DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene
DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene
4.7.3. Convenţii şi directive vizând evitarea dublei impuneri în spaţiul comunitar 794.7.3.1. Convenţia-model a Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (1963)Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică a adoptat documentul intitulat Convenţiamodel(în anul 1963) 80 , menit să asigure reglementarea mijloacelor de stabilire, pe o bază unitară, a celormai întâlnite probleme apărute în materia dublei impozitări internaţionale.Convenţia-model caută, acolo unde este posibil, să precizeze, pentru fiecare situaţie, o singurăregulă. Cu toate acestea, în anumite puncte, a fost necesar să se lase reglementărilor din Convenţie ooarecare flexibilitate, compatibilă cu o implementare eficientă a acesteia. Statele membre se bucură de oanumită libertate în ceea ce priveşte stabilirea cotei de impunere, prin reţinere la sursă, asupradividendelor şi dobânzilor, alegerea metodei pentru eliminarea dublei impuneri şi, cu îndeplinireaanumitor condiţii, repartizarea profiturilor unui sediu permanent prin distribuirea proporţională a profituluitotal al companiei. Mai mult decât atât, pentru anumite situaţii, sunt menţionate în comentariileConvenţiei-model dispoziţii alternative sau suplimentare.În ceea ce priveşte importanţa Convenţiei-model, aceasta nu trebuie apreciată numai prin numarulmare al convenţiilor încheiate între statele membre ale Organizaţiei de Cooperare şi DezvoltareEconomică, ci şi prin prisma faptului că impactul acestei Convenţii s-a extins, devenind document dereferinţă în negocierea atât între statele membre cu cele nemembre ale Organizaţiei, cât şi între statelenemembre. Acest fapt se reflectă şi în includerea în cuprinsul Convenţiei-model a unei secţiuni ce prezintăpoziţia unor state nemembre faţă de prevederile acesteia.Prevederile Convenţiei-model au o importanţă deosebită în dezvoltarea legislaţiei fiscaleinternaţionale 81 , cu atât mai mult cu cât acestea au fost redactate şi agreate de către experţii statelormembre, numiţi în Comisia Fiscală din cadrul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economica.Comentariile în cauză n-au fost redactate pentru a fi anexate la convenţiile negociate şi semnate de cătrestate, ci pentru a fi un instrument internaţional de asistenţă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor acestorconvenţii şi, în particular, de soluţionarea oricărei dispute generate de aplicarea lor.Având în vedere natura normelor de drept internaţional, experţii în materie opinează căinterpretarea convenţiilor fiscale se poate realiza de către tribunalele şi curţile internaţionale sau deorganele unor organizaţii internaţionale, iar pe plan intern ea se realizează în mod unilateral de cătrefiecare stat, fie la nivel guvernamental, fie de tribunale interne, cu ocazia soluţionării unor cauze cu caresunt sesizate. Insă trebuie subliniat faptul că această interpretare internă nu este opozabilă celeilalte oricelorlalte părţi ale tratatului.şi filiale şi a impozitării întreprinderilor mamă pentru nivelul venitului primit de la filiale; Convenţia cu privire laeliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate (90/436/EEC).79 Organismele internaţionale de specialitate au ajuns la concluzia că soluţia optimă pentru evitarea dublei impuneri oreprezintă incheierea unor convenţii bilaterale sau multilaterale între state, dispoziţiile acestora urmând să clarificesituaţia rezidenţilor care sunt implicaţi în diverse activităţi economice în alte state şi, în acelaşi timp, să asigureaplicarea de către toate aceste state a unor soluţii comune cazurilor similare de dublă impunere. Punctul de plecare înadoptarea unor prevederi comune în ceea ce priveşte dubla impozitare îl reprezintă anul 1955, când ConsiliulOrganizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică a adoptat prima recomandare în acest sens. La acea dată existauîncheiate între state ce ulterior au devenit membre ale Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică, 70 deconvenţii generale bilaterale.80 Cf. Roxana Arghiroiu, ibid. A se vedea si Patrick Leonard, Modificări recente în legislaţia fiscală europeană,KPMG, 2006.81 Cf. Roxana Arghiroiu, ibid. A se vedea şi Gheorghe D. Bistriceanu, Gheorghe H. Popescu,Bugetul de stat al Romaniei, Editura Universitară, Bucuresti, 2006. Subliniem că administratiile fiscale din statelemembre, în oferirea de soluţii contribuabililor, acordă o importanţă majoră comentariilor Convenţiei-model,consultându-le în mod obişnuit. În mod similar, contribuabilii acestor state, în contextul stabilirii strategiilor dedezvoltare a afacerilor, fac apel, în mod extensiv, la comentariile în cauză.70
