Implicarea statului pe acest plan constă în crearea unui cadru legal comun cu alt stat (dacă estecazul unei convenţii bilaterale) sau cu alte state (dacă este cazul unui acord, tratat internaţional încheiat cuun grup <strong>de</strong> state) în scopul evitării dublei impuneri. 69Pe plan intern, implicarea statului se manifestă în trei modalităţi: 70● cuprin<strong>de</strong>rea convenţiei fiscale în patrimoniul legislativ intern, după ratificare şi după complexul<strong>de</strong> operaţiuni conform legii tratatelor;● renunţarea, ori <strong>de</strong> câte ori se regăseşte în calitatea <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţă, la încasarea anumitorvenituri fiscale, impozite pe venit şi pe avere, în totalitate sau în parte, aşa după cum s-a angajat princonvenţia fiscală încheiată. Degrevarea fiscală acordată <strong>de</strong> stat rezi<strong>de</strong>nţilor săi pentru veniturile realizate<strong>de</strong> aceştia în străinătate sau pentru averea <strong>de</strong>ţinută <strong>de</strong> aceştia în străinătate, este o relaţie financiară care nu<strong>de</strong>păşeşte graniţele, dar pe care statul s-a angajat să o aplice ca urmare a încheierii unei convenţii fiscalecu alt stat; 71● cuprin<strong>de</strong>rea în reglementările interne a unor precizări în scopul evitării dublei impuneri juridiceinternaţionale.Aşadar, în situaţia manifestării dreptului său <strong>de</strong> a încasa impozite directe pentru veniturile şi/sauaverea <strong>de</strong> peste graniţă a rezi<strong>de</strong>nţilor săi, statul nu este implicat direct în fluxuri financiare internaţionale,ci în relaţii financiare manifestate pe plan intern sub forma <strong>de</strong>grevării fiscale în totalitate sau în parte,mărimea acesteia <strong>de</strong>pinzând <strong>de</strong> meto<strong>de</strong>le precizate în textul convenţiilor încheiate.Diminuarea sau eliminarea sarcinii fiscale pentru venitul obţinut şi/sau averea <strong>de</strong>ţinută pestegraniţă <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>ntul unui stat constituie scopul încheierii tratatelor internaţionale privind impoziteledirecte şi reprezintă un pas hotărâtor în creşterea manifestării celor patru libertăţi <strong>de</strong> circulaţie: a persoanei,a capitalului, a bunurilor şi a serviciilor.Degrevarea fiscală (respectiv creditul fiscal extern) acordată, după caz, <strong>de</strong> statul <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţă estecostul pe care acesta îl plăteşte pentru a impulsiona persoanele fizice şi juridice rezi<strong>de</strong>nte să realizezevenituri şi în străinătate, să încurajeze şi pe această cale pe nerezi<strong>de</strong>nţii <strong>de</strong>ţinători <strong>de</strong> capital să investeascăîn alte state.România, prin legislaţia internă, aplică măsuri legislative unilaterale pentru evitarea dubleiimpuneri internaţionale, atât prin instituţia creditului fiscal (prin care legislaţia română ia în consi<strong>de</strong>rareimpozitele plătite <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţii români în străinatate pentru unele venituri realizate în statul sursă alacestora, <strong>de</strong>ducându-le din impozitul datorat), cât şi prin norma <strong>de</strong> trimitere la convenţii fiscale (art. 118din Codul fiscal, privind coroborarea preve<strong>de</strong>rilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor <strong>de</strong> evitare adublei impuneri).Pornind <strong>de</strong> la importanţa acordată convenţiilor <strong>de</strong> evitare a dublei impuneri în evoluţia legislaţieifiscale internaţionale, în practică nu trebuie să se facă confuzie cu sistemul fiscal aplicabil. 