Restituirea impozitului. Nediscriminarea 91În cazul când în România s-au facut reţineri <strong>de</strong> impozit ce <strong>de</strong>păşesc preve<strong>de</strong>rile dinconvenţiile <strong>de</strong> evitare a dublei impuneri, suma impozitului reţinut în plus poate fi rambursată la cerereabeneficiarului <strong>de</strong> venit, respectiv a persoanei nerezi<strong>de</strong>nte.Cererea <strong>de</strong> rambursare a impozitului trebuie <strong>de</strong>pusă <strong>de</strong> persoana nerezi<strong>de</strong>ntă în termenul legal <strong>de</strong>prescripţie stabilit prin legislaţia statului roman, iar rambursarea impozitului către persoana nerezi<strong>de</strong>ntă seface prin intermediul rezi<strong>de</strong>ntului român plătitor al venitului.În practică, convenţiile încheiate în ve<strong>de</strong>rea evitării dublei impuneri cuprind şi preve<strong>de</strong>rireferitoare la discriminare, stipulându-se că naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celalalt statcontractant nici unei impozitări sau obligaţii legate <strong>de</strong> aceasta, diferită sau mai împovărătoare <strong>de</strong>câtimpozitarea sau obligaţia la care sunt sau pot fi supuşi naţionalii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie, maiales în ceea ce priveşte rezi<strong>de</strong>nţa. 92Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprin<strong>de</strong>re a unui stat contractant îl are în celălaltstat contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în acel celălălt stat <strong>de</strong>cât impunereastabilită întreprin<strong>de</strong>rilor acelui celalalt stat, care <strong>de</strong>sfăşoară aceleaşi activităţi. 93Cu excepţiile prevăzute în convenţii, dobânzile, re<strong>de</strong>venţele şi alte plăţi făcute <strong>de</strong> oîntreprin<strong>de</strong>re a unui stat contractant unui rezi<strong>de</strong>nt al celuilalt stat contractant se vor <strong>de</strong>duce, în scopul<strong>de</strong>terminării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprin<strong>de</strong>ri, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fostplătite unui rezi<strong>de</strong>nt al primului stat menţionat.În mod similar, orice datorii ale unei întreprin<strong>de</strong>ri a unui stat contractant faţă <strong>de</strong> un rezi<strong>de</strong>nt alceluilalt stat contractant vor fi <strong>de</strong>ductibile, în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>terminării capitalului impozabil al acesteiîntreprin<strong>de</strong>ri, în aceleaşi condiţii ca şi când ar fi fost contractate faţă <strong>de</strong> un rezi<strong>de</strong>nt al primului statmenţionat.Întreprin<strong>de</strong>rile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parţial <strong>de</strong>ţinut ori controlat,în mod direct sau indirect, <strong>de</strong> unul sau <strong>de</strong> mai mulţi rezi<strong>de</strong>nţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuseîn primul stat menţionat nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legate <strong>de</strong> aceasta, care să fie diferită saumai împovaratoare <strong>de</strong>cât impunerea şi obligaţiile legate <strong>de</strong> aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alteîntreprin<strong>de</strong>ri similare ale primului stat menţionat.În privinţa aplicării procedurii amiabile, relevăm că atunci când o persoană consi<strong>de</strong>ră că datoritămăsurilor luate <strong>de</strong> unul sau <strong>de</strong> ambele state contractante rezultă pentru ea o impozitare care nu esteconformă cu preve<strong>de</strong>rile convenţiei, aceasta poate, indiferent <strong>de</strong> căile <strong>de</strong> atac prevăzute <strong>de</strong> legislaţiainternă a acelor state, să supună cazul său autorităţii competente a statului contractant al cărui rezi<strong>de</strong>nt estesau, dacă situaţia sa se încadrează în preve<strong>de</strong>rile legale, acelui stat contractant al cărui naţional este.Ceea ce trebuie avut în ve<strong>de</strong>re este că respectivul caz trebuie prezentat în termen <strong>de</strong> 3 ani <strong>de</strong> laprima notificare a acţiunii din care rezultă o impunere contrară preve<strong>de</strong>rilor convenţiei <strong>de</strong> natura analizatăîn contextu arătat aici.91 Cf. “Convenţii privind evitarea dublei impuneri”, http://www.sova.ro. Legislaţie aplicabilă în domeniu: Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată in M.Of. nr. 927/23.12.2003, cu modificările şi completările ulterioare;Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice <strong>de</strong> aplicare a Legii nr. 571/2003 privindCodul fiscal, publicată in M.Of. nr. 112/06.02.2004, cu modificările şi completările ulterioare: Hotărârea Gvernuluinr. 1861/2006 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice <strong>de</strong> aplicare a Legii nr. 571/2003 privindCodul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, publicată în M. Of. Nr. 1044/29.12.2006, Ordinul MinisteruluiFinanţelor nr. 1798 din 14.09.1998 pentru aprobarea formularisticii referitoare la aplicarea convenţiilor <strong>de</strong> evitare adublei impuneri şi stabilirea competenţelor privind semnarea acestor formulare, publicat în M.Of. nr. 358 din22.09.1998, cu modificările ulterioare, Convenţiile fiscale internaţionale <strong>de</strong> evitare a dublei impuneri.92 Aceleaşi dispoziţii se vor aplica şi persoanelor care nu sunt rezi<strong>de</strong>nte ale unuia sau ale ambelor state contractante.93 Cf. Ibid., această preve<strong>de</strong>re nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acor<strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţilor celuilalt statcontractant vreo <strong>de</strong>ducere personală, înlesnire şi reducere în ceea ce priveşte impunerea pe consi<strong>de</strong>rente privindstatutul civil sau responsabilităţile familiale pe care le acordă rezi<strong>de</strong>nţilor săi.74
