♦ venitul obţinut din lichidarea/ dizolvarea fără lichidare a unei persoane juridice române <strong>de</strong>vinevenit impozabil, fiind impus cu 16%, prin reţinere la sursă;♦ unificarea cotei unice <strong>de</strong> 16% pentru toate categoriile <strong>de</strong> venituri impozabile obţinute dinRomânia <strong>de</strong> nerezi<strong>de</strong>nţi (art. 116 alin. (2). 61Subliniem că operează 62 scutirea <strong>de</strong> impozit a veniturilor din economii sub forma plăţilor <strong>de</strong>dobândă obţinute <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţi ai statelor membre UE, potrivit directivei CEE 48/2003 privind impunereaveniturilor din economii şi scutirea <strong>de</strong> impozit a rezi<strong>de</strong>nţilor din statelor membre UE pentru veniturileobţinute din dobânzi sau re<strong>de</strong>venţe, cu condiţia ca beneficiarul să <strong>de</strong>ţină minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor <strong>de</strong> participare la persoana juridică română, pe o perioadă <strong>de</strong> minimum 2 ani (care seîncheie la data plăţii dobânzii sau re<strong>de</strong>venţelor).4.6. Alte componente ale politicii fiscale comunitareArmonizarea structurii impozitelor este o latură importantă a politicii fiscale comunitare. 63Prin această armonizare se urmăreşte stabilirea unui sistem comun privind capacitatea <strong>de</strong> impozitare,meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> colectare, scutirile şi termenele <strong>de</strong> plată. Directivele ce armonizează structura accizelorsunt 92/83/CEE (pentru alcool şi băuturi alcoolice), 92/79/CEE (pentru ţigarete), 95/59/CEE(referitoare la tutun) şi 92/81/CEE (privind uleiurile minerale).Deţinerea, circulaţia şi monitorizarea produselor supuse accizelor este reglementată <strong>de</strong>Directiva 92/12/CEE. Pentru o mai bună monitorizare a produselor supuse accizelor, Comisia aînaintat o propunere referitoare la introducerea unui sistem computerizat al documenteloradministrative ce însoţesc aceste produse, prevăzându-se ca acesta să poată fi <strong>de</strong>zvoltat şiimplementat într-o perioadă <strong>de</strong> cinci ani.Cooperarea administrativă şi asistenţa reciprocăÎn scopul prevenirii şi evitării evaziunii fiscale şi în ve<strong>de</strong>rea facilitării schimburilor <strong>de</strong>informaţii relevante referitoare la evaluarea corectă a impozitului pe venit şi pe capital, autorităţilecompetente din statele membre se sprijină reciproc. Reglementarea asistenţei reciproce în domeniulimpozitării directe şi indirecte se regăseşte în Directiva 77/799/CEE şi Directiva 92/218/CEE.Pentru întărirea cooperării administrative şi a asistenţei reciproce, Comisia a făcut opropunere ce urmăreşte combinarea celor două directive. Noua propunere (COM (2001) 294/1)preve<strong>de</strong> drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în cooperarea şi asistenţa reciprocă şi procedurile cear trebui urmate, având ca obiectiv crearea sinergiilor între administraţiile naţionale implicate înimpozitare şi cooperarea acestora, ca şi cum ar face parte dintr-o administraţie unică. 6461 Excepţiile vizează: - cota <strong>de</strong> 10% aplicată plăţilor <strong>de</strong> dobânzi şi re<strong>de</strong>venţe făcute între întreprin<strong>de</strong>ri asociate dindiferite state membre, cota care se va aplica în perioada <strong>de</strong> tranziţie prevăzută pentru armonizarea cu preve<strong>de</strong>rileDirectivei Uniunii <strong>Europene</strong> 2003/49 privind sistemul comun <strong>de</strong> impozitare aplicat plăţilor <strong>de</strong> dobânzi şi re<strong>de</strong>venţăfăcute între întreprin<strong>de</strong>ri asociate din state membre; - dobânzile la <strong>de</strong>pozitele la termen, la <strong>de</strong>pozitele lave<strong>de</strong>re/conturi curente, la certificatele <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozit şi la instrumentele <strong>de</strong> economisire constituite/dobândite anteriordatei <strong>de</strong> 1 ianuarie 2007, care se impun cu cota <strong>de</strong> impozit prevăzută <strong>de</strong> legislaţia fiscală la dataconstituirii/dobândirii.62 Preve<strong>de</strong>rile capitolului care conţine această reglementare se aplică după încheierea perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> tranziţie stabilităpentru aplicarea directivei 2003/49/CE, respectiv <strong>de</strong> la data <strong>de</strong> 1 ianuarie 2011. În acelaşi timp, s-au transpusdirectivele Uniunii <strong>Europene</strong>: 48/2003 privind impunerea veniturilor din economii; 49/2003 privind sistemul comun<strong>de</strong> impozitare a plăţilor <strong>de</strong> dobânzi şi re<strong>de</strong>venţe făcute între întreprin<strong>de</strong>ri asociate din state membre; 799/77 privindasistenţa reciprocă între autorităţile competente ale statelor membre în domeniul impunerii directe şi al impozităriiprimelor <strong>de</strong> asigurare.63 Cf. Ileana Pascal (et al.), Conţinutul acquis-ului comunitar privitor la impozitare, © CRJ Bucureşti, 2002, ISBN973-8338-59-x, pp. 9 şi urm.64 În prezent, propunerea este trimisă spre examinare Parlamentului European.66