724.7.2. Evitarea dublei impuneri şi preocupările privind coordonarea sistemelorfiscalePractica arată că atât impozitele indirecte, cât şi cele directe pot <strong>de</strong>păşi graniţele unui stat. 73 Astfel,unele venituri sau bunuri pot fi impuse <strong>de</strong> două ori, atât în statul <strong>de</strong> sursă, cât şi în statul <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţă. 7469 Ratificarea convenţiei <strong>de</strong> către cele două părţi presupune următoarele: convenţia trebuie să fie aprobată prin lege <strong>de</strong>parlamentele celor două ţări; se stabilesc data şi locul schimbului <strong>de</strong> instrumente <strong>de</strong> ratificare; după schimbul <strong>de</strong>instrumente <strong>de</strong> ratificare, convenţia intră în vigoare; preve<strong>de</strong>rile convenţiei se aplică începând cu data prevăzută înconvenţie.70 I. Condor, op. cit., ibid.; Detalii în: O. Cojocaru, Evitarea dublei impuneri, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002 şi N.R. Moşteanu, Dubla impunere internaţională, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.71 Caracterul <strong>de</strong> internaţional este dat nu <strong>de</strong> fluxuri financiare propriu-zise ce <strong>de</strong>păşesc graniţele unui stat, ci <strong>de</strong> faptulcă participă două state, iar unul dintre ele, <strong>de</strong> regulă cel <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţă, renunţă la a încasa unele impozite pe venit şi peavere. De asemenea, caracterul <strong>de</strong> internaţional este dat şi <strong>de</strong> faptul că un rezi<strong>de</strong>nt/naţional al unui stat realizeazăvenituri sau <strong>de</strong>ţine avere (elemente <strong>de</strong> avere) pe teritoriul altui stat.72 Cf. Roxana Arghiroiu, ibid. Altfel spus, conventiile <strong>de</strong> evitare a dublei impuneri prezintă limitele permise alesistemului fiscal, nu insusi sistemul fiscal aplicabil.68
Majoritatea statelor lumii şi-au adaptat legislaţiile naţionale la astfel <strong>de</strong> cerinţe, şi au încheiatconvenţii fiscale sau au recurs la înţelegeri între ele prin care s-au angajat să-şi acor<strong>de</strong> reciproc asistenţăpentru i<strong>de</strong>ntificarea materiei impozabile situate pe teritoriul altui stat.În privinţa statelor membre ale UE, sub aspectul fiscalităţii directe, autorităţile comunitare auadoptat o serie <strong>de</strong> directive vizând eliminarea dublei impuneri juridice internaţionale, dar şi pentruprevenirea şi combaterea evaziunii fiscale internaţionale.În anul 1977, Consiliul European a adoptat o directivă prin care se cere autorităţilor competenteale statelor membre să facă schimb <strong>de</strong> informaţii între ele spre a se permite efectuarea unei corecte stabiliria impozitelor pe venit şi pe capital 75 .Schimbul <strong>de</strong> informaţii se referă la impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau peelemente <strong>de</strong> venit sau <strong>de</strong> capital, inclusiv la impozitele asupra câştigurilor din înstrăinarea proprietăţiimobiliare sau imobiliare şi la impozitul pe sumele salariale plătite <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>ri ori pe creşterea <strong>de</strong>capital 76 .Directiva comunitară conţine preve<strong>de</strong>ri exprese cu privire la obligaţia părţii beneficiare <strong>de</strong>informaţii <strong>de</strong> a păstra secretul acestora şi la scopurile în care acestea pot folosite. Conform acesteia, toateinformaţiile făcute cunoscute unui stat membru vor fi păstrate secrete în acel stat, în acelaşi mod ca şiinformaţia primită conform legislaţiei interne a acestuia. 77Statele membre ale Comunităţii <strong>Europene</strong> au fost, <strong>de</strong> la început, preocupate pentru a găsi căi <strong>de</strong>armonizare a sistemelor fiscale privind impozitarea companiilor şi a impozitării la sursă a divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>lor.Scopul lor era să elimine dubla impunere economică asupra divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>lor prin intermediul conceptului <strong>de</strong>armonizare centralizată a sistemelor fiscale. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat propuneri <strong>de</strong>directive, care însă au fost retrase în anii 1975-1980.În ultima parte a anilor '80, a fost <strong>de</strong>finită o nouă concepţie a integrării economice, acordându-seprioritate coordonării şi convenirii unei apropieri a sistemelor fiscale ale statelor membre faţă <strong>de</strong> oarmonizare sistematică impusă la nivelul Comunitaţii <strong>Europene</strong>.Dezvoltarea ulterioară a acesteia este axată pe principiul subsidarităţii care, în acord cu TratatulUniunii, presupune ca Uniunea să poată interveni numai dacă obiectivele din tratat pot fi mai bine realizatela nivel comunitar, <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> către statele membre, acţionând separat. 