Capitolul 5INFLUENŢELE CADRULUI FINANCIAR-<strong>FISCAL</strong>ASUPRA PERFORMANŢEI ACTIVITĂŢII DE COMERŢINTERNAŢIONAL ŞI ATRAGERII INVESTIŢIILORSTRĂINE DIRECTEÎn prezent, se menţin încă <strong>de</strong>calaje puternice între ţările <strong>de</strong>zvoltate şi cele în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare,însă, prin participarea statelor <strong>de</strong>favorizate la comerţul mondial acestea pot fi diminuate sau chiareliminate. Un rol important în acest sens revine guvernelor din fiecare ţară, dar şi organismelor comunitarecare monitorizează comerţul mondial.Pentru România, recent membră a Uniunii <strong>Europene</strong>, sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importante intensificareaparticipării la schimburile economice internaţionale <strong>de</strong> mărfuri şi servicii, dar şi atragerea investiţiilorstrăine în economie, în ve<strong>de</strong>rea creării şi menţinerii unor avantaje competitive durabile.Evi<strong>de</strong>nt, tendinţa care trebuie să se manifeste în acest plan trebuie să fie una <strong>de</strong> creştere acompetitivităţii activităţii firmelor româneşti având activitate <strong>de</strong> comerţ internaţional.În acest sens, cadrul financiar-fiscal are o importanţă aparte. Începand <strong>de</strong> la data a<strong>de</strong>răriiRomâniei la Uniunea Europeană, au <strong>de</strong>venit aplicabile şi în sistemul financiar naţional directiveleeuropene în domeniul fiscal. Un impact <strong>de</strong>osebit în impozitarea grupurilor internaţionale <strong>de</strong>companii îl au directivele din domeniul impozitelor directe menite să asigure un tratament fiscalneutru divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>lor, dobânzilor şi re<strong>de</strong>venţelor plătite între statele membre ale Uniunii <strong>Europene</strong>,precum şi în cazul reorganizărilor. 94Dat fiind contextual secţiunii <strong>de</strong> faţă a <strong>de</strong>mersului nostru, relevăm că, încă din etapa <strong>de</strong> planificarea investiţiilor 95 trebuie investigate potenţialele strategii <strong>de</strong> vânzare şi implicaţiile fiscale ale acestora, caresă aibă în ve<strong>de</strong>re impozitarea câştigurilor <strong>de</strong> capital, a divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>lor sau taxa pe valoarea adăugată.În ceea ce priveşte impozitarea câştigurilor <strong>de</strong> capital la vânzarea <strong>de</strong> acţiuni <strong>de</strong> către acţionaripersoane fizice sau juridice străine, o importanţă <strong>de</strong>osebită capătă tratatele <strong>de</strong> evitare a dublei impuneri şimodalitatea <strong>de</strong> interpretare a acestora, întrucât, în anumite situaţii, impozitele datorate în România peaceste câştiguri <strong>de</strong> capital s-ar putea reduce până la zero, în situaţia în care dreptul <strong>de</strong> impunere se alocăstatului un<strong>de</strong> este rezi<strong>de</strong>nt vânzatorul <strong>de</strong> acţiuni.La pregătirea unei strategii fiscale coerente trebuie să se ia în consi<strong>de</strong>rare impozitele carepot apărea în legătură cu operaţiunile fiecărei companii din grup în diverse jurisdicţii fiscale,vizând impozitele directe (impozit pe profit, impozit pe divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>, impozitul pe veniturilenerezi<strong>de</strong>nţilor), impozitele indirecte (TVA, taxe vamale, accize), dar şi impozitele şi contribuţiileaferente diverselor pachete salariale alese pentru remunerarea personalului. 9694 Cf. Adina Opriş, Departament Taxe – Pricewaterhouse Coopers International Limited, www.pwc.com95 De fapt, trebuie luate în calcul şi profiturile impozabile estimate a fi obţinute în toate etapele ciclului <strong>de</strong> viaţă alafacerii, eventualele facilităţi fiscale <strong>de</strong> care s-ar putea beneficia pentru respectiva investiţie, precum şi pier<strong>de</strong>rileestimate.96 Cf. Ibid., pon<strong>de</strong>rea diferitelor tipuri <strong>de</strong> impozite şi taxe în contextul strategiei fiscale va varia în funcţie <strong>de</strong>obiectivele proiectului <strong>de</strong>sfăşurat, <strong>de</strong> domeniul specific <strong>de</strong> activitate al respectivei companii şi <strong>de</strong> ariile <strong>de</strong> interespentru viitor.75
- Page 1:
Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5:
Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7:
LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9:
Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11:
În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13:
comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15:
domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17:
(b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19:
Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21:
care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23:
• prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85: Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87: cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89: 5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91: Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93: Procesul integrării României în
- Page 94 and 95: avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97: globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99: BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101: 44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103: 83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104: 130. *** www.mie.ro131. *** www.inf