DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

Datele Comisiei Fiscale din cadrul Organizatiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică arată cărespectivele comentarii au fost menţionate în marea majoritate a hotărârilor pronunţate de către instanţelestatelor membre în speţe fiscale.Practic, pentru fiecare articol al Convenţiei-model este indicată poziţia statului respectiv,punctându-se locul din text unde există dezacord. 824.7.3.2. Convenţia de arbitraj (de eliminare a dublei impuneri în legătură cucorectarea profiturilor întreprinderilor asociate)Scopul convenţiei 83 este de a elimina dubla impunere în cazul de corectare de către autorităţilefiscale a venitului impozabil al întreprinderilor asociate, inclusiv sediile permanente.În această privinţă, dubla impunere rezultă când un stat membru corectează la nivel ridicat venitulimpozabil al unei întreprinderi din cauza tranzacţiilor care nu evaluează ca între părţi total independente,iar un alt stat membru nu este pregătit să acorde o corectare corespunzătoare de coborâre a venituluiimpozabil al întreprinderii asociate. 84 Venitul întreprinderii este, în consecinţă, exagerat şi excesivimpozitat.Articolul 6 din convenţie prevede că dacă o corectare de profituri se apreciază că are dreptconsecinţă o dublă impunere, o întreprindere poate înainta o reclamaţie la autoritatea competentă a statuluiei de rezidenţă. Celelalte state implicate sunt notificate de către această autoritate.Dacă autorităţile implicate nu cad de acord cum să elimine dubla impunere într-o perioadă de doiani, o comisie consultativă este cea care va decide asupra acestei probleme în timp de şase luni (art. 7). Caurmare a acelei decizii, statele implicate vor începe o consultare suplimentară până în cel mult şase luni.Autorităţile fiscale naţionale pot cădea de acord să se abată de la regula comisiei, stipulând căorice dublă impunere este eliminată. Cu toate acestea, dacă autorităţile fiscale naţionale competente nuconvin asupra unei alte soluţii într-o perioadă de consultare de 6 luni, opinia comisiei consultative devineobligatorie (ar. 12).4.7.3.3. Directiva 1990/435/EEC asupra întreprinderii-mamă şi a filialelor din state membrediferiteDirectiva urmăreşte, în principal, să reducă diferenţa între regulile de impozitare pentru statelemembre ale Uniunii Europene.În realitate, ea are două scopuri: 851. să asigure ca statul membru al întreprinderii-mamă să se abţină de la impozitarea profiturilorunei filiale care este rezidentă în celălalt stat membru sau, dacă impozitează astfel de profituri, săautorizeze întreprinderea-mamă sau să deducă suma impozitului datorat impozitul asupra corporaţiei plătitde către filială în celălalt stat contractant;82 Cu titlu de exemplu, România îşi rezervă dreptul: să includă în noţiunea de "impozite vizate" impozitele stabilite înnumele unităţilor administrativ-teritoriale; să taxeze redevenţa la sursă; să trateze comisioanele, printr-o prevederedistinctă, în cadrul articolului ce reglementează impunerea redevenţelor s.a.83 Daniela Lidia Roman, Finanţe publice internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2006, p.174. In ceea cepriveste abordarea generala a interpretarii conventiilor fiscale, trebuie subliniat faptul ca doctrina fiscala considera caaceste conventii au o dublă natură (i) pe de-o parte ele sunt tratate internationale angajate intre guverne pentrurepartizarea jurisdictiei fiscale, (ii) iar pe de alta parte ele devin parte a legislatiei fiscale a fiecarui stat contractant.Totodată, aceste conventii primesc din ce in ce mai multă atentie din partea instantelor judecatoresti.84 Convenţia de arbitraj a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995, iniţial pentru o perioadă de cinci ani. Convenţia seaplică numai la procedurile iniţiate după această dată. Comisia Europeană şi-a făcut cunoscută intenţia de a examinasistematic legislaţia fiecărui stat membru asupra preţului de transfer.85 Directiva este aplicabilă în general şi a trebuit să fie implementată de statele membre de la 1 ianuarie 1992.71