Datele Comisiei Fiscale din cadrul Organizatiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică arată cărespectivele comentarii au fost menţionate în marea majoritate a hotărârilor pronunţate de către instanţelestatelor membre în speţe fiscale.Practic, pentru fiecare articol al Convenţiei-model este indicată poziţia statului respectiv,punctându-se locul din text unde există dezacord. 824.7.3.2. Convenţia de arbitraj (de eliminare a dublei impuneri în legătură cucorectarea profiturilor întreprinderilor asociate)Scopul convenţiei 83 este de a elimina dubla impunere în cazul de corectare de către autorităţilefiscale a venitului impozabil al întreprinderilor asociate, inclusiv sediile permanente.În această privinţă, dubla impunere rezultă când un stat membru corectează la nivel ridicat venitulimpozabil al unei întreprinderi din cauza tranzacţiilor care nu evaluează ca între părţi total independente,iar un alt stat membru nu este pregătit să acorde o corectare corespunzătoare de coborâre a venituluiimpozabil al întreprinderii asociate. 84 Venitul întreprinderii este, în consecinţă, exagerat şi excesivimpozitat.Articolul 6 din convenţie prevede că dacă o corectare de profituri se apreciază că are dreptconsecinţă o dublă impunere, o întreprindere poate înainta o reclamaţie la autoritatea competentă a statuluiei de rezidenţă. Celelalte state implicate sunt notificate de către această autoritate.Dacă autorităţile implicate nu cad de acord cum să elimine dubla impunere într-o perioadă de doiani, o comisie consultativă este cea care va decide asupra acestei probleme în timp de şase luni (art. 7). Caurmare a acelei decizii, statele implicate vor începe o consultare suplimentară până în cel mult şase luni.Autorităţile fiscale naţionale pot cădea de acord să se abată de la regula comisiei, stipulând căorice dublă impunere este eliminată. Cu toate acestea, dacă autorităţile fiscale naţionale competente nuconvin asupra unei alte soluţii într-o perioadă de consultare de 6 luni, opinia comisiei consultative devineobligatorie (ar. 12).4.7.3.3. Directiva 1990/435/EEC asupra întreprinderii-mamă şi a filialelor din state membrediferiteDirectiva urmăreşte, în principal, să reducă diferenţa între regulile de impozitare pentru statelemembre ale Uniunii Europene.În realitate, ea are două scopuri: 851. să asigure ca statul membru al întreprinderii-mamă să se abţină de la impozitarea profiturilorunei filiale care este rezidentă în celălalt stat membru sau, dacă impozitează astfel de profituri, săautorizeze întreprinderea-mamă sau să deducă suma impozitului datorat impozitul asupra corporaţiei plătitde către filială în celălalt stat contractant;82 Cu titlu de exemplu, România îşi rezervă dreptul: să includă în noţiunea de "impozite vizate" impozitele stabilite înnumele unităţilor administrativ-teritoriale; să taxeze redevenţa la sursă; să trateze comisioanele, printr-o prevederedistinctă, în cadrul articolului ce reglementează impunerea redevenţelor s.a.83 Daniela Lidia Roman, Finanţe publice internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2006, p.174. In ceea cepriveste abordarea generala a interpretarii conventiilor fiscale, trebuie subliniat faptul ca doctrina fiscala considera caaceste conventii au o dublă natură (i) pe de-o parte ele sunt tratate internationale angajate intre guverne pentrurepartizarea jurisdictiei fiscale, (ii) iar pe de alta parte ele devin parte a legislatiei fiscale a fiecarui stat contractant.Totodată, aceste conventii primesc din ce in ce mai multă atentie din partea instantelor judecatoresti.84 Convenţia de arbitraj a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995, iniţial pentru o perioadă de cinci ani. Convenţia seaplică numai la procedurile iniţiate după această dată. Comisia Europeană şi-a făcut cunoscută intenţia de a examinasistematic legislaţia fiecărui stat membru asupra preţului de transfer.85 Directiva este aplicabilă în general şi a trebuit să fie implementată de statele membre de la 1 ianuarie 1992.71
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85: Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87: cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89: 5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91: Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93: Procesul integrării României în
- Page 94 and 95: avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97: globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99: BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101: 44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103: 83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104: 130. *** www.mie.ro131. *** www.inf
