DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

Remarcăm faptul că în cazul României, investitorii straini contribuie masiv la reducereadeficitului comercial, ţinând cont că în anul 2006 exporturile realizate de firmele străine au reprezentat72% din totalul exporturilor, în timp ce importurile au avut o pondere de doar 59% din total. 102Deci, în condiţiile în care importurile realizate de firme cu capital străin s-au ridicat la 23,7 mld.euro, iar exporturile au fost de 18,7 mld. euro, companiile străine au importat doar 1,25 euro pentru fiecareeuro exportat, în timp ce firmele cu capital românesc importă de doi euro pentru fiecare euro exportat.c) Soldul comercialSoldul comercial sau balanţa comercială (parte a balanţei de plăţi externe) rezultă dindiferenţa dintre exportul şi importul de bunuri şi servicii, pe o perioadă determinată. 103d) Efortul aferent exportului de bunuri şi serviciiAcest indicator rezultă din raportul între export şi producţie, pe o perioadă determinată, deun an.e) Capacitatea de consum a pieţei interneSe determină prin însumarea producţiei interne cu importul şi scăderea exportului dinsuma rezultată, reflectând o imagine asupra gradului de dependenţă a economiei naţionale deeconomia mondială.O producţie mare pe plan intern, un import şi un export redus, definesc un grad dedependenţă scăzut faţă de economia mondială şi totodată indică o tendinţă de autarhie, de izolare,ce se soldează cu un nivel de trai scăzut, cu un nivel tehnico-ştiinţific depăşit de progresele peplan internaţional.f) Rata penetrării mărfurilor străine pe piaţa autohtonăSe calculează prin împărţirea importului pe o perioadă determinată la capacitatea deconsum a pieţei interne, rezultatul fiind înmulţit cu 100.Specialiştii în materie de analiză economică, recomandă calculul următorilor indicatori în procesul dedeterminare a eficienţei exportului 104 :- Cursul de revenire al produsului (Cr) – exprimă costul in lei al unei unităţi valutare la un produs sau ogrupă de produse. Acesta permite compararea volumului de muncă socială naţională materializată în produsulexportat cu suma încasată în valuta pentru acesta. Se calculează ca raport între preţul intern complet de export alprodusului (Pi) şi pretul extern (Pe).- Aportul valutar (Av) – reprezintă valoarea nou creată, exprimată în valută şi realizată prin activitatea decomerţ exterior. Se poate calcula ca valoare absolută sau ca rată. Ca valoare absolută este egal cu diferenţa dintrepreţul extern (Pe) şi cheltuielile materiale (M), iar ca rată se împarte la preţul extern.102 Cf. Studiu BNR & INS, oct. 2007, www.bnr.ro103 Balanţa comercială poate fi: excedentară, când exportul este mai mare decât importul; deficitară, când importuleste mai mare decât exportul; echilibrată, când exportul est egal cu importul. Analiza acestui indicator duce laconcluzia că este necesară o politică macroeconomică care să faciliteze creşterea producţiei naţionale de bunuri şiservicii, calitativ şi cantitativ. Statul trebuie să se implice pentru: sprijinirea ramurilor de producţie de interesnaţional major (scutiri sau reduceri de impozite, subvenţii, prime la export); sprijinirea întreprinderilor mici şimijlocii, care formează segmentul cel mai dinamic al unei economii moderne; facilităţi pentru sporirea importuluiselectiv de capital; instituirea temporară de cursuri de schimb valutar preferenţiale la export etc., în măsura în careacordurile internaţionale încheiate permit.104 Cf. Mărgulescu, D. (coord), Analiza economico-financiară a întreprinderii- metode şi tehnici, Editura TribunaEconomică, Bucureşti, 1994. Însă, aprecierea eficienţei comerţului exterior nu se reduce la indicatorii rentabilităţii,care oglindesc doar o parte a eficienţei economice a comerţului exterior. In timp ce rentabilitatea reflectă doarefectele băneşti directe şi imediate înregistrate pe măsura efectuării operaţiilor de import-export, eficienţa exprimaefectul total al comerţului exterior asupra accelerării creşterii economice, contribuţia acestuia la asigurarea unorproporţii judicioase în cadrul economiei naţionale, la folosirea completă şi raţională a forţei de muncă, lavalorificarea superioară a resurselor naturale, la folosirea raţională a capacităţilor de producţie.78