Dintr-o altă perspectivă, relevăm că Decizia 888/98/CE instituie un program <strong>de</strong> acţiune,<strong>de</strong>numit Fiscalis, <strong>de</strong>stinat îmbunatăţirii funcţionării sistemului <strong>de</strong> impozitare indirectă. Prin acestprogram se urmăreşte o mai bună cooperare între statele membre şi Comisie şi îmbunătăţireapracticilor administrative, prin familiarizarea înalţilor funcţionari naţionali cu diferite tipuri <strong>de</strong> fraudăşi <strong>de</strong>zvoltarea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> prevenire, <strong>de</strong>tectare şi investigare bazate pe analiza riscului.Dezvoltarea programului se face prin organizarea <strong>de</strong> schimburi <strong>de</strong> informaţii şi experienţă,organizarea <strong>de</strong> seminarii, organizarea <strong>de</strong> controale multilaterale sau prin acţiuni <strong>de</strong> pregătire apersonalului. Alte două <strong>de</strong>cizii (Decizia 98/467/CE şi Decizia 98/532/CE) vin în sprijinulprogramului <strong>de</strong> acţiune menţionat.Dat fiind ca Decizia 888/98/CE a fost aplicabilă pe perioada 1998 – 2002, ulterior Comisia aînaintat propunerea <strong>de</strong> continuare a programului Fiscalis pe perioada 2002 – 2007.4.7. Măsuri <strong>de</strong> evitare a dublei impuneri în statele membre ale UE4.7.1. Modalităţi <strong>de</strong> implicare a statului în crearea cadrului legal comunDubla impunere juridică internaţională se manifestă ca o barieră în calea liberei circulaţii abunurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor, prin supunerea la impunere a aceleiaşi materiiimpozabile (venit şi/sau avere) la acelaşi fel <strong>de</strong> impozit, pe parcursul aceluiaşi exerciţiu financiar <strong>de</strong> cătredouă state diferite.Aşadar, ca noţiune, dubla impunere fiscală internatională reprezintă taxarea aceleiaşi materiiimpozabile şi pentru aceeaşi perioadă <strong>de</strong> timp, <strong>de</strong> către două autorităţi fiscale din ţări diferite. 65 Aceasta sepoate manifesta fie ca dublă impunere economică, respectiv supunerea, în cadrul unei ţări, a aceluiaşivenit sau a aceleiaşi averi la mai multe impozite, fie ca dublă impunere juridică, respectiv impunereaaceleiaşi materii impozabile, <strong>de</strong> două ori, în ţări diferite. 66Trebuie reţinut faptul că dubla impunere fiscală internaţională poate apărea numai în cazulimpozitelor directe, respectiv a impozitelor pe venit şi a celor pe avere, <strong>de</strong>oarece pentru mărfurile şiserviciile cumpărate <strong>de</strong> cetăţenii unei ţări din altă ţară, ei nu mai plătesc în ţara lor impozite indirectesimilare cu cele incluse în preţul <strong>de</strong> cumpărare al mărfurilor sau serviciilor respective. 67Preocupate să evite dubla impunere juridică internaţională, statele recurg la anumite modalităţi:cuprin<strong>de</strong>rea în reglementările interne a unor precizări cu scopul evitării dublei impuneri, încheierea <strong>de</strong>convenţii fiscale, cutuma, jurispru<strong>de</strong>nţa. 68Aşa cum bine cunoaştem, în calitatea sa <strong>de</strong> autoritate publică şi în virtutea exercitării funcţiilorsale externe, statul nu primeşte din străinătate şi nu transferă peste graniţă sume care privesc încasările dinimpozitele directe, pe venit şi pe avere. Deoarece legislaţia şi practica fiscală a statelor lumii conduc, înmulte situaţii, la impunerea <strong>de</strong> două state diferite a aceluiaşi venit sau a aceleaşi averi, statele lumii, înmarea lor majoritate, sunt preocupate a impulsiona fluxurile financiare internaţionale prin eliminareabarierei generate <strong>de</strong> dubla impunere juridică internaţională.În <strong>de</strong>mersurile lor <strong>de</strong> a elimina sau diminua dubla impunere juridică internaţională, statele suntimplicate diferit pe plan extern şi pe plan intern. Astfel, pe plan extern, statul-autoritate publică lanseazăemiterea negocierilor cu alte state în ve<strong>de</strong>rea încheierii acordurilor, convenţiilor care privesc evitareadublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale.65 Acad. Iulian Văcărel (et al.), Finanţe publice, EDP, Bucureşti, 2002, pp. 437 şi urm.66 Cristian Bişa (et al.), Utilizarea paradisurilor fiscale, BMT Punlishing House, Bucureşti, 2005, p. 356 şi urm.67 Roxana Arghiroiu, http://www.financialdirector.ro/legislatie. A se ve<strong>de</strong>a şi M. Sehgman, Double taxation andInternational Fiscal, Cooperation, New York, 1982.68 Meto<strong>de</strong>le utilizate pentru evitarea dublei impuneri au în ve<strong>de</strong>rea scutirea sau creditarea, în funcţie <strong>de</strong> aria <strong>de</strong>acordare a acestora, scutirea fiind progresivă sau totală, iar creditarea obişnuită sau totală. A se ve<strong>de</strong>a şi: I. Condor,Evitarea dublei impuneri internaţionale, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 1999, pp. 55 şi urm.; 259 şi urm.67
- Page 1:
Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5:
Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7:
LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9:
Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11:
În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13:
comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15:
domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17: (b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85: Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87: cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89: 5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91: Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93: Procesul integrării României în
- Page 94 and 95: avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97: globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99: BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101: 44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103: 83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104: 130. *** www.mie.ro131. *** www.inf