7873 Politicile privind impozitele indirecte în cadrul Uniunii <strong>Europene</strong> sunt <strong>de</strong> competenţa autorităţilor comunitare, pecând politicile referitoare la impozitele directe se înscriu în atribuţiile autorităţilor statelor membre.74 În practica fiscală internatională, criteriile care stau la baza impunerii veniturilor sau a averii şi a căror modalitate<strong>de</strong> aplicare poate conduce la dubla impunere sunt (i) criteriul rezi<strong>de</strong>nţei (sau al domiciliului fiscal), potrivit căruiaimpunerea veniturilor sau a averii se realizează <strong>de</strong> autoritatea fiscală din ţara căreia aparţine rezi<strong>de</strong>ntul, indiferentdacă veniturile sau averea care fac obiectul impunerii sunt obţinute sau se află pe teritoriul acelei ţări sau în afaraacesteia, (ii) criteriul naţionalităţii, potrivit căruia o ţară impune rezi<strong>de</strong>nţilor săi, care realizează venituri sau posedăavere din (în) ţara respectivă, indiferent dacă aceştia locuiesc sau nu în ţara lor, (iii) criteriul originii veniturilor(teritorialităţii), potrivit căruia impunerea se efectuează <strong>de</strong> către organele fiscale din ţara pe al cărui teritoriu s-aurealizat veniturile sau se află averea, indiferent <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţă sau naţionalitatea beneficiarilor <strong>de</strong> venituri.75 Directiva Consiliului 77/799/CEE din 19 <strong>de</strong>cembrie 1977 referitoare la asistenţa mutuală asigurată prin autorităţilecompetente ale statelor membre în domeniul impunerii directe, publicată în Jurnalul Oficial L 236 din 27 <strong>de</strong>cembrie1977. Schimbul <strong>de</strong> informaţii este necesar mai ales acolo un<strong>de</strong> se produce un transfer artificial al profiturilor întreîntreprin<strong>de</strong>ri situate în diferite state membre; acolo un<strong>de</strong> asemenea tranzacţii se realizează între întreprin<strong>de</strong>rile dindouă state membre prin intermediul unei terţe ţări, în scopul obţinerii <strong>de</strong> avantaje fiscale, precum şi acolo un<strong>de</strong>asemenea impozite au fost sau pot fi evitate sau eludate.76 I<strong>de</strong>m. Schimbul <strong>de</strong> informaţii între statele membre poate avea loc la cerere, automat (cu regularitate, fără o cerereprealabilă) sau în mod spontan.77 Toate convenţiile fiscale cuprind un articol referitor la schimbul <strong>de</strong> informaţii.78 În aplicarea acestei concepţii, Comisia Europeană a elaborat şi înaintat Consiliului Uniunii <strong>Europene</strong> propuneriprivind impozitarea întreprin<strong>de</strong>rilor. Următoarele măsuri au fost adoptate în iulie 1990: Directiva fuziunii(90/434/EEC) îndreptată împotriva amânării impozitării câştigurilor <strong>de</strong> capital în cazul anumitor tranzacţiiinternaţionale <strong>de</strong> restructurare (grupuri <strong>de</strong>) întreprin<strong>de</strong>ri; Directiva asupra companiilor mamă şi filialelor din diferitestate membre (90/435/EEC) cu privire la tratamentul fiscal al divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>lor ce trec graniţa între întreprin<strong>de</strong>rea mamă69
- Page 1:
Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5:
Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7:
LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9:
Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11:
În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13:
comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15:
domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17:
(b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85: Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87: cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89: 5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91: Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93: Procesul integrării României în
- Page 94 and 95: avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97: globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99: BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101: 44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103: 83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104: 130. *** www.mie.ro131. *** www.inf