <strong>de</strong> impozite trebuie luaţi în consi<strong>de</strong>raţie. În primul rând,multinaţionalele vor prefera să investească în ţările care au încheiat tratate fiscale cu ţările <strong>de</strong> origine, cu scopul <strong>de</strong> aevita impozitarea dublă, cu toate că existenţa unui tratat nu este un factor <strong>de</strong>cisiv, mai ales dacă un investitor poateinvesti prin intermediul unei terţe ţări, care are tratat şi cu ţara <strong>de</strong> origine şi cu ţara gazdă vizată. Apoi, calitateaadministraţiei fiscale a ţării vizate trebuie luată în consi<strong>de</strong>raţie. Incertitudinea, ambiguitatea, schimbările preafrecvente în legislaţie, neconcordanţă în interpretare şi aplicare, oficialii corupţi, penalităţile excesive pot constituimijloace <strong>de</strong> <strong>de</strong>scurajare a investiţiilor.107 Crearea pieţelor comune, uniunile vamale şi zonele comerciale libere au avut un efect similar, făcând mai simplăfurnizarea unui număr <strong>de</strong> pieţe naţionale dintr-o singură locaţie, neîmpiedicată <strong>de</strong> bariere vamale. Prin urmaredistincţia dintre investiţiile orientate spre piaţă şi investiţiile orientate spre export a <strong>de</strong>venit mai puţin clară.79

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!