Datele Comisiei Fiscale din cadrul Organizatiei <strong>de</strong> Cooperare şi Dezvoltare Economică arată cărespectivele comentarii au fost menţionate în marea majoritate a hotărârilor pronunţate <strong>de</strong> către instanţelestatelor membre în speţe fiscale.Practic, pentru fiecare articol al Convenţiei-mo<strong>de</strong>l este indicată poziţia statului respectiv,punctându-se locul din text un<strong>de</strong> există <strong>de</strong>zacord. 824.7.3.2. Convenţia <strong>de</strong> arbitraj (<strong>de</strong> eliminare a dublei impuneri în legătură cucorectarea profiturilor întreprin<strong>de</strong>rilor asociate)Scopul convenţiei 83 este <strong>de</strong> a elimina dubla impunere în cazul <strong>de</strong> corectare <strong>de</strong> către autorităţilefiscale a venitului impozabil al întreprin<strong>de</strong>rilor asociate, inclusiv sediile permanente.În această privinţă, dubla impunere rezultă când un stat membru corectează la nivel ridicat venitulimpozabil al unei întreprin<strong>de</strong>ri din cauza tranzacţiilor care nu evaluează ca între părţi total in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte,iar un alt stat membru nu este pregătit să acor<strong>de</strong> o corectare corespunzătoare <strong>de</strong> coborâre a venituluiimpozabil al întreprin<strong>de</strong>rii asociate. 84 Venitul întreprin<strong>de</strong>rii este, în consecinţă, exagerat şi excesivimpozitat.Articolul 6 din convenţie preve<strong>de</strong> că dacă o corectare <strong>de</strong> profituri se apreciază că are dreptconsecinţă o dublă impunere, o întreprin<strong>de</strong>re poate înainta o reclamaţie la autoritatea competentă a statuluiei <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţă. Celelalte state implicate sunt notificate <strong>de</strong> către această autoritate.Dacă autorităţile implicate nu cad <strong>de</strong> acord cum să elimine dubla impunere într-o perioadă <strong>de</strong> doiani, o comisie consultativă este cea care va <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> asupra acestei probleme în timp <strong>de</strong> şase luni (art. 7). Caurmare a acelei <strong>de</strong>cizii, statele implicate vor începe o consultare suplimentară până în cel mult şase luni.Autorităţile fiscale naţionale pot că<strong>de</strong>a <strong>de</strong> acord să se abată <strong>de</strong> la regula comisiei, stipulând căorice dublă impunere este eliminată. Cu toate acestea, dacă autorităţile fiscale naţionale competente nuconvin asupra unei alte soluţii într-o perioadă <strong>de</strong> consultare <strong>de</strong> 6 luni, opinia comisiei consultative <strong>de</strong>vineobligatorie (ar. 12).4.7.3.3. Directiva 1990/435/EEC asupra întreprin<strong>de</strong>rii-mamă şi a filialelor din state membrediferiteDirectiva urmăreşte, în principal, să reducă diferenţa între regulile <strong>de</strong> impozitare pentru statelemembre ale Uniunii <strong>Europene</strong>.În realitate, ea are două scopuri: 851. să asigure ca statul membru al întreprin<strong>de</strong>rii-mamă să se abţină <strong>de</strong> la impozitarea profiturilorunei filiale care este rezi<strong>de</strong>ntă în celălalt stat membru sau, dacă impozitează astfel <strong>de</strong> profituri, săautorizeze întreprin<strong>de</strong>rea-mamă sau să <strong>de</strong>ducă suma impozitului datorat impozitul asupra corporaţiei plătit<strong>de</strong> către filială în celălalt stat contractant;82 Cu titlu <strong>de</strong> exemplu, România îşi rezervă dreptul: să includă în noţiunea <strong>de</strong> "impozite vizate" impozitele stabilite înnumele unităţilor administrativ-teritoriale; să taxeze re<strong>de</strong>venţa la sursă; să trateze comisioanele, printr-o preve<strong>de</strong>redistinctă, în cadrul articolului ce reglementează impunerea re<strong>de</strong>venţelor s.a.83 Daniela Lidia Roman, Finanţe publice internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2006, p.174. In ceea cepriveste abordarea generala a interpretarii conventiilor fiscale, trebuie subliniat faptul ca doctrina fiscala consi<strong>de</strong>ra caaceste conventii au o dublă natură (i) pe <strong>de</strong>-o parte ele sunt tratate internationale angajate intre guverne pentrurepartizarea jurisdictiei fiscale, (ii) iar pe <strong>de</strong> alta parte ele <strong>de</strong>vin parte a legislatiei fiscale a fiecarui stat contractant.Totodată, aceste conventii primesc din ce in ce mai multă atentie din partea instantelor ju<strong>de</strong>catoresti.84 Convenţia <strong>de</strong> arbitraj a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995, iniţial pentru o perioadă <strong>de</strong> cinci ani. Convenţia seaplică numai la procedurile iniţiate după această dată. Comisia Europeană şi-a făcut cunoscută intenţia <strong>de</strong> a examinasistematic legislaţia fiecărui stat membru asupra preţului <strong>de</strong> transfer.85 Directiva este aplicabilă în general şi a trebuit să fie implementată <strong>de</strong> statele membre <strong>de</strong> la 1 ianuarie